SUA sprijină aderarea Finlandei și Suediei la NATO și fac demersuri pentru a clarifica poziția Turciei față de acest pas, a transmis administrația de la Washington.
Președintele Joe Biden a discutat vineri cu prim-ministrul Suediei, Magdalena Andersson, și cu președintele Finlandei, Sauli Niinistö, privind cooperarea strânsă în domeniul apărării și securității dintre țările lor, precum și despre eforturile acestora în vederea consolidării securității transatlantice, informează Casa Albă.
Potrivit sursei citate, șeful de la Casa Albă a subliniat sprijinul său pentru politica ușilor deschise a NATO și pentru dreptul Finlandei și Suediei de a-și decide propriul viitor, politica externă și aranjamentele de securitate.
În acest sens, președintele Niinistö a prezentat „pașii următori ai Finlandei către apartenența la NATO” și a transmis că țara sa „apreciază nespus tot sprijinul necesar din partea SUA”, se arată într-o postare pe Twitter.
A joint phone call with @POTUS @JoeBiden and @SwedishPM Magdalena Andersson. We shared a deep concern over Russia’s war on Ukraine. I went through Finland’s next steps towards NATO membership. Finland deeply appreciates all the necessary support from the US.
— Sauli Niinistö (@niinisto) May 13, 2022
La rândul său, premierul Magdalena Andersson, a scris pe Twitter, că apreciază „foarte mult sprijinul SUA pentru securitatea și alegerile privind politica de securitate” ale Finlandei și Suediei.
Important call with @POTUS Biden and President @niinisto on Russian aggression against Ukraine, and on 🇸🇪 🇫🇮 security policy. Much appreciate 🇺🇸 support for our security and respective security policy choices.
— SwedishPM (@SwedishPM) May 13, 2022
De asemenea, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a transmis joi că Washingtonul ar susţine o cerere de aderare a Suediei şi Finlandei la Alianță.
Ea a subliniat de altfel că „chiar fără să fie membre NATO, armatele noastre lucrează împreună de ani de zile. Suntem siguri că vom găsi mijloacele (…) de a răspunde preocupărilor pe care cele două ţări le-ar putea avea” în perioada care precede o aderare oficială, informează Agerpres.
Discuția președintelui american cu partenerii din Finlanda și Suedia a avut loc în contextul în care, vineri, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că intrarea Finlandei şi Suediei în NATO ar fi o „eroare”, aşa cum a fost şi aderarea Greciei la Alianţa Nord-Atlantică. Şeful statului turc a explicat în faţa presei că „nu vrea să se repete aceeaşi eroare ca cea comisă prin aderarea Greciei”, acuzând Suedia şi Finlanda că „găzduiesc terorişti ai PKK”, Partidul Muncitorilor din Kurdistan.
Tot vineri, asistentul secretarului de stat al SUA pentru Europa şi afacerile eurasiatice, Karen Donfried, a afirmat că SUA fac demersuri pentru a clarifica poziţia Turciei faţă de posibila aderare a Suediei şi Finlandei la NATO, relatează Reuters.
Într-o teleconferinţă cu jurnalişti, Karen Donfried a spus că subiectul va fi discutat la reuniunea ministerială informală a NATO din cursul weekendului de la Berlin.
De altfel, Finlanda și Suedia intenționează ,la rândul lor, să discute, sâmbătă, la Berlin, cu ministrul turc de externe Mevlüt Çavuşoğlu, după ce Turcia și-a manifestat opoziția la aderarea celor două state nordice la NATO, au declarat ministrul suedez de externe Ann Linde și omologul finlandez Pekka Haavisto, înaintea reuniunii.
Într-o declarație comună, emisă joi, președintele finlandez Sauli Niinistö și premierul Sanna Marin au afirmat că „Finlanda trebuie să depună fără întârziere cererea de aderare la NATO”. Cei doi înalți demnitari și-au afirmat, de asemenea, speranța că următorii pași necesari la nivel național pentru îndeplinirea acestui obiectiv „vor fi făcuți fără întârziere în următoarele zile”.
Prin această decizie, Finlanda va pune capăt politicii sale de neutralitate în materie de politică de securitate și apărare.
De cealaltă parte, Partidul Social-Democrat, aflat la putere în Suedia, pentru care nealinierea a făcut parte din identitatea sa, va decide duminică dacă va solicita aderarea la NATO, urmând ca guvernul să ia o decizie luni.
O cerere comună cu Finlanda ar putea fi trimisă atunci când președintele acesteia, Sauli Niinistö, va efectua o vizită de stat la Stockholm marți și miercuri.
Aderarea Finlandei la NATO, țară cu o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.
NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.
Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern.
Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări nordice ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.
