În perioada 1 ianuarie – 26 aprilie 2026, tema femicidului s-a reflectat în 4.338 materiale jurnalistice, potrivit unei analize mediaTRUST. Analiza, remisă CaleaEuropeana.ro, arată că vizibilitatea temei femicidului în media din România este puternic influențată de agenda legislativă, cele mai ridicate niveluri de acoperire fiind generate de momentele cheie din procesul de adoptare a legii. Mediatizarea este discontinuă, cu perioade de intensitate ridicată urmate de intervale cu vizibilitate redusă.
Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați a pus la dispoziția victimelor violenței domestice o linie telefonică gratuită, cu un număr unic de contact, 0800.500.333, pentru a semnala situații de violență domestică, trafic de persoane, discriminare pe criteriul de sex sau dicriminare multiplă, reglementat de Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice. Acest serviciu este asigurat 24/24 ore, 7/7 zile. Numărul este apelabil gratuit din orice rețea cu acoperire națională.
Vizibilitatea acestui subiect în media din România este determinată în principal de momentele legislative, mai degrabă decât de apariția cazurilor concrete, deoarece acestea din urmă sunt rar încadrate explicit ca femicid în relatările jurnalistice.
Astfel, acoperirea temei este marcată de vârfuri punctuale, fără o continuitate susținută între evenimente.
Cel mai ridicat nivel de mediatizare a fost înregistrat în perioada 25 – 26 martie, cu 1.247 materiale (aproximativ 30% din total), în contextul adoptării de către Parlament a legii pentru prevenirea și combaterea femicidului.
Un al doilea moment de intensitate a fost în intervalul 2 – 3 februarie, cu 511 materiale, când legea a fost adoptată de Senat. Un al treilea vârf de vizibilitate a fost în perioada 23 – 24 aprilie, când președintele României, Nicușor Dan, a promulgat legea, fiind înregistrate 475 de materiale.
Pe acest fundal dominat de agenda legislativă, intervalul 26 – 27 ianuarie se distinge printr-o structură mixtă a acoperirii, cu 406 știri generate atât de dezbaterile din Comisia juridică a Senatului și Comisia specială „România fără violență domestică”, cât și de relatarea unui caz de femicid din județul Iași, în care existența unui ordin de protecție, revocat ulterior, a devenit un element central al narațiunii publice.
Discuția despre femicid are loc predominant în mediul digital, cu o contribuție relativ limitată a televiziunilor și radioului.
Distribuția pe tipuri de media indică o dominanță clară a portalurilor online, care au generat 1.773 de apariții (aproximativ 41% din total), urmate de Facebook, cu 787 mențiuni (circa 18%), forumuri, cu 651 materiale (aprox 15%). Restul aparițiilor au fost distribuite în volume mai reduse, incluzând posturi radio 1 (357), posturi tv (248), platforma X (176), comentarii (129), conținut video (60), presă scrisă (58), foto (50), bloguri (25), podcasturi (19) și newslettere (5).
În zona audiovizuală, cele mai active posturi TV în acoperirea temei au fost Antena 3 CNN, cu 45 de materiale, TVR Info, cu 31 de materiale, și Antena 1, cu 26 de materiale. La radio, cele mai multe difuzări care menționează termenul femicid au fost realizate de Radio Dobrogea (Constanța) – 23 de difuzări, Radio România Actualități – 18 difuzări și Kiss FM – 16 difuzări.
În presa scrisă, acoperirea este dominată de publicațiile locale, care generează 83% dintre articole. La nivelul actorilor publici, cele mai frecvent menționate apariții le-au avut Alina Gorghiu, în calitate de deputat PNL și președinte al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul legislației privind prevenirea, combaterea și sancționarea violenței domestice – „România fără violență domestică” (615 mențiuni), Nicușor Dan, președintele României (551 mențiuni) și senatoarea Victoria Stoiciu, una dintre inițiatoarele propunerii legislative (141 mențiuni). 2 În timp ce momentele legislative generează volume ridicate de acoperire, cazurile individuale rămân principalul context în care publicul intră în contact direct cu fenomenul.
STUDIU DE CAZ – HÂRLĂU, IAȘI
Analiza mediaTRUST asupra modului în care presa din România a reflectat cazul de femicid din Hârlău, petrecut la sfârșitul lunii ianuarie 2026, evidențiază o discrepanță între utilizarea tot mai frecventă a termenului „femicid” în spațiul public și modul în care este construită narațiunea jurnalistică. Studiul a analizat 391 de articole publicate în perioada imediat următoare cazului, dintre care 60% provin din mediul online, 16% de pe platforma Facebook, 14% de la posturile TV, 7% de la stațiile radio și 3% din alte medii. Din totalul analizat, 30% dintre materiale utilizează termenul „femicid”, în timp ce aproximativ 12% din articolele din medul online îl includ în titluri, fiind folosit rar în zona de maximă vizibilitate editorială.
Analiza evidențiază o structură narativă relativ uniformă în mass-media. Victima este frecvent identificată prin statut personal („femeie însărcinată”, „tânără de 35 de ani”, „mamă a trei copii”), iar agresorul este descris preponderent prin relația cu aceasta („partener”, „concubin”, „iubit”). Acest cadru, dominant relațional, prezintă cazul ca o dramă de cuplu sau conflict personal, cu accent pe emoție, relație, dimensiunea tragică a evenimentului și elementele șocante. Violența este interpretată predominant ca eveniment izolat, nu ca parte a unui fenomen social recurent, rămânând în zona de dramă personală.
A doua modalitate de încadrare a aceluiași eveniment introduce ideea de violență structurală împotriva femeilor, însă este prezentă în aproximativ o treime dintre articole. În acest context, singura poziționare reflectată de media din zona politică și decizională îi aparține Alinei Gorghiu, în calitate de deputat PNL și președinte al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul legislației privind prevenirea, combaterea și sancționarea violenței domestice – „România fără violență domestică”.
Aproximativ o treime dintre materiale menționează date oficiale potrivit cărora aproape 60 de femei au fost ucise în România anul trecut, cu mențiunea că datele neoficiale indică 66 de victime.
Aceasta este, în majoritatea cazurilor, singura referință statistică prezentă în știri, rezumată într-o frază.
Informațiile de utilitate publică sunt reduse și ele. Din cele 391 de materiale jurnalistice, doar 10 menționează linia telefonică gratuită (Telverde) pentru semnalarea cazurilor de violență domestică. Cu excepția preluării declarațiilor Alinei Gorghiu, nici discuția privind riscurile asociate revocării ordinelor de protecție nu este prezentă, deși acest element a fost central în relatarea cazului.
O dezbatere mai amplă pe tema femicidulu a avut loc ulterior în emisiunea „Studio politic” de la Digi24, însă în afara intervalului de audiență maximă. Un alt aspect relevant este apariția unor erori de documentare: în contextul unui caz similar petrecut în aceeași perioadă în județul Iași, o publicație online a asociat greșit fotografiile și datele victimelor. Acest lucru reflectă atât presiunea de timp din fluxul jurnalistic, cât și gradul de standardizare al modului în care sunt prezentate aceste evenimente.
CONCLUZII:
Distribuția pe tipuri de media indică o predominanță a mediului online și a platformelor sociale, în timp ce televiziunea și radioul contribuie într-o măsură mai redusă la vizibilitatea subiectului.
Deși cazurile individuale de femicid generează interes mediatic, acestea sunt, în general, integrate în fluxul de știri fără a atinge același nivel de vizibilitate ca evenimentele legislative.
Cu toate că termenul „femicid” începe să fie prezent în discursul mediatic din România, cazul de la Hârlău arată că acesta nu a devenit încă un cadru narativ dominant.
Presa continuă să construiască majoritatea acestor evenimente prin prisma relațiilor interpersonale, ceea ce limitează înțelegerea violenței împotriva femeilor ca fenomen structural.
Metodologie Analiza privind acoperirea termenului „femicid” în mass-media a fost realizată pentru perioada 1 ianuarie – 26 aprilie 2026. Studiul de caz – Hârlău, Iași a fost realizat pentru perioada 26 – 31 ianuarie 2026. Mediile monitorizate au fost presa scrisă, radio și televiziune, online și social media. Social media include următoarele platforme: Facebook; Twitter; platforme foto, inclusiv Instagram; platforme video, inclusiv YouTube; bloguri; forumuri.
Despre mediaTRUST România: mediaTRUST România este cea mai mare companie de monitorizare media din România. Având cea mai îndelungată experiență pe piață (peste 20 ani) si cel mai vast portofoliu de clienți (peste 600 clienţi în anul 2023), mediaTRUST România s-a afirmat ca un actor esențial în industria sa și este recunoscută drept un reper al domeniului. Din anul 2004, compania este membră a FIBEP (Federation Internationale des Bureaux d’Extraits de Presse), iar din 2014 este afiliată organizațiilor profesionale din România, precum BRAT (Biroului Român de Audit Transmedia) şi ARMA (Asociaţiei Române pentru Măsurarea Audienţelor). MediaTRUST România aduce în prim-plan servicii premium și utilizează tehnologii de monitorizare și analiză media de ultimă generație.
