Connect with us

NATO

Ucraina a cerut Turciei să închidă strâmtorile Bosfor şi Dardanele care leagă Marea Mediterană și Marea Neagră pentru navele militare ruse

Published

on

Ucraina a cerut Turciei să închidă strâmtorile Bosfor şi Dardanele pentru navele ruse şi vrea sancţiuni împotriva Moscovei, a declarat joi ambasadorul ucrainean la Ankara, Vasil Bodnar, după ce Rusia a lansat un atac aerian şi terestru asupra ţării vecine, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

Turcia, ţară membră a NATO care are graniţă maritimă în Marea Neagră cu Ucraina şi Rusia, se opune sancţiunilor, însă a spus că acţiunile Moscovei împotriva Kievului sunt inacceptabile. Conform unui pact din 1936, Ankara are control asupra celor două strâmtori şi poate limita trecerea navelor de război dacă este ameninţată sau în timpul unui conflict.

“Cerem ca spaţiul aerian şi strâmtorile Bosfor şi Dardanele să fie închise. Am transmis părţii turce solicitarea noastră în acest sens”, a declarat ambasadorul Vasil Bodnar într-o conferinţă de presă la Ankara.

“În acelaşi timp, vrem să se impună sancţiuni împotriva părţii ruse”, a adăugat el.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

Published

on

© NATO/ Flickr

România a ratat în 2022, pentru al doilea an consecutiv să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare pentru prima dată din 2017 încoace, anul în care a respectat pentru prima dată principiul convenit de țările NATO la summitul din Țara Galilor din 2014, când aliații au decis să aloce minim 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare. Potrivit raportului anual al NATO, dat publicității marți, România a cheltuit în 2022 un buget pentru apărare estimat la 1,75% din PIB, în vreme ce doar șapte state NATO au alocat cel puțin 2% din produsul intern brut pentru apărare într-un an “crucial pentru securitatea noastră”, cum l-a descris secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Vorbind într-o conferință de presă în care a prezentat raportul, secretarul general Jens Stoltenberg le-a cerut statelor aliate să îşi suplimenteze mai rapid cheltuielile militare.

”Nu există niciun dubiu că trebuie să facem mai mult şi trebuie să facem asta mai rapid. Ritmul pe care îl avem atunci când este vorba despre creşterea cheltuielilor pentru apărare nu este suficient de ridicat. Într-o lume tot mai periculoasă, noi trebuie să investim mai mult în apărare”, a afirmat secretarul general al NATO la prezentarea raportului, moment eclipsat pentru al doilea an consecutiv de agresiunea militară a Rusiei în Ucraina.

 

Stoltenberg a salutat faptul că 2022 a fost al optulea an consecutiv de creștere a cheltuielilor pentru apărare în Europa și Canada, ceea ce înseamnă o creștere de 2,2% în termeni reali și un total de 350 de miliarde de dolari în plus din 2014.

“Ne mișcăm în direcția bună, dar nu ne mișcăm atât de repede pe cât cere lumea periculoasă în care trăim”, a spus el, adăugând că “este evident că trebuie să facem mai mult și mai repede”.

Stoltenberg a declarat că se așteaptă ca aliații să convină asupra unui nou angajament ambițios de investiții în domeniul apărării la summitul de la Vilnius din iulie, cu un minim de 2% din PIB care să fie investit în apărare.

România a ratat ținta de 2% din PIB pentru apărare pentru al doilea an consecutiv

Raportul de anul acesta plasează România pe locul al 11-lea în rândul țărilor aliate din perspectiva cheltuielilor pentru apărare ca procent din PIB, însă pentru prima dată din 2017 încoace, România a cheltuit sub 2% din PIB pentru apărare. Între timp, începând cu anu

Doar în termeni procentuali, SUA (cu un buget militar de 3,46% din PIB) au fost detronate de Grecia, țară aliată care a alocat cel mai mare procent din PIB pentru bugetul apărării – 3,54%.

În 2022, au mai alocat cel puțin 2% din PIB pentru Apărare alți cinci aliați precum Lituania (2,47%), Polonia (2,42%), Marea Britanie (2,16%), Estonia (2,12%) și Letonia (2,07%).

Țări precum România și Franța nu au reușit să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare în anul 2022, pentru al doilea an consecutiv, în comparație cu anul 2020, când au alocat 2,07%, respectiv 2,04%). În 2022, Franța a cheltuit pentru apărare aproximativ 1,89% din PIB, iar România 1,76%.

© NATO Annual Report 2022

România a investit peste 20% din bugetul militar în înzestrare cu armament

În 2022, România s-a aflat pe locul al 14-lea în ce privește alocarea a minim 20% din bugetul apărării pentru dezvoltarea capabilităților militare, cheltuind 25,5% din buget pentru înzestrare. Cel mai mare procent investit în înzestrare militară a fost înregistrat în Ungaria (48%), Grecia (45,3%), Luxemburg (39,1%), Polonia (35,9%), Lituania (34,5%)

Astfel, România a cheltuit cu 5,5% peste ținta de 20% stabilită la nivelul Alianței Nord-Atlantice, în creștere față de anul trecut. De exemplu, în 2018, România a cheltuit 34% din bugetul său militar pentru dezvoltarea capabilităților sale militare, iar în 2017 a fost pe primul loc la acest capitol, cheltuind 33% din buget pentru investiții militare.

© NATO Annual Report 2022

România și flancul estic, în raportul anual al NATO: Activarea în premieră a planurilor de apărare și a Forței de Reacție Rapidă și dublarea numărului de grupuri de luptă pe flancul estic, inclusiv prin înființarea unui astfel de grup în România

Similar anilor precedenți, raportul anual prezentat de secretarul general cuprinde 63 de referiri la România, de la momente și ilustrații din cadrul exercițiilor militare NATO găzduite de țara noastră la structurile aliate pe care țara noastră le găzduiește, România fiind una dintre națiunile aliate de pe flancul estic cu cea mai puternică prezență militară și de comandă aliată.

La o zi distanță de la debutul invaziei Rusiei în Ucraina, șefii de stat și de guvern din țările NATO s-au reunit de urgență în regim de videoconferință, context în care Alianța a declanșat planurile de apărare ale Alianței, inclusiv pentru România și a activat, pentru prima dată în istorie, Forța sa de Reacție Rapidă prin trimiterea în România a unui detașament de 500 de militari din partea Franței, țara care asigură comanda militară a “vârfului de lance” a acestei forțe care întrunește până la 40.000 de soldați, și care conduce și grupul de luptă al NATO în România.

În urma activării planurilor de apărare, mai mult de 40.000 de soldați, împreună cu importante forțe aeriene și navale militare și navale, au fost plasate sub comanda directă a NATO în partea estică a Alianței, cu sprijinul a zeci de mii de persoane în plus din dislocările naționale ale aliaților pentru activități de vigilență sporită. La reuniunea din 2022 martie summit extraordinar, liderii NATO au convenit să înființeze rapid patru noi grupuri de luptă multinaționale în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia, în plus față de grupurile tactice existente în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia.

“Invazia lui Putin a fost un șoc, dar nu a fost o surpriză”, a declarat Stoltenberg, calificând-o drept “punctul culminant al unui model de acțiune agresivă”.

El a adăugat că, de la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014, NATO a pus în aplicare cea mai mare consolidare a apărării noastre colective din ultima generație.

Așa că, atunci când tancurile rusești s-au rostogolit în Ucraina, am fost pregătiți. În câteva ore, am activat planurile noastre de apărare de la Marea Baltică până la Marea Neagră. Am pus 40.000 de soldați sub comanda NATO, cu o prezență aeriană și maritimă semnificativă, și am dublat numărul grupurilor de luptă NATO de la patru la opt“, a insistat Stoltenberg.

România, una dintre națiunile aliate de pe flancul estic cu cea mai puternică prezență militară și de comandă aliată

Potrivit raportului, prezența militară a NATO pe flancul estic cuprinde opt grupuri de luptă cu misiunea de a consolida postura NATO de descurajare și apărare în Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia.

De asemenea, pe flancul estic al Alianței sunt amplasate șapte structuri de comandă și control, trei fiind în România (Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est de la Sibiu, Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București și Brigada Multinațională de la Craiova), două în Polonia și câte unul în Letonia și Ungaria.

De asemenea, România și o Unitate NATO de Integrare a Forțelor, sistemul antirachetă al Alianței de la Deveselu și misiuni de poliție aeriană ale NATO.

© NATO Annual Report 2022

Pentru anul 2023, România a hotărât majorarea bugetului său militar cu 25%, de la 2% din PIB la 2,5% din PIB, și a decis să își intensifice contribuțiile militare la grupul de luptă din Polonia și prezența aeriană în sprijinul republicilor baltice.

Continue Reading

CHINA

Declarație cu repetiție anti-SUA și anti-NATO semnată de Putin și Xi la Moscova: Rusia şi China sunt ”preocupate” de prezenţa în creştere a NATO în Asia

Published

on

© Ministry of Foreign Affairs of the People's Republic of China

Rusia şi China sunt ”preocupate” de prezenţa în creştere a NATO în Asia, afirmă preşedinţii Vladimir Putin şi Xi Jinping într-o declaraţie comună semnată marţi la finalul convorbirilor desfăşurate la Kremlin cu ocazia vizitei de stat a liderului de la Beijing, prima de la realegerea sa în funcție și prima de când Federația Rusă a invadat militar Ucraina.

”Cele două părţi sunt extrem de îngrijorate de consolidarea crescândă a legăturilor între NATO şi ţările din regiunea Asia-Pacific cu privire la chestiunile militare şi la cele de securitate”, au indicat cei doi şefi de stat, informează AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.

Ei au acuzat Alianţa Nord-Atlantică de ”subminarea păcii şi a stabilităţii regionale”, într-o reeditare a declarației de anul trecut, semnată în ajunul declanșării războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Moscova şi Beijingul ”sunt împotriva formării de blocuri închise exclusive în regiunea Asia-Pacific”, au subliniat cei doi lideri, denunţând ”influenţa negativă a strategiei Statelor Unite ghidate de o mentalitate a Războiului Rece (…) în legătură cu pacea şi stabilitatea în această regiune”.

Citiți și Putin, pregătit să discute planul de pace între Rusia și Ucraina propus de China. SUA cere lumii să nu se lase păcălită de decizii ale Rusiei, susținute de China, pentru a îngheța conflictul în propriile condiții

De asemenea, Rusia şi China şi-au exprimat ”preocuparea profundă” faţă de eventuale ”consecinţe şi riscuri pentru stabilitatea strategică în regiunea Asia-Pacific” ca urmare a proiectelor de alianţă între SUA, Australia şi Regatul Unit pentru a construi submarine nucleare.

Anul trecut, cu trei săptămâni înainte de invazia Rusiei în Ucraina, președintele chinez Xi Jinping și omologul său Vladimir Putin au semnat, la Beijing, o declarație comună prin care au cerut Occidentului să “abandoneze abordările ideologizate ale Războiului Rece”. Putin și Xi au cerut atunci NATO să excludă extinderea în Europa de Est, au denunțat formarea de blocuri de securitate în regiunea Asia-Pacific și au criticat pactul trilateral de securitate AUKUS dintre SUA, Marea Britanie și Australia. În declarație, cei doi lideri au statuat că noile relații sino-ruse sunt “superioare alianțelor politice și militare din perioada Războiului Rece“.

Ele ”fac apel în mod hotărât la membrii acestui parteneriat să îşi respecte cu stricteţe angajamentele privind neproliferarea şi să susţină pacea regională”, au declarat Putin şi Xi.

Pe de altă parte, Moscova şi Beijingul au acuzat Statele Unite că ”subminează” securitatea mondială prin faptul că încearcă să desfăşoare rachete în mai multe ţări din lume pentru ”a conserva un avantaj militar unilateral”.

”Rusia şi China se declară preocupate de intensificarea activităţilor Statelor Unite vizând crearea unui sistem mondial de apărare antirachetă şi desfăşurarea elementelor sale în diverse regiuni ale lumii, combinate cu o consolidare a capacităţii armelor non-nucleare de înaltă precizie”, au indicat preşedinţii rus şi chinez în declaraţia comună semnată marţi seară după încheierea convorbirilor de la Kremlin. 

Continue Reading

NATO

SUA au inaugurat prima garnizoană militară permanentă în Polonia, cu misiunea de a coordona sprijinul pentru forțele americane de pe flancul estic al NATO

Published

on

© Mark Brzezinski/ Twitter

Statele Unite ale Americii au inaugurat marţi prima lor garnizoană militară permanentă în Polonia, ceea ce, potrivit ambasadorului american la Varşovia, constituie un semn al unităţii NATO “în faţa agresiunii ruse”, informează AFP, potrivit Agerpres.

“Aceasta arată că noi suntem aici pentru a rămâne. Aceasta arată lumii întregi că SUA sunt ataşate de Polonia şi de NATO. Suntem uniţi în faţa agresiunii ruse”, a declarat ambasadorul american în Polonia, Mark Brzezinski, în cadrul unei ceremonii oficiale.

Garnizoana, a opta din Europa, va avea sarcina de a coordona sprijinul pentru forţele americane desfăşurate în Polonia şi în întreg flancul estic al NATO. Ea va avea sediul la Poznan.

Ea a fost înfiinţată în baza unei decizii a preşedintelui american Joe Biden din 2022, anunțată la summitul NATO de la Madrid, şi va servi drept cartier general al Corpului 5 al armatei americane.

La acel summit, dar pe plan bilateral, Polonia și România au devenit aliații NATO cu rol de nucleu al posturii militare SUA pe flancul estic. Atunci, președintele SUA Joe Biden a anunțat că Polonia va găzdui primele forțe americane permanente din regiune, iar România va găzdui o brigadă americană capabilă să disloce forțe în zonă. 

Pentagonul a furnizat detalii suplimentare, precizând că, în Polonia, SUA vor staționa permanent comandamentul Corpului V de armată, un comandament de garnizoană al armatei și un batalion de sprijin în teren. Aceste forțe – primele forțe americane permanente pe flancul estic al NATO – vor îmbunătăți capacitățile noastre de comandă și control, interoperabilitatea cu NATO și gestionarea echipamentelor pre-poziționate.

În România, Statele Unite au decis să poziționeze o echipă de luptă a brigăzii de rotație, menținând astfel o brigadă suplimentară pe flancul estic în comparație cu postura militară americană din ianuarie 2022. Această brigadă suplimentară cu sediul în România va menține capacitatea de a desfășura elemente subordonate pe flancul estic.

Peste 10.000 de soldaţi americani sunt staţionaţi în prezent în Polonia, ţară prin care tranzitează cea mai mare parte a materialului militar destinat Ucrainei.

“Apreciem mult prezenţa permanentă a trupelor americane în ţara noastră. O apreciem în special în situaţia în care se află Europa, cu o Rusie care invadează Ucraina şi încearcă să-şi reconstruiască imperiul”, a declarat la rândul său ministrul polonez al apărării, Mariusz Blaszczak, conform sursei citate.

“Comandamentul avansat al Corpului 5 al armatei americane este deja operaţional – prin urmare, din Polonia sunt comandate forţele terestre americane pe flancul estic al NATO”, a mai spus ministrul polonez, subliniind că garnizoana este “importantă pentru securitatea ţării, dar şi pentru securitatea întregului flanc estic al NATO”. 

Continue Reading

Facebook

Cristian Bușoi12 mins ago

Cristian Bușoi, vizită în Silicon Valley pentru a prezenta acțiunile comisiei pe care o prezidează în PE în domeniul cercetării și inovării: Avem nevoie de o colaborare mai strânsă între UE și SUA în acest sector

Eugen Tomac59 mins ago

Comisia Europeană validează argumentele invocate de Eugen Tomac în procesul deschis la CJUE privind respingerea aderării României la Schengen: A fost o decizie incorectă și regretabilă

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Dmitro Kuleba și Roberta Metsola au abordat într-o discuție telefonică ”demersurile în vederea creării unui tribunal special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Victor Negrescu cere Parlamentului European și Comisiei Europene să conteste legalitatea veto-ului Austriei împotriva aderării României la Schengen

REPUBLICA MOLDOVA2 hours ago

Nicolae Ciucă merge joi în R. Moldova. Premierul se va întâlni cu președinta Maia Sandu și cu premierul Dorin Recean pentru a reconfirma sprijinul României pentru parcursul european al țării

G72 hours ago

Japonia intenționează să contribuie financiar la Fondul voluntar al NATO pentru a sprijini Ucraina cu arme neletale ”până când pacea va reveni în frumoasa țară”

NATO3 hours ago

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

ROMÂNIA4 hours ago

Departamentul de Stat al SUA constată în raportul anual privind drepturile omului în România probleme legate de corupție generalizată, cenzură, mită, stimulate de lipsa unor mecanisme eficiente

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Charles Michel îi invită pe Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți șefi de stat sau de guvern la Bruxelles pentru a discuta despre situația din Ucraina, competitivitatea UE, securitatea energetică și migrație

CHINA5 hours ago

Declarație cu repetiție anti-SUA și anti-NATO semnată de Putin și Xi la Moscova: Rusia şi China sunt ”preocupate” de prezenţa în creştere a NATO în Asia

NATO3 hours ago

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

NATO5 days ago

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

POLITICĂ6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

MAREA BRITANIE6 days ago

R. Moldova va primi un nou sprijin de 10 milioane de lire sterline pentru modernizare din partea Regatului Unit

ROMÂNIA6 days ago

”România, stat-far al Francofoniei”. Klaus Iohannis: Ne propunem să transformăm România într-un centru regional de formare în limba franceză a diplomaților și funcționarilor publici din țările francofone

Eugen Tomac6 days ago

Eugen Tomac a cerut Comisiei Europene să vină cu un plan concret pentru a sprijini R. Moldova în fața încercărilor de destabilizare din partea Rusiei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Rareș Bogdan le cere liderilor UE ”să decidă plata unor compensații” pentru fermierii români care ”au pierdut enorm după declanșarea invaziei ruse în Ucraina”

INTERNAȚIONAL1 week ago

AUKUS: De pe coasta Pacificului, liderii SUA, Regatului Unit și Australiei au lansat programul submarinelor cu propulsie nucleară pentru a garanta securitatea globală

U.E.2 weeks ago

Israelul vrea să accelereze ”livrările de gaz către Europa prin Italia”, anunță Benjamin Netanyahu după discuții cu Giorgia Meloni

Team2Share

Trending