Președintele american Donald Trump și cel ucrainean Volodimir Zelenski au avut luni o convorbire telefonică în care liderul de la Kiev s-a arătat recunoscător pentru că Statele Unite și-au arătat disponibilitatea de a proteja viețile ucrainenilor prin ajutor militar suplimentar care să fie achiziționat de celelalte țări membre ale NATO. Totodată, Zelenski a avut o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, cel care s-a aflat alături de Trump la Casa Albă când liderul american și-a exprimat dezamăgirea față de Rusia și a avertizat cu privire la consecințe economice grave în cazul în care nu va exista un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina în 50 de zile.

“Am vorbit cu președintele SUA. A fost o conversație foarte bună. Vă mulțumesc pentru dorința de a sprijini Ucraina și de a continua să lucrăm împreună pentru a opri crimele și a stabili o pace durabilă și justă. Președintele Trump a împărtășit detalii despre întâlnirea sa cu secretarul general al NATO. Este important că avem o relație atât de bună și că țările Alianței lucrează pentru a crește cheltuielile de apărare. Am discutat cu președintele despre mijloacele și soluțiile necesare pentru a oferi o mai bună protecție oamenilor împotriva atacurilor rusești și pentru a ne consolida pozițiile. Suntem pregătiți să lucrăm cât mai productiv posibil pentru a obține pacea. Am convenit să vorbim mai des la telefon și să ne coordonăm pașii și în viitor. Vă mulțumim, domnule președinte! Mulțumesc, America!”, a scris Zelenski, pe rețeaua socială X.

I spoke with @POTUS. It was a very good conversation. Thank you for the willingness to support Ukraine and to continue working together to stop the killings and establish a lasting and just peace.

President Trump shared details about his meeting with the @SecGenNATO. It’s…

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) July 14, 2025

Potrivit lui Zelenski, secretarul general al NATO Mark Rutte l-a informat într-o conversație ulterioară despre întâlnirea de la Washington cu președintele Trump și despre detaliile cooperării dintre Europa și SUA pentru a continua și consolida sprijinul pentru Ucraina.

“Apreciem disponibilitatea de a furniza Patriots suplimentare, iar SUA, Germania și Norvegia lucrează deja împreună în acest sens. Vor exista, de asemenea, livrări de alte arme pentru a proteja viețile poporului nostru și pentru a respinge atacurile rusești. Este important să sporim presiunea asupra Rusiei de dragul păcii și pentru a salva vieți”, a subliniat liderul ucrainean.

I spoke with @SecGenNATO Mark Rutte. Another very good conversation. Mark informed about today’s meeting in Washington with President Trump and about the details of cooperation between Europe and the U.S. to continue and strengthen support for Ukraine.

We appreciate the…

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) July 14, 2025

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru BBC după întâlnirea cu secretarul general al NATO, Donald Trump a declarat că este dezamăgit, dar nu a terminat discuțiile cu Vladimir Putin.

Președintele american a fost întrebat dacă are încredere în liderul rus și a răspuns: „Nu am încredere în aproape nimeni”.

Trump a vorbit la câteva ore după ce a anunțat că intenționează să trimită arme în Ucraina și a avertizat că va impune Rusiei tarife severe dacă nu va exista un acord de încetare a focului în 50 de zile.

Într-un interviu acordat din Biroul Oval, președintele a susținut, de asemenea, NATO, pe care a descris-o la un moment dat ca fiind învechită, și și-a afirmat sprijinul pentru principiul apărării comune al organizației.

Când a fost întrebat de BBC dacă a terminat-o cu Putin, președintele a răspuns: “Sunt dezamăgit de el, dar nu am terminat cu el. Dar sunt dezamăgit de el”.

Presat cu privire la modul în care Trump îl va convinge pe Putin să „oprească vărsarea de sânge”, președintele american a răspuns sarcastic și iritat.

„Lucrăm la asta. Vom avea o conversație grozavă. Voi spune: „Asta e bine, cred că suntem aproape de a obține acest lucru”, iar apoi el va dărâma o clădire din Kiev”, a continuat el.

Conversația a trecut la NATO, pe care Trump a criticat-o anterior ca fiind „depășită”.

Întrebat dacă mai crede că NATO este o alianță învechită, el a răspuns: “Nu. Nu. Cred că NATO devine acum opusul acestui lucru”, deoarece alianța „își plătește propriile facturi”.

Președintele american Donald Trump și-a exprimat luni dezamăgirea față de Rusia și a avertizat cu privire la consecințe economice grave în cazul în care nu va exista un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina în 50 de zile.

Comentariile sale, făcute în Biroul Oval în timpul unei întrevederi cu secretarul general al NATO Mark Rutte, vin pe fondul creșterii tensiunilor dintre Statele Unite și Rusia.

Între timp, emisarul special al Washingtonului pentru Ucraina a sosit la Kiev pentru a discuta despre securitate și sancțiuni împotriva Moscovei.

Vizita lui Keith Kellogg este așteptată să dureze aproximativ o săptămână și ea urmează anunțului lui Donald Trump că SUA vor trimite rachete de apărare aeriană Patriot în Ucraina.

Donald Trump și-a dezvăluit „declarația majoră” așteptată cu privire la Rusia, amenințând Moscova cu tarife „foarte, foarte severe” dacă nu se ajunge la un acord pentru a pune capăt războiului cu Ucraina în termen de 50 de zile, informează Deutsche Welle.

“Vom face tarife secundare. Dacă nu avem un acord în 50 de zile, este foarte simplu. Și vor fi la 100%, și așa stau lucrurile”, a declarat Trump reporterilor la Casa Albă.

Trump a făcut anunțul în timp ce stătea cot la cot cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, în Biroul Oval, spunând că este foarte nemulțumit de Rusia.

„Folosesc comerțul pentru o mulțime de lucruri”, a adăugat el. „Dar este grozav pentru a rezolva războaie”.

În context, el a anunțat trimiterea de arme către Alianța Nord-Atlantică pentru a sprijini Ucraina în războiul său împotriva Rusiei.

„Vom produce arme de top și acestea vor fi trimise către NATO”, a declarat Trump, adăugând că costul armelor va fi acoperit de Alianță, și nu de contribuabilii americani.

„Este vorba despre echipamente militare în valoare de miliarde de dolari care vor fi achiziționate din Statele Unite și care vor ajunge la NATO. Și care vor fi distribuite rapid pe câmpul de luptă”, a spus Trump.

Rutte a declarat că Ucraina va primi „un număr masiv” de arme în cadrul acordului, inclusiv baterii antirachetă Patriot.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat deja cu emisarul american Keith Kellogg despre „consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei, producția comună” de arme și noi sancțiuni contra Rusiei.

Întâlnirea dintre cei doi a precedat vizitele la Washington ale secretarului general al NATO, Mark Rutte, și ministrului german al apărării, Boris Pistorius, cu Donald Trump dezvăluind că Statele Unite vor trimite sisteme de apărare aeriană Patriot Ucrainei pentru a o ajuta să lupte împotriva invaziei Rusiei.

Adjuncta secretarului general al NATO, Radmila Șekerinska, a pledat luni, în fața eurodeputaților, pentru aprofundarea cooperării dintre NATO și Uniunea Europeană, în contextul provocărilor de securitate tot mai complexe cu care se confruntă continentul. Oficialul NATO a subliniat că UE este un partener „cheie” al Alianței și a evidențiat necesitatea unei acțiuni comune în trei direcții: creșterea capacității industriale de apărare, consolidarea infrastructurilor critice și sprijinul continuu pentru Ucraina, transmite EFE, preluat de Agerpres.

„Alianța noastră strategică se întemeiază pe valorile noastre comune. (…) Suntem dedicați protejării păcii, libertății și prosperității și suntem hotărâți să abordăm împreună provocările comune”, a declarat Șekerinska în cadrul unei dezbateri desfășurate în Parlamentul European, la Bruxelles. Evenimentul a avut loc în cadrul celui de-al 107-lea Seminar Rose-Roth, care a abordat teme precum reziliența democratică, integrarea euro-atlantică și asistența acordată Ucrainei.

În privința industriei de apărare, oficialul NATO a atras atenția că aceasta rămâne insuficient dezvoltată la nivel european. „Industria de apărare din Europa este în continuare prea mică, prea fragmentată și uneori prea lentă (…) NATO își dorește o apărare europeană mai puternică, mai interoperabilă și mai complementară”, a subliniat Șekerinska.

Un alt domeniu în care NATO consideră esențială cooperarea cu Uniunea Europeană este protejarea infrastructurilor critice. „Ambele organizații pot coopera mai strâns pentru a consolida reziliența și protecția infrastructurilor noastre critice. De asemenea, avem nevoie de rețele de transport civil care să poată sprijini mobilitatea militară”, a explicat ea.

Sprijinul pentru Ucraina rămâne o prioritate pentru NATO, care mizează pe colaborarea continuă cu instituțiile europene.

„Cu toții dorim ca războiul brutal de agresiune al Rusiei să se încheie rapid cu o pace dreaptă și durabilă (…) Atât NATO, cât și UE au un palmares solid de cooperare cu Ucraina, care va continua și în viitor”, a afirmat Șekerinska, avertizând totodată asupra amenințării persistente reprezentate de Rusia.

„(Rusia) s-a aliat cu Coreea de Nord, Iranul și China pentru a remodela ordinea mondială și, împreună, își extind forțele militare și capacitățile. Nu suntem naivi și nu ne putem permite să fim. Chiar și atunci când războiul brutal împotriva Ucrainei se va încheia în cele din urmă, pericolul pe care Moscova îl reprezintă pentru securitatea europeană și stabilitatea globale nu va dispărea.”

La dezbatere a participat și comisarul european pentru extindere, Marta Kos, care a susținut ideea consolidării rolului Uniunii în cadrul NATO.

„Trebuie să construim o prezență europeană mult mai puternică în NATO pentru a ne promova autonomia și a putea apăra interesele europene într-o lume fragmentată și guvernată de forța brută”, a declarat oficialul sloven.

Kos a adăugat că Europa trebuie „să își asume o responsabilitate mai mare” în domeniul apărării pentru a proteja democrația și valorile europene, într-un context geopolitic fără precedent de la cel de-al Doilea Război Mondial. În opinia sa, creșterea numărului de proiecte europene în domeniul apărării „nu se referă doar la creșterea bugetelor, ci la utilizarea mai eficientă a resurselor, la promovarea inovației și la consolidarea bazei noastre industriale”.