Orice român de bună-credință, indiferent de care parte a Prutului locuiește, privește tema unirii celor două state ca pe un proces firesc, a afirmat marți Eugen Tomac, europarlamentar și consilier onorific al președintelui României, Nicușor Dan, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro. Declarația vine în contextul în care președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a spus că ar vota “da” la un eventual referendum privind reunificarea cu România. Tomac explică poziția oficială a statului român față de acest scenariu, subliniind că “România este pregătită oricând să se așeze la masă și să discute serios acest scenariu doar dacă Republica Moldova îl va vedea drept o opțiune”. De altfel, într-un interviu acordat anul trecut pentru presa germană în ajunul unei vizite la Berlin, președintele Nicușor Dan a declarat că “personal, îmi doresc o unire cu Moldova”, dar cât timp cetățenii țării vecine susțin forma actuală de stat, “România nu va întreprinde nimic”.
“Orice român de bună-credință, indiferent de care parte a Prutului locuiește, privește tema unirii celor două state ca pe un proces firesc”, afirmă Tomac, reamintind că România și-a asumat oficial disponibilitatea de a discuta acest subiect încă din 27 martie 2018, printr-o declarație adoptată fără niciun vot împotrivă în Parlament. “Aceasta este poziția oficială a statului român. Ea nu s-a schimbat”, punctează consilierul președintelui Nicușor Dan pentru relația cu românii din diaspora.
În același timp, europarlamentarul insistă că Bucureștiul nu poate ignora contextul de la Chișinău, unde opțiunea majoritară exprimată prin alegeri și referendumuri succesive este cea pro-europeană.
“România este pregătită oricând să se așeze la masă și să discute serios acest scenariu, doar dacă Republica Moldova îl va vedea drept o opțiune. (…) Este dreptul lor să-și decidă viitorul”, spune Tomac, subliniind că „obiectivul zero pentru noi și pentru Republica Moldova este susținerea, prin toate mijloacele, a accelerării procesului de integrare europeană”.
Întrebat dacă România este pregătită pentru scenariul reunificării, inclusiv din perspectiva unei susțineri necesare din partea partenerilor din UE, aliaților din NATO și partenerului strategic american, Eugen Tomac afirmă că “toți partenerii noștri știu că și în România și în Republica Moldova trăiește același popor“, îndemnând la purtarea acestei discuții în “termeni extrem de responsabili și serioși”.
CaleaEuropeană.ro: Am văzut declarația președintei Maia Sandu, în care spunea că, în cazul în care ar fi organizat un referendum în Republica Moldova pentru unirea cu România, ar vota „da”. Această declarație deschide explicit ipoteza reunificării, chiar dacă a mai fost exprimată și în trecut, dar parcă nu cu același aplomb. Domnule Tomac, Administrația Prezidențială și președintele consideră că acest scenariu trebuie tratat ca o opțiune strategică activă sau rămâne exclusiv o temă dependentă de voința exprimată la Chișinău?
Eugen Tomac: Din punctul meu de vedere, consider că orice român de bună-credință, indiferent de care parte a Prutului locuiește, privește tema unirii celor două state ca pe un proces firesc.
De altfel, România a adoptat, la 27 martie 2018, o declarație cu o largă susținere – fără niciun vot împotrivă – prin care și-a exprimat disponibilitatea de a discuta oricând cu Republica Moldova subiectul unirii celor două state. Aceasta este poziția oficială a statului român. Ea nu s-a schimbat.
Pe de altă parte, trebuie să ținem cont de realitățile timpului prin care trecem, și anume faptul că în Republica Moldova s-a produs un amplu proces de desovietizare, însă acesta nu a ajuns la o maturitate care să permită clasei politice să privească problematica unirii dintr-un alt unghi decât cel aplicat în prezent la Chișinău. Și noi trebuie să ținem cont de această realitate politică din Republica Moldova. Respectăm pe deplin toți cetățenii Republicii Moldova.
Este dreptul lor să-și decidă viitorul. Iar faptul că, în clipa de față, acest lucru a fost validat prin trei voturi succesive – la alegerile de acum patru ani, la referendumul de anul trecut și la alegerile parlamentare, precum și la referendumul din 2024 privind integrarea europeană – arată clar că cetățenii s-au pronunțat majoritar pentru vectorul pro-european. Trebuie să ținem cont de această aspirație a cetățenilor Republicii Moldova și să o susținem.
De altfel, România este în prima linie în ceea ce privește susținerea procesului de integrare al Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Aceasta este poziția noastră: să susținem toate demersurile legitime care țin de democratizare, europenizare și, evident, un proces firesc, fără a-l forța, de recăpătare a identității naționale, puternic afectată în epoca sovietică și utilizată ulterior ca instrument politic de forțele proruse.
CaleaEuropeană.ro: Ați menționat declarația politică din martie 2018, adoptată la 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, din plenul Parlamentului, legată de poziția oficială a statului român. În egală măsură, există și poziția oficială, consonantă și la Chișinău, potrivit căreia România și Republica Moldova au ca obiectiv să se regăsească împreună în marea familie europeană, adică Republica Moldova să adere la Uniunea Europeană. Dar, în eventualitatea în care Republica Moldova nu finalizează aderarea la UE până în 2028, este România pregătită să susțină reunificarea ca o scurtătură instituțională către spațiul european și euroatlantic?
Eugen Tomac: România este pregătită oricând să se așeze la masă și să discute serios acest scenariu, doar dacă Republica Moldova îl va vedea drept o opțiune. Nu vom împinge niciodată lucrurile mai mult decât este necesar, pentru că respectăm întru totul dreptul cetățenilor Republicii Moldova de a-și decide singuri direcția.
În acest moment, obiectivul zero pentru noi și pentru Republica Moldova este susținerea, prin toate mijloacele, a accelerării procesului de integrare europeană. România a fost primul stat care a solicitat Uniunii Europene să ofere o perspectivă europeană Republicii Moldova și a susținut constant acest proces.
Contextul geopolitic ne-a oferit oportunitatea de a accelera acest parcurs odată cu războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Este foarte bine că Uniunea Europeană a agreat acest lucru ca o decizie strategică majoră, oferind un proces rapid de integrare pentru Republica Moldova și Ucraina. De altfel, personal, le-am transmis de mai multe ori oficialilor europeni că Republica Moldova este singurul stat în care majoritatea cetățenilor – 50% plus unu – dețin deja cetățenia Uniunii Europene, în timp ce statul se află în afara UE.
Aceasta este realitatea pe care o trăiește Republica Moldova. Evident, majoritatea acestor cetățeni sunt cetățeni români. Dar sunt chestiuni care trebuie analizate fără patimă, fără excese naționaliste și fără a împinge aceste subiecte extrem de serioase într-o formulă care să permită propagandei să le deturneze spre dezbinare.
Este un subiect extrem de serios, cel al apropierii celor două state.
CaleaEuropeana.ro: Dacă, prin declarația făcută de Maia Sandu, putem evalua că la nivelul conducerii statului moldovean există un curent unionist, ne putem întreba dacă la nivelul conducerii statului român – mă refer aici la domnul președinte – există un curent unionist, având în vedere că l-am văzut de multe ori folosind termenul „Basarabia”, și nu „Republica Moldova”, un termen cu evident iz istoric și identitar?
Eugen Tomac: Denumirea de Basarabia a fost consacrată în perioada Imperiului Țarist. Basarabia a fost provincia care, într-un context extrem de complicat de după Primul Război Mondial, a fost prima care a făcut pasul spre reunificarea cu România, urmată apoi de celelalte provincii.
A utiliza un termen istoric nu este nimic greșit, așa cum nu este greșit să ne referim la românii din nordul țării ca ardeleni sau transilvăneni ori să vorbim despre Oltenia.
CaleaEuropeana.ro: Poate exprima această abordare susținerea unui curent unionist?
Eugen Tomac: Poate exprima asumarea unui adevăr istoric, pe care îl cunoaștem, dar pe care îl tratăm cu seriozitate, fără a împinge lucrurile dincolo de firesc.
Pentru a reveni la întrebarea dumneavoastră, pot spune un singur lucru: doamna președintă Maia Sandu nu a evitat niciodată să-și asume faptul că este și cetățean român. De altfel, marea majoritate a liderilor politici din Republica Moldova sunt și cetățeni români, pentru că așa au optat. Cetățenia română se obține la cerere, individual.
În acest moment, aproximativ 50% dintre cetățenii Republicii Moldova, unioniști sau nu, dețin cetățenia română, pentru că și-au asumat individual, prin cerere, să-și recapete cetățenia oferită de statul român. De aceea, cred că discuția despre ceea ce ne apropie trebuie continuată, dar în termeni extrem de responsabili și serioși.
Deocamdată, ceea ce contează este să respectăm opțiunea majorității cetățenilor Republicii Moldova și să susținem procesul de integrare în Uniunea Europeană.
CaleaEuropeana.ro: Există la acest moment, la nivelul Președinției României, o evaluare privind condițiile politice, economice, sociale și de securitate în care România ar putea gestiona un proces de reunificare, inclusiv în raport cu UE, aliații din NATO și partenerul strategic american?
Eugen Tomac: Toți partenerii noștri știu că și în România și în Republica Moldova trăiește același popor. Toată lumea privește această chestiune ca o problemă între noi, cetățenii români și cetățenii Republicii Moldova. Nu există niciun fel de obiecții față de o asemenea discuție. Ea ne privește strict pe noi. Atât timp cât noi ne-am susținut să susținem acest obiectiv strategic extrem de important pentru Republica Moldova, cel de integrare europeană, nu văd de ce în momentul de față, ținând cont de realitățile politice din Republica Moldova, trebuie să ne punem în față în alte scenarii. Din punct de vedere politic, statul român a dat semnalul necesar. Acel reper rămâne fundamental pentru următorii ani, atât timp cât va fi nevoie.