Connect with us

POLITICĂ

Victor Negrescu, viitor europarlamentar român după Brexit: România trebuie să susțină introducerea unui salariu minim european raportat la nivelul de dezvoltare al economiei naționale

Published

on

© European Parliament

Salariul minim european reprezintă soluția pentru a reduce decalajele între cetățenii europeni, iar România trebuie să susțină introducerea unui salariu minim european raportat la nivelul de dezvoltare al economiei naționale, consideră Victor Negrescu, fost europarlamentar PSD și fost ministru delegat pentru afaceri europene.

Negrescu a reacționat astfel la comunicarea Comisiei Europene, care a lansat marți prima etapă a consultării cu partenerii sociali pentru salarii minime echitabile în UE.

”Permițând accesul la oportunități egale și promovând standarde minime europene, putem crea Europa socială și transforma Uniunea Europeană într-un simbol al dezvoltării și bunăstării la nivel global. Prin eforturile stângii europene, noua Comisie Europeană s-a angajat în fața Parlamentului European să introducă salariul minim european”, a scris Negrescu, pe Facebook, criticând forțele de centru-dreapta de la nivel european, despre care opinează că ”acționează strict în defavoarea acestui deziderat”.

Membru al Parlamentului European în perioada 2014-2017, Victor Negrescu amintește că 22 dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene au un salariu minim la nivel național.

”Conform statisticilor europene, la începutul anului 2020, cel mai mare salariu minim lunar brut este în valoare de 2.141,99 euro (1.834 euro net / lună), în Luxemburg, iar la polul opus cel mai mic salariu este de 312 euro (242 euro net / lună), în Bulgaria. În România, în prezent salariul minim brut este de 468 euro (283 euro net / lună), respectiv 524 euro (315 euro net / lună) pentru angajații cu studii superioare. La nivelul statelor Uniunii Europene, țara noastră a înregistrat în ultimul deceniu cea mai amplă creştere a salariului minim la nivel național, creștere accentuată în ultimii doi ani de guvernare social-democrată, în ciuda opoziției partidelor de dreapta (majorarea salariului minim net a fost de 36% între 2016 și 2019)”, a mai spus acesta.

Negrescu, care va reveni în Parlamentul European după ce Marea Britanie se va retrage din UE, a mai punctat crearea unui salariu minim european reprezintă lupta stângii europene de aproape douăzeci de ani și a reprezentat unul din obiectivele asumate de Partidul Socialiștilor Europeni și Partidul Social Democrat cu ocazia alegerilor europene.

În opinia fostului ministru delegat pentru afaceri europene (2017-2018), România trebuie să susțină introducerea unui salariu minim european raportat la nivelul de dezvoltare al economiei naționale, pentru a permite antreprenorilor locali să își adapteze activitatea, reprezentând 60% din media salarială națională la nivelul fiecărui stat membru.

”La un salariu mediu de 5.429 lei brut (3.324 lei net) în România, în 2020, 60% ar însemna 3.257 lei brut / aprox. 690 euro (1.994 lei net / aprox. 420 euro). Acest lucru ar permite: reducerea decalajelor între statele membre și în interiorul statelor membre; standarde și condiții minime de trai pentru cei care lucrează; angajatului plătit cu salariul minim să poată supraviețui din sumele încasate; reducerea șomajului voluntar cauzat de nivelul salarial prea mic și, în consecință, degrevarea bugetelor naționale de anumite cheltuieli; limitarea exodului social și fenomenului de brain drain; colectarea unor sume suplimentare la buget pentru noi investiții și servicii sociale; o distribuție mai echitabilă a profiturilor la nivel european”, a conchis Negrescu.

În 2014, Victor Negrescu, al 17-lea pe lista PSD pentru alegerile europene, a devenit cel mai tânăr europarlamentar român după ce a ajuns membru al Parlamentului European în urma deciziei Ecaterinei Andronescu de a se retrage de pe listă.

În 2015 a câștigat titlul de ”Europarlamentarul Anului” la categoria Agenda Digitală și s-a clasat în Top 5 cei mai activi europarlamentari români ai perioadei 2014 – 2019, deși și-a exercitat doar parțial mandatul.  

În iunie 2017, a renunțat la mandatul de eurodeputat pentru poziția de ministru delegat pentru afaceri europene, creată special pentru a derula și gestiona activitățile necesare pregătirii și exercitării președinției României la Consiliul Uniunii Europene, însă a demisionat din această funcție în noiembrie 2018.

La alegerile europene din 2019, Negrescu s-a aflat pe poziția a noua pe listele PSD, partid care s-a clasat pe locul al doilea, după PNL. În acest context, PSD a primit nouă mandate în noul Parlamentul European, cu mențiunea că cel de-al nouălea mandat va fi dobândit după retragerea Marii Britanii din UE, atunci când, potrivit unei decizii a legislativului european, României îi va reveni dreptul al 33 de locuri în Parlamentul European.

Victor Negrescu este vicepreședinte PSD și președinte al PES Activists Romania.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

POLITICĂ

Klaus Iohannis: “Dacă nu respectăm cu stricteţe toate măsurile impuse de autorităţi pierderile de vieţi omeneşti vor fi din ce în ce mai multe”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, că România a intrat în cea mai grea etapă a epidemiei de coronavirus şi a subliniat că este nevoie de respectarea cu stricteţe a măsurilor impuse de autorităţi, șeful statului făcând aceste afirmații după înregistrarea a peste 445 de cazuri de îmbolnăviri în ultimele 24 de ore.

“Am intrat de câteva zile în cea mai grea etapă a acestei complicate perioade generate de epidemia de coronavirus. Este o etapă pe care prin măsurile restrictive luate din vreme am reuşit să o întârziem cât mai mult posibil. De acum înainte urmează săptămâni foarte dificile, care vor fi critice pentru sistemul de sănătate din România. Este esenţial să fim conştienţi toţi de acest lucru pentru că vor veni momente cu o mare încărcătură emoţională care ne vor testa solidaritatea şi unitatea. Avem deja de deplâns 116 morţi. (…) Dacă nu respectăm cu stricteţe toate măsurile impuse de autorităţi pierderile de vieţi omeneşti vor fi din ce în ce mai multe şi cazurile grave care necesită tratament medical intensiv se vor înmulţi“, a spus şeful statului la Palatul Cotroceni.

Pe teritoriul României au fost confirmate până vineri la ora 13:00, 3.183 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus), a anunțat Grupul de Comunicare Strategică. Dintre persoanele confirmate pozitiv, 283 au fost declarate vindecate și externate din unități spitalicești.

Totodată, până acum, 116 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat. De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 445 noi cazuri de îmbolnăvire.

La ATI, în acest moment, sunt internați 83 de pacienți.

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 13.531 de persoane. Alte 114.646 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, potrivit informațiilor obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, până în prezent, 221 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 129 în Spania, 57 în Italia, 14 în Franța, 8 în Germania, 4 în Marea Britanie, 2 în Namibia, 2 în Indonezia și câte unul în Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Belgia și SUA. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 25 de cetățeni români aflați în străinătate, 9 în Italia, 6 în Franța, 4 în Marea Britanie, 5 în Spania și unul în Germania, au decedat.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 31.657 de teste.

Continue Reading

POLITICĂ

Premierul Ludovic Orban anunță că România va primi peste 2 milioane de măști și 100.000 de combinezoane: Producția internă de măști, disponibilă în 14 zile pentru populație

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Premierul Ludovic Orban a anunţat, joi seara, că România urmează să primească în perioada următoare peste două milioane de măşti de protecţie şi 100.000 de combinezoane, dar și că în aproximativ 14 zile măştile produse în România vor fi disponibile şi pentru populaţie.

“În următoarea săptămână, urmează să primim pe 3-4 aprilie 200.000 de măşti FFP 2, pe 7 aprilie 100.000 de combinezoane, 16 extractoare automate. (…) Pe data de 8 aprilie trebuie să recepţionăm 110 paturi pentru un spital modular. De asemenea, avem cantităţi care sunt contractate de ONAC – 250.000 de măşti FFP 2, 250.000 de măşti FFP 3, care urmează să intre în ţară în termen de maximum şapte zile, conform graficelor de livrare. (…) Nu e 100% că vom avea intrările la termenele respective. Pe 9 aprilie este estimat să vină transportul cel mai important, care constă în două milioane de măşti FFP 2, care face parte din contractul pe care îl avem cu China pe o cantitate, din informaţiile pe care le am, de 12 milioane măşti FFP 2”, a declarat Orban la Digi24, informează Agerpres.

Premierul a subliniat că în privinţa contractelor pentru achiziţionarea de materiale sanitare din străinătate au existat “probleme uriaşe”. Premierul a dat câteva exemple în acest sens. El a indicat că există un contract pentru achiziţia a peste un milion de măşti FFP 2 şi peste un milion de combinezoane cu o companie din Turcia, dar că a apărut interdicţia de export stabilită de Guvernul turc. Orban a arătat că a intervenit pe linie politico-diplomatică şi că inclusiv preşedintele Klaus Iohannis a comunicat cu omologul său turc. El a dat şi exemplul unui contract cu China prin Unifarm de milioane de măşti şi că prima livrare, de două milioane de măşti FFP 2, trebuia să aibă loc când a apărut decizia Guvernului chinez de a recertifica toate companiile care produc materiale şi echipamente.

Reamintim că în România au sosit deja peste 200.000 de combinezoane, în urma unui contract încheiat între România și Coreea de Sud, și transportate prin intermediul unor zboruri efectuate prin intermediul Capacității de Transport Strategic Aerian NATO.

Referitor la producția internă de măști de protecție și furnizarea lor către cetățenii români, Orban a precizat că prioritatea zero este protecția angajaților din spitale și a personaului care intră în interacțiunii cu pacienții infectați sau posibil infectați 

“În funcţie de capacităţile de producţie care se dezvoltă, vor fi şi la dispoziţia cetăţenilor români, cel puţin măştile chirurgicale care se vor produce într-o cantitate mai mare. Nu pot să vă dau un orizont de timp, dar consider că în 10, 12, 14 zile măştile produse în România vor fi disponibile, dar aici avem câteva priorităţi. Prioritatea zero este protecţia angajaţilor din spitale, ai DSU, ambulanţelor, a personalului care intră în interacţiune directă cu bolnavii sau cu posibilii bolnavi. Trebuie să-i protejăm pe toţi cei care stau în prima linie a bătăliei – jandarmii, militarii, poliţiştii, plus angajaţii unor instituţii care vor avea interacţiuni, cum sunt structurile Ministerului Muncii – AJOFM, AJPIS şi alte instituţii care au interacţiuni publice, vama şi când vom avea cantităţi suficiente statul va putea să genereze o ofertă către cetăţeni la un preţ care să fie cât mai apropiat de preţul de producţie”, a spus Orban.

De altfel, săptămâna trecută, ministrul Economiei Virgil Popescu a anunțat că fabrica de armament ROMARM va produce măști, combinezoane și echipamente sanitare pentru producția strategică a României.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis cere Guvernului să acorde un bonus de 500 de euro/ lunar pentru medicii și personalul medical care lucrează cu pacienții infectați cu COVID-19

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat joi că a solicitat Executivului să identifice fonduri europene suficiente pentru a putea plăti un bonus lunar medicilor şi personalului medical care lucrează cu pacienţi infectaţi cu COVID-19.

În acest sens, şeful statului a menţionat “un bonus consistent, de câteva sute de euro pe lună”.

El a vorbit înaintea unei videoconferinţe cu premierul Ludovic Orban, cu ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, prefectul judeţului Suceava, Alexandru Moldovan, şi cu reprezentanţi ai instituţiilor locale despre situaţia epidemiologică de la Suceava.

“Am solicitat astăzi Guvernului să identifice fonduri europene suficiente pentru a putea plăti un bonus lunar medicilor şi personalului medical care lucrează cu pacienţi COVID. Şi vorbesc aici despre un bonus consistent, de câteva sute de euro pe lună. Cred că o sumă de 500 de euro pe lună pentru medicii şi personalul medical care lucrează cu pacienţi COVID ar fi un bonus onorabil”, a punctat preşedintele.

El a subliniat că angajaţii din sistemul medical sunt “linia de apărare împotriva pandemiei” şi sunt într-o situaţie “de stres major”.

“Personalul medical, medicii noştri, sunt linia noastră de apărare împotriva epidemiei. Avem încredere în ei, ne punem speranţele în ei, dar trebuie să fim foarte conştienţi că pentru ei este o situaţie de stres major, este un pericol suplimentar la care se expun, avem aşteptări mari de la ei şi atunci, în consecinţă, cred că este corect să recunoaştem această situaţie şi să recunoaştem, evident, că este nevoie şi de un pic mai mult decât cuvinte frumoase”, a afirmat Iohannis.

Totodată, șeful statului a declarat că Spitalului Judeţean din Suceava trebuie repus urgent în funcţiune şi dezinfectat, iar personalul medical să primească materialele necesare și a solicitat punerea spitalului sub comandă militară.

“Sunt câteva probleme care pot fi rezolvate într-un timp rezonabil. Aş începe cu chestiunea Spitalului Judeţean din Suceava. Este o unitate în care ştim cu toţii că, din păcate, au apărut probleme care s-au propagat. Acum nu este momentul să vedem ce şi cum s-a întâmplat până în acest moment. Aceasta este treaba altor autorităţi. Ceea ce trebuie noi să facem acum este să repunem urgent în funcţiune spitalul din Suceava. Pentru asta este la Suceava domnul ministru al Sănătăţii, domnul Tătaru, împreună cu domnul secretar de stat Oprea, iar domnul secretar de stat Oprea are o sarcină foarte clară – să repună spitalul în funcţiune. Va rămâne acolo, domnul Oprea, pentru perioada următoare, pentru a se îngriji de conducerea operativă a spitalului. Este corect, este oportun şi este necesar să se introducă proceduri militare, deci militarizarea spitalului, pentru a reveni foarte rapid la normalitate. Este nevoie, evident, ca spitalul să fie dotat cu tot ce este necesar, în aşa fel încât personalul medical, medicii, să fie protejaţi”, a spus şeful statului, la videoconferinţa cu prim-ministrul Ludovic Orban, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, prefectul de Suceava, Alexandru Moldovan, şi reprezentanţi ai instituţiilor locale cu privire la situaţia epidemiologică din judeţ.

El a arătat că, din informaţiile sale, la spitalul din Suceava au fost deja livrate 5.000 de combinezoane pentru medici şi personalul medical şi 20.000 de măşti de protecţie, de mănuşi, inclusiv medicamente specifice pentru bolnavii de COVID-19.

“Toate aceste lucruri trebuie puse urgent la dispoziţia personalului medical! Procedurile trebuie verificate şi actualizate”, a menţionat Iohannis.

Klaus Iohannis a subliniat că este nevoie să se facă o dezinfecţie profundă şi în spital şi posibil şi în oraş, arătând că pentru acest lucru există o echipă specială, care va veni din Dorohoi.

“Este nevoie de testarea urgentă a personalului medical, care poate să revină în spital în măsura în care se vindecă. Este nevoie de încă un aparat de testare, care va fi pus la dispoziţie în timpul cel mai scurt”, a mai declarat Iohannis.

Şeful statului a făcut apel la personalul medical să revină la serviciu.

“Medicamente sunt, material de protecţie este, proceduri sunt, conducere este. Resursa umană există, există în spitalul din Suceava, şi mă adresez în mod expres şi special medicilor şi personalului medical din spitalul Suceava: Reveniţi, vă rog, la serviciu! Preluaţi bolnavii, respectaţi procedurile! Ne bazăm pe voi! Am mai spus-o şi am să o mai repet: medicii, personalul medical sunt în prima linie de apărare împotriva acestei epidemii. Este nevoie de voi!”, a transmis Iohannis.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending