Preşedinţia ungară a Consiliului UE solicită ca până la sfârşitul anului Bulgaria şi România să fie membre depline ale zonei Schengen, a declarat premierul ungar Viktor Orban în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, în cadrul dezbaterii priorităţilor preşedinţiei ungare, care a debutat la 1 iulie 2024 și se va încheia la 31 decembrie.
Premierul ungar a spus că sistemul de azil nu funcţionează şi că, “dacă permitem cuiva să intre, nu mai putem să-l trimitem acasă niciodată”, relatează Agerpres.
“Politica UE privind migraţia a eşuat, se văd consecinţele. Mai multe state membre încearcă să găsească soluţii. Migraţia ilegală şi temerile legate de siguranţă au dus la controale consolidate la frontiere”, a mai spus Orban în cadrul dezbaterii, aspru criticat apoi de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a urmat la luarea de cuvânt.
“Am auzit cuvintele dumneavoastră la finalul săptămânii trecute. Ați spus că Ungaria își protejează frontierele și că infractorii sunt închiși în Ungaria. Mă întreb cum se potrivește această declarație cu faptul că, anul trecut, autoritățile dumneavoastră au eliberat din închisoare contrabandiști și traficanți condamnați înainte de a-și ispăși pedeapsa. Aceasta nu este combaterea migrației ilegale în Europa. Aceasta nu înseamnă protejarea Uniunii noastre. Asta înseamnă doar să arunci problemele peste gardul vecinului tău”, i-a replicat von der Leyen lui Orban, cu care nu are o relație bună, premierul maghiar opunându-se unui nou mandat al acesteia la șefia Comisiei Europene.
În context, Viktor Orban a propus un sistem care să permită întâlniri la vârf între şefii de stat şi de guvern ai ţărilor membre Schengen, aşa cum s-a întâmplat cu zona euro în 2008, în timpul crizei financiare.
Referitor la finalizarea procesului de aderare a României și a Bulgariei la spațiul Schengen prin ridicarea controalelor la frontierele terestre, Viktor Orban a subliniat că președinția maghiară cere ca ambele țări să fie membre depline ale zonei de liberă circulație până la finalul anului.
O declarație similară cu cea a lui Viktor Orban a fost rostită luni, în plenul Parlamentului European, și de comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, care a spus că mesajul ei la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne de joi din Luxemburg va fi că România şi Bulgaria trebuie să adere la spaţiul Schengen cu frontierele terestre până la sfârşitul anului.
Situația generală a spațiului Schengen și un bilanț al aplicării regulilor zonei de liberă circulație în România și Bulgaria după aderarea cu frontierele aeriene și maritime figurează pe agenda reuniunii miniștrilor de interne din statele UE, care va avea loc joi, 10 octombrie, la Luxemburg, cu ocazia primului Consiliu JAI din mandatul președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene.
Conform sursei citate, “președinția va prezenta, de asemenea, un bilanț al aplicării integrale a acquis-ului Schengen în Bulgaria și România” după ce, “la 30 decembrie 2023, Consiliul a decis să ridice controalele la frontierele aeriene și maritime cu Bulgaria și România”.
“Stabilirea datei de ridicare a controalelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România necesită o nouă decizie a Consiliului”, mai transmite Consiliul UE.
România și Bulgaria continuă să depună eforturi pentru a convinge ultimul stat care se împotrivește integrării lor depline la spațiul Schengen, și anume Austria. Bucureștiul și Sofia se coordonează pe plan bilateral la nivelul miniștrilor de interne, în timp ce ministrul român de interne, Cătălin Predoiu, a discutat recent cu omologul ungar, care prezidează în acest semestru reuniunile JAI, despre “sprijinul constant al Budapestei față de aderarea României la Schengen terestru“.
Ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, a anunțat, într-o declarație de presă, că România a desfășurat o serie de demersuri diplomatice esențiale pentru promovarea aderării la Spațiul Schengen cu frontiera terestră până la finele anului în curs. În perioada 2-5 octombrie, demnitarul a participat la întâlniri cheie în Viena, Praga și Munchen cu oficiali de rang înalt, inclusiv ministrul austriac de interne Gerhard Karner, ministrul ceh de interne Vit Rakusan, ministrul bavarez de interne Joachim Hermman și comisarul european desemnat pentru afaceri interne și migrație, austriacul Magnus Brunner.
De asemenea, un Eurobarometru dat publicității de Comisia Europeană cu privire la spațiul Schengen arată că 61% dintre români și 79% dintre întreprinderile din țara noastră consideră că Schengen prezintă mai multe avantaje decât dezavantaje pentru România, respectiv afacerea lor.
