Situația generală a spațiului Schengen și un bilanț al aplicării regulilor zonei de liberă circulație în România și Bulgaria după aderarea cu frontierele aeriene și maritime figurează pe agenda reuniunii miniștrilor de interne din statele UE, care va avea loc joi, 10 octombrie, la Bruxelles, cu ocazia primului Consiliu JAI din mandatul președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene.
Potrivit unei informări a Consiliului, pe agenda Consiliului JAI de săptămâna viitoare se află și spațiul Schengen.
“Miniștrii vor face bilanțul situației generale a spațiului Schengen. Comisia va prezenta Barometrul Schengen, un raport bianual care analizează evoluțiile, amenințările emergente și evoluțiile pentru spațiul Schengen. Miniștrii vor face schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a priorităților din ciclul anual al Consiliului Schengen. Discuția se va axa pe prioritatea referitoare la creșterea rezilienței frontierelor noastre externe”, arată sursa citată.
De asemenea, conform sursei citate, “președinția va prezenta, de asemenea, un bilanț al aplicării integrale a acquis-ului Schengen în Bulgaria și România” după ce, “la 30 decembrie 2023, Consiliul a decis să ridice controalele la frontierele aeriene și maritime cu Bulgaria și România”.
“Stabilirea datei de ridicare a controalelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România necesită o nouă decizie a Consiliului”, mai transmite Consiliul UE.
România și Bulgaria continuă să depună eforturi pentru a convinge ultimul stat care se împotrivește integrării lor depline la spațiul Schengen, și anume Austria. Bucureștiul și Sofia se coordonează pe plan bilateral la nivelul miniștrilor de interne, în timp ce ministrul român de interne, Cătălin Predoiu, a discutat recent cu omologul ungar, care prezidează în acest semestru reuniunile JAI, despre “sprijinul constant al Budapestei față de aderarea României la Schengen terestru“.
Viktor Orban, premierul Ungariei, țară care deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a anunțat în deschiderea discursului susținut la Universitatea de Vară de la Băile Tușnad că va pune pe agenda reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din toamnă tema aderării României la spațiul Schengen cu frontierele terestre.
Condus de conservatorii lui Nehammer, guvernul austriac s-a opus prin ministrul de interne Gerhard Karner aderării României și a Bulgariei la spațiul Schengen, în cadrul unui vot organizat la 8 decembrie 2022 la nivelul Consiliului Uniunii Europene. În schimb, Croația a primit aprobarea tuturor statelor, inclusiv a Austriei, și a devenit stat membru al spațiului Schengen. În decizia sa, guvernul de la Viena a exprimat că nu poate susține extinderea zonei de liberă circulație cu România și cu Bulgaria din cauza presiunii migratorii, deși Bucureștiul și Sofia, împreună cu Comisia Europeană, au prezentat progresele și capacitatea celor două țări de a securiza frontierele externe ale Uniunii Europene. În cele din urmă, la finalul anului 2023, Austria a fost înduplecată în cadrul unor negocieri politice trilaterale, iar ambasadorii statelor membre ale UE au aprobat aderarea României la spațiul Schengen cu frontierele aeriene și navale, începând cu data de 31 martie 2024, și s-a convenit că o decizie privind eliminarea controalelor la frontierele terestre va fi luată ulterior.
