Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

VoteWatch Europe: Dacian Cioloș, Dragoș Pîslaru și Cristian Bușoi, considerați cei mai influenți europarlamentari români

Published

on

© Photo Collage (Images source: European Parliament)

Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe în Parlamentul European, Dragoș Pîslaru, co-raportor al Parlamentului European pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență de 672,5 miliarde de euro, și Cristian Bușoi, singurul eurodeputat român președinte al unei comisii din Parlamentul European, au fost desemnați cei mai influenți eurodeputați români de think tank-ul VoteWatch Europe.

Dacian Cioloș (Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate, Renew Europe) este unul dintre cei mai influenți europarlamentari din clasamentul general și președintele grupului Renew Europe, al treilea cel mai mare grup politic din Parlamentul European. Cioloș este, de asemenea, șeful partidului său național din PE, PLUS. În ciuda faptului că este la primul mandat în Parlamentul European, Cioloș are o lungă experiență în politica UE, fiind prim-ministru al României între 2015 și 2017 și comisar pentru agricultură și dezvoltare rurală în cadrul celei de-a doua Comisii Europene conduse de Jose Manuel Barroso (2010-2014).

Referitor la Dragoș Pîslaru (Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate, Renew Europe), VoteWatch notează că acesta este membru al Comisiei pentru afaceri economice și monetare, a Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și a Delegației pentru relații cu Japonia.

La nivel național, a ocupat funcția de ministru al Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice din 2016 până în ianuarie 2017. Este membru al Partidului Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS) și al familiei politice europene Renew Europe.

De asemenea, Pîslaru este unul dintre cei trei co-raportori ai Parlamentului European privind Mecanismul de Redresare și Reziliență al UE, nucleul planului de redresare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro. Totodată, Dragos Pîslaru a fost desemnat anul acesta, tot de la VoteWatch Europe, cel mai influent membru al Parlamentului European în domeniul politicilor economice.

În ce-l privește pe Cristian Bușoi (Partidul Național Liberal, PPE), cei de la VoteWatch Europa subliniază că acesta este președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie. Bușoi este considerabil activ în problemele de sănătate publică, deoarece este raportorul Parlamentului European pentru programul de sănătate EU4Health, președintele Intergrupului pentru cancer și este membru al diferitelor alte grupuri de lucru în domeniul sănătății. El este raportor privind dosarele pentru cooperarea științifică și tehnologică cu India și Ucraina și conduce dezbaterile privind revizuirea orientărilor pentru infrastructura energetică transeuropeană.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

S&D

Eurodeputatul Victor Negrescu: Propunerea mea de a aloca minim 10% sau 3 mld. euro pentru educație din PNRR, susținută de Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Propunerea eurodeputatului Victor Negrescu (PSD, S&D), vice-președinte al Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, de a aloca minim 10% sau echivalentul a 3 miliarde de euro pentru educație din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a obținut sprijinul Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, potrivit unui mesaj pe Facebook. 

Consens în cadrul dezbaterii organizate de Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților pentru propunerea mea de a…

Posted by Victor Negrescu on Wednesday, 3 March 2021

„M-am bucurat să văd că au existat reprezentanți din partea tuturor partidelor parlamentare care au susținut această propunere pe care am promovat-o la nivel european și pe care am discutat-o inclusiv cu Ministrul Educației. Mulțumesc structurilor sindicale și asociative pentru sprijinul oferit”, scrie Victor Negrescu.

În intervenția sa, eurodeputatul a menționat că România trebuie să aibă un proiect de modernizare a educației cu scopul de a asigura accesul tuturor la educație de calitate pe tot parcursul vieții.

„Am propus alocarea a minim 3 miliarde de euro, sub formă de granturi, din totalul de 30 de miliarde, nu ceea ce vor să facă guvernanții, să vină cu un plan fictiv de 60 de miliarde și să ne păcălească cu diferite sume”, a specificat Victor Negrescu. 

În context, el a adăugat că are încredere în acest dialog, iar planul „nu trebuie să fie politizat”. 

„Este un plan pentru redresarea României, un proiect finanțat din bani europeni, prin care se poate realiza modernizarea educației pe baze transparente și dezideologizate. Am încredere că, dacă ne unim forțele, putem face enorm pentru a pregăti viitorul României la noile provocări”, a precizat Victor Negrescu. 

Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) este pilonul principal al Planului Next Generation EU și are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro, din care 30,5 miliarde de euro îi revin României. 

Pentru utilizarea instrumentului de finanțare MRR fiecare stat membru al UE trebuie să elaboreze propriul Plan de Redresare și Reziliență (PNRR) prin care își stabilește domeniile prioritare de investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență. Planul de Redresare și Reziliență pe care România îl elaborează acum se constituie într-un Document Strategic ce stabilește prioritățile investiționale și reformele necesare pentru redresare și creștere sustenabilă, corelate tranziției verzi și digitale avute în vedere de Comisia Europeană. 

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru salută noua strategie a Comisiei Europene privind drepturile persoanelor cu dizabilități: Nu avem nicio scuză să întârziem garantarea acestor drepturi

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Transformarea noii strategii privind drepturile persoanelor cu dizabilități în realitate stă în mâinile noastre, a afirmat miercuri europarlamentarul Dragoș Pîslaru, coordonatorul grupului Renew Europe în cadrul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale.

Grupul Renew Europe din Parlamentul European a solicitat o implementare rapidă a măsurilor prezentate în strategia de zece ani pentru drepturile persoanelor cu dizabilități prezentată miercuri de Comisia Europeană pentru a se asigura că toți cetățenii din UE se bucură de șansele de viață care sunt în dreptul tuturor.

“Cu noile soluții digitale și tehnologice pe care le avem la dispoziție, nu mai avem nicio scuză pentru a întârzia garantarea drepturilor persoanelor cu dizabilități în toate aspectele vieții. Transformarea acestei strategii în realitate stă în mâinile noastre. Trebuie să ne intensificăm munca la toate nivelurile, de la nivelul UE până la societatea civilă și să ne asumăm cu toții responsabilitatea de a include drepturile persoanelor cu dizabilități în fiecare plan pe care îl proiectăm, în fiecare acțiune pe care o întreprindem, în fiecare obiectiv pe care ne-am propus să îl atingem”, a declarat Pîslaru, citat într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cu 20% din cetățenii Uniunii care trăiesc cu un fel de dizabilitate, Grupul Renew Europe din Parlamentul European lucrează intens pentru a se asigura că persoanele cu dizabilități pot experimenta incluziunea socială și economică deplină pe o bază egală cu ceilalți și să trăiască liberi de orice discriminare. 

Comisia Europeană a prezentat miercuri o Strategie ambițioasă privind drepturile persoanelor cu handicap (2021-2030), pentru a asigura participarea lor deplină în societate, în condiții de egalitate cu celelalte persoane din UE și din afara acesteia, în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care prevăd că egalitatea și nediscriminarea sunt pietrele de temelie ale politicilor UE.

După cum a anunțat președinta von der Leyen, Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap (2021-2030) contribuie la construirea Uniunii egalității, alături de Strategia 2020-2025 pentru egalitatea LGBTIQPlanul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025Strategia europeană 2020-2025 privind egalitatea de gen și Cadrul strategic al UE privind romii.

Noua strategie se bazează pe cea precedentă, și anume Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap, și contribuie la implementarea Pilonului european al drepturilor sociale, care servește drept busolă politicilor sociale și în materie de ocupare a forței de muncă din Europa și cu privire la care Comisia va adopta un plan de acțiune în această săptămână. De asemenea, Strategia sprijină punerea în aplicare de către UE și a statelor sale membre a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap la nivel UE și național.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Comisarul european Elisa Ferreira răspunde la interpelarea eurodeputatului Mircea Hava privind finanțarea eficienței energetice a clădirilor: Sprijinul pentru renovarea clădirilor, esențial pentru redresare

Published

on

© colaj foto (European Union 2019 - Source : EP/ European Union 2019 - Source : EP)

Politica de coeziune a reprezentat în trecut o sursă principală de finanţare publică a UE pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor şi îşi va menţine acest rol în perioada 2021-2027, i-a transmis Elisa Ferreira, comisar pentru coeziune și reforme, eurodeputatului Mircea Hava (PNL, PPE). 

Acesta din urmă i-a adresat înaltului oficialul o serie de întrebări cu privire la finanțarea eficienței energetice a clădirilor rezidențiale, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

”În contextul ambițiilor majore asumate la nivel european privind combaterea schimbărilor climatice, precum și al debutului negocierilor cu Statele Membre privind Planurile Naționale de Redresare și Reziliență, Acordurile de Parteneriat și noile programe operaționale finanțate din CFM 2021 – 2027, vă rog să aveți amabilitatea de a-mi răspunde la următoarele întrebări:

1. Care sunt principalele orientări și recomandări pe care Comisia Europeană le va furniza Statelor Membre în ceea ce privește planificarea, selecția și monitorizarea proiectelor de finanțare a eficienței energetice în clădirile rezidențiale?

2. Se vor folosi în evaluarea proiectelor criterii de evaluare/punctaj care stimulează un procent de finanțare nerambursabilă mai mare, de un raport cost-eficacitate al investițiilor, în termeni de suma nerambursabilă investită contra reabilitări structurale, aprofundate și inteligente de clădiri, contra procent mai mare de energie economisită?

3. Care sunt principalele surse de cofinanțare pe care CE le va accepta în bugetele totale ale proiectelor de investiții în eficiența energetică a clădirilor rezidențiale (atât individuale, cât și colective)?”, sunt întrebările adresate Elisei Ferreira de către Mircea Hava, membru al Comisiei pentru Dezvoltare Regională (REGI) din Parlamentul European.

Astfel, comisarul european pentru coeziune și reforme a subliniat în răspunsul transmis eurodeputatului român că ”renovarea clădirilor publice şi private a fost identificată în Pactul verde european ca o iniţiativă-cheie de stimulare a eficienţei energetice în acest sector şi de realizare a obiectivului de a crea o UE neutră din punct de vedere climatic. Sprijinul pentru renovarea clădirilor ar trebui să fie, de asemenea, esenţial pentru redresare, stimulând activitatea economică şi crearea de locuri de muncă”.

”În ceea ce priveşte prima dumneavoastră întrebare, pentru a urmări această ambiţie în materie de economii de energie şi creştere economică, Comisia a publicat, la 14 octombrie 2020, o nouă strategie de stimulare a renovării intitulată: <<Un val de renovări pentru Europa – ecologizarea clădirilor, crearea de locuri de muncă, îmbunătăţirea condiţiilor de trai>>, cu scopul de a dubla ratele anuale de renovare energetică în următorii zece ani. Iniţiativa <<Valul de renovări ale clădirilor>> oferă un cadru general pentru accelerarea renovării clădirilor în întreaga UE, precum şi o indicare a acţiunilor-cheie care ar contribui la atingerea acestui obiectiv. Ca parte a strategici privind valul de renovări ale clădirilor, Comisia a adoptat Recomandarea privind sărăcia energetică, care stabileşte acţiuni-cheie în acest domeniu”, i-a mai spus Elisa Ferreira lui Mircea Hava.

Comisarul european a mai amintit că ”statele membre sunt încurajate să se asigure că programele lor cofmanţate în materie de eficienţă energetică şi de utilizare eficientă a resurselor sunt bine orientate către obţinerea unui nivel ridicat de performanţă energetică a clădirilor. Documentul de orientare privind finanţarea renovării energetice a clădirilor prin fonduri acordate în cadrul politicii de coeziune rămâne relevant şi oferă sprijin util statelor membre în ceea ce priveşte planificarea, selectarea şi punerea în aplicare a proiectelor privind eficienţa energetică1. Fondurile acordate în cadrul politicii de coeziune ar trebui, de asemenea, utilizate pentru a aborda provocarea reprezentată de sărăcia energetică. în cele din urmă, statele membre ar trebui să completeze implementarea programelor cofmanţate de UE cu scheme de sprijin suplimentare”, a completat Ferreira. 

”Pentru a răspunde la a doua întrebare, în timpul negocierilor acordurilor de parteneriat şi ale programelor pentru perioada 2021-2027, Comisia va încuraja statele membre să stabilească obiective ambiţioase în cadrul programelor şi să utilizeze resursele bugetare ale UE într-un mod rentabil. Ar trebui acordată prioritate acelor proiecte care garantează cea mai marc contribuţie la obiectivele noastre comune. După cum ştiţi, fondurile politicii de coeziune sunt executate în cadrul gestiunii partajate între statele membre şi Comisie. Selecţia proiectelor este responsabilitatea exclusivă a statelor membre. într-adevăr, sarcina aprobării criteriilor de selecţie le revine comitetelor de monitorizare a programelor. Comisia, în calitate de membru al comitetelor de monitorizare cu rol consultativ, va promova aplicarea unor criterii care favorizează propunerile de proiecte cu cea mai mare cantitate de energie economisită. în plus, Comisia va promova proiecte de înaltă calitate (renovare aprofundată), cu beneficii sociale clare. Integrarea soluţiilor bazate pe natură în renovarea clădirilor va fi, de asemenea, promovată, precum şi a măsurilor digitale care contribuie la îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirii şi la promovarea dublei tranziţii verzi şi digitale. în general, valoarea adăugată şi performanţa UE sunt condiţii esenţiale pentru selectarea proiectelor”, i-a răspuns comisarul europen pentru coeziune și reforme eurodeputatului Mircea Hava.

Aceasta a subliniat că estimările referitoare la investițiile suplimentare necesare pentru a dubla rata anuală de renovare în UE se vor ridca la 90 de miliarde de euro anual. 

”Această provocare fără precedent necesită promovarea unei mai bune utilizări a fondurilor publice naţionale şi ale UE şi mobilizarea unei proporţii mai mari de fonduri private. UE se va baza pe diverse instrumente care vizează, printre altele, sprijinirea directă a investiţiilor în renovări de calitate ale clădirilor, mobilizarea investiţiilor private, introducerea de produse financiare atractive pentru renovarea clădirilor, promovarea adoptării de către piaţă şi furnizarea de asistenţă tehnică. Pe termen scurt, REACT-EU va extinde în continuare răspunsul la criză şi măsurile compensatorii, extinzând în acelaşi timp domeniul de aplicare la investiţiile verzi, digitale şi de stimulare a creşterii. Aceasta reprezintă o oportunitate pentru ca statele membre şi regiunile să direcţioneze fonduri suplimentare către renovarea clădirilor. Pe termen mediu şi lung, fondurile politicii de coeziune vor continua să fie o sursă importantă de finanţare a investiţiilor în eficienţa energetică şi în utilizarea eficientă a resurselor pentru clădiri şi pentru renovarea acestora, în vederea îmbunătăţirii nivelurilor de performanţă energetică. Acest lucru va contribui în mod substanţial la obiectivul general de 30 % pentru cheltuielile legate de schimbările climatice”, a explicat Ferreira în răspunsul la cea de-a treia întrebare adresată de Hava.

Comisarul european a amintit și alte surse importante de finanțare din partea UE, cum ar fi ”Mecanismul de redresare şi rezilienţă, care ar putea fi utilizat pentru a finanţa renovări de înaltă calitate ale clădirilor. Iniţiativa emblematică europeană <<Renovate>> încurajează ferm statele membre să includă renovarea clădirilor ca prioritate absolută în planurile lor naţionale de redresare şi rezilienţă”.

”Programul InvestEU va acţiona ca un mecanism unic al UE de sprijinire a investiţiilor private. Susţinută de o garanţie a UE, acesta va urmări să sprijine deblocarea finanţării private necesare, inclusiv pentru renovarea clădirilor. în cadrul Platformei de consiliere InvestEU, instrumentul ELENA (Asistenţă europeană pentru energie locală), iniţiativa comună a Comisiei şi a BEI, oferă asistenţă pentru dezvoltarea proiectelor sub formă de granturi acordate beneficiarilor finali în vederea pregătirii unor proiecte de investiţii de mare anvergură în domeniul eficienţei energetice, printre altele. în general, toate instrumentele disponibile ar trebui utilizate în sinergie şi în complementaritate pentru a obţine rezultatul dorit al renovării de înaltă calitate a clădirilor în întreaga UE, în beneficiul cetăţenilor europeni”, a detaliat Elisa Ferreira. 

În încheiere, înaltul oficial european și-a exprimat speranța că Parlamentul European va sprijini demersul de a introduce ”acţiunile necesare pentru a accelera renovarea clădirilor în mod durabil şi eficient din punct de vedere energetic şi pentru a concretiza obiectivul iniţiativei <<Valul de renovări ale clădirilor>>”.

Executivul european a publicat în luna octombrie a anului trecut strategia privind valul de renovări ale clădirilor pentru a îmbunătăți performanța energetică a clădirilor, propunându-și să atingă cel puțin rate duble de renovare în următorii zece ani și să asigure faptul că renovările duc la creșterea eficienței energetice și a utilizării eficiente a resurselor.

Prin acest lucru, Comisia Europeană dorește să îmbunătățească calitatea vieții pentru persoanele care trăiesc în clădiri și utilizează clădirile, reducând emisiile de gaze cu efect de seră din Europa și stimulând digitalizarea.

Decizia a fost luată pe fondul unei statistici îngrijorătoare. Clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40 % din consumul de energie al UE și 36 % din emisiile de gaze cu efect de seră provenite din consumul de energie. Cu toate acestea, numai 1 % din clădiri sunt supuse unor renovări eficiente din punct de vedere energetic în fiecare an.

Strategia include următoarele acțiuni principale:

  • Informații, standarde și reglementări mai stricte privind performanța energetică a clădirilor, pentru a crea stimulente mai bune pentru renovările din sectorul public și din cel privat, inclusiv introducerea treptată a unor standarde minime obligatorii de performanță energetică pentru clădirile existente, norme actualizate privind certificatele de performanță energetică și o posibilă extindere a cerințelor privind renovarea clădirilor pentru sectorul public.
  • Asigurarea unei finanțări accesibile și bine direcționate, inclusiv prin intermediul inițiativelor emblematice „Renovate” și „Power Up” ale Mecanismului de redresare și reziliență din cadrul NextGenerationEU, a unor norme simplificate pentru combinarea diferitelor surse de finanțare și a unor stimulente multiple pentru finanțarea privată.
  • Sporirea capacității de pregătire și de punere în aplicare a proiectelor de renovare, de la asistența tehnică acordată autorităților naționale și locale până la formarea și dezvoltarea competențelor lucrătorilor care ocupă noile locuri de muncă „verzi”.
  • Extinderea pieței pentru produse și servicii de construcții durabile, inclusiv integrarea de noi materiale și soluții bazate pe natură, precum și o legislație revizuită privind comercializarea produselor pentru construcții și obiectivele de reutilizare și de valorificare a materialelor;
  • Crearea unui noi Bauhaus european, un proiect interdisciplinar, coordonat de un consiliu consultativ format din experți externi care include oameni de știință, arhitecți, proiectanți, artiști, urbaniști și societatea civilă. De acum înainte, până în vara anului 2021, Comisia va desfășura un amplu proces participativ de creare în comun și apoi va institui o rețea de cinci Bauhaus fondatoare în 2022, în diferite țări ale UE. 
  • Dezvoltarea unor abordări bazate pe vecinătate, pentru a ajuta comunitățile locale să integreze soluțiile digitale și regenerabile și să creeze cartiere cu consum de energie zero, unde consumatorii devin „prosumatori” care vând energie în rețea. Strategia include și o inițiativă privind locuințele la prețuri accesibile pentru 100 de districte.
Citiți și:
Noul Bauhaus european: Comisia Europeană lansează faza de proiectare a acestui proiect care combină sustenabilitatea cu estetica pentru a aduce Pactul Ecologic European mai aproape de casele oamenilor

Aceste eforturi vin să completeze paleta de măsuri adoptate de UE în vederea diminuării amprentei de carbon asupra mediului înconjurător.

Recent, Comisia Europeană a adoptat o nouă strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice, care definește calea de urmat pentru a face față consecințelor inevitabile ale schimbărilor climatice.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Surse europene: Statele UE au adoptat o declarație comună prin care lansează Conferința privind viitorul Europei; Portugalia vrea ca debutul Conferinței să fie pe 9 mai, de Ziua Europei

S&D13 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Propunerea mea de a aloca minim 10% sau 3 mld. euro pentru educație din PNRR, susținută de Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților

U.E.14 hours ago

PES salută anunțul Comisiei Europene de a menține activă clauza derogatorie generală din cadrul cadrul Pactului de stabilitate și creștere până în 2023: Continuarea sprijinului bugetar, decizia corectă în vederea redresării

U.E.14 hours ago

Polonia va produce vaccinul anti-COVID dezvoltat de americanii de la Novavax, din care Comisia Europeană ar urma să cumpere 200 milioane de doze

Dragoș Pîslaru15 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru salută noua strategie a Comisiei Europene privind drepturile persoanelor cu dizabilități: Nu avem nicio scuză să întârziem garantarea acestor drepturi

PARLAMENTUL EUROPEAN15 hours ago

Surse europene: Parlamentul European se va adresa Curții de Justiție a UE privind eliminarea obligativității vizelor SUA pentru România, Bulgaria, Croația și Cipru

ROMÂNIA15 hours ago

Eurostat: Creșterea prețurilor producției industriale în România, peste media UE în luna ianuarie

NATO15 hours ago

Nicolae Ciucă, după aprobarea bugetului de 2,04% din PIB pentru apărare: Vom sprijini industria națională de apărare în vederea creșterii relevanței strategice a României în NATO și UE

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

O Uniune a egalității: Comisia Europeană prezintă Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap (2021-2030)

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI16 hours ago

Comisarul european Elisa Ferreira răspunde la interpelarea eurodeputatului Mircea Hava privind finanțarea eficienței energetice a clădirilor: Sprijinul pentru renovarea clădirilor, esențial pentru redresare

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Comisia Europeană: Clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Florin Cîțu consideră că digitalizarea administrației publice reprezintă ”un mod natural de a îmbunătăți comportamentul statului față de cetățeni”: Va fi finanțată din fonduri europene

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu are convingerea că premierul României va acorda prioritate proiectelor de infrastructură din Oltenia și Nordul Moldovei în vederea recuperării decalajului de dezvoltare între regiuni

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EVENIMENTE6 days ago

Dezbatere | Eurodeputații Cristian Bușoi și Nicu Ștefănuță: UE, în pragul disoluției dacă nu ar fi cumpărat împreună vaccinurile. PE, implicat în campania europeană de vaccinare

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG, consideră că noile norme propuse de Comisia Europeană pentru platformele digitale sunt ”echilibrate”: Majoritatea prevederilor sunt deja implementate de eMAG

EVENIMENTE6 days ago

Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Dragoș Tudorache6 days ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Comisia Europeană trebuie să intervină dur pentru protejarea pieței unice digitale împotriva distorsionării concurenței de către giganții tehnologici

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, pledează pentru ”investiții masive în cercetare, inovare și tehnologii digitale”: Vor contribui la dezvoltarea economiilor statelor UE și la îmbunătățirea vieții cetățenilor

Advertisement
Advertisement

Trending