Connect with us

REPUBLICA MOLDOVA

Ziua Unirii Basarabiei cu România. Ludovic Orban: Destinul european al moldovenilor dintre Prut și Nistru va fi împlinit cu siguranță

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Preşedintele Camerei Deputaţilor şi al Partidului Naţional Liberal (PNL), Ludovic Orban, afirmă că ultimele zile ale lunii martie ne aduc întotdeauna în amintire momentele marilor decizii care s-au luat în 1918 la Chişinău, el adăugând că “destinul democratic şi european al moldovenilor dintre Prut şi Nistru poate nu va arăta exact aşa cum l-au gândit şi proiectat marii patrioţi de la 1918, dar cu siguranţă că el va fi împlinit”.

“Ultimele zile ale lunii martie ne aduc întotdeauna în amintire momentele marilor decizii care s-au luat în 1918 la Chişinău, capitala Basarabiei de atunci, capitala Moldovei de dincolo de Prut. O mare bătălie a fost câştigată în acele zile: majoritatea deputaţilor din Sfatul Ţării a decis Unirea cu România şi alungarea bolşevicilor care încercau să instaureze regimul sovietelor. Lupta lui Ion Ianculeţ, Ion Buzdugan, Pantelimon Halippa, Constantin Stere şi a altor patrioţi unionişti a fost sprijinită în zilele de 26 şi 27 martie 1918 nu numai de majoritatea românească, ci şi de către mulţi dintre reprezentanţii minorităţilor naţionale din Basarabia, dornici să trăiască într-o ţară democratică, apăraţi de flagelul bolşevismului. Principiile lor politice, ataşamentul faţă de valorile democratice şi liberale, de drepturile cetăţeneşti la reprezentare, la expresie, credinţă şi asociere, grija arătată pentru garantarea drepturilor minorităţilor naţionale ne stârnesc admiraţia şi respectul”, afirmă Ludovic Orban, într-un mesaj transmis sâmbătă, informează Agerpres.

Preşedintele Camerei Deputaţilor arată că “din păcate, România Mare nu şi-a putut păstra integritatea decât timp de două decenii”, iar “în 1940 alianţa dintre cele mai brutale regimuri ale secolului trecut, Germania nazistă şi Rusia Sovietică, a răpit din nou Basarabia şi i-a deturnat destinul”.

El îşi exprimă convingerea că acele două decenii ale României Mari “au întărit legătura istorică dintre românii care trăiesc pe cele două maluri ale Prutului”, iar “unitatea culturală, lingvistică, spirituală nu poate fi ruptă prin stabilirea unor graniţe forţate”.

“Astăzi, chiar dacă România şi Moldova sunt două state distincte, istoria şi cultura comună ne păstrează aproape. Cu atât mai mare este bucuria noastră să vedem Republica Moldova făcând mari progrese democratice şi apropiindu-se de Uniunea Europeană, în care sperăm să reuşească să se facă acceptată cât de curând. Istoria avansează, iar naţiunea română trebuie să avanseze odată cu ea. Destinul democratic şi european al moldovenilor dintre Prut şi Nistru poate nu va arăta exact aşa cum l-au gândit şi proiectat marii patrioţi de la 1918, dar cu siguranţă că el va fi împlinit, iar viitorul va face ca românii să se afle din nou împreună, în cadrul generos al Europei unite”, a concluzionat liderul PNL, Ludovic Orban.

Ziua Unirii Basarabiei cu România este sărbătorită în fiecare an la 27 martie, fiind instituită ca sărbătoare naţională prin Legea nr.36/2017.

Sfatul Ţării, întrunit în şedinţă solemnă la Chişinău, a votat la 27 martie/9 aprilie 1918, unirea provinciei româneşti Basarabia cu România.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Securitatea europeană: În propunerile sale, NATO cere Rusiei să își retragă trupele din Republica Moldova, Georgia și Ucraina

Published

on

© NATO/ Flickr

NATO ”întinde din nou mâna” Rusiei pentru un dialog, dar refuză să renunţe la dreptul de aderare a noi membri şi ”se pregăteşte şi pentru ce e mai rău”, a declarat miercuri, la Bruxelles, în cadrul unei conferinţe de presă, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, în care a prezentat propunerile Alianței la cerințele de securitate ale Rusiei și între care se regăsește și solicitarea către Moscova de retragere a trupelor sale din Georgia, Republica Moldova și Ucraina.

Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis miercuri propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor.

Secretarul general a spus că aliații văd trei domenii principale în care există loc de progres: relațiile NATO-Rusia cu accent pe restabilirea canalelor de comunicare diplomatică și militară; securitatea europeană prin respectarea principiilor sale fundamentale, inclusiv situația din Ucraina și din jurul acesteia; și reducerea riscurilor, transparența și controlul armelor.

“În primul rând, relațiile NATO-Rusia. Rusia a tăiat legăturile diplomatice cu NATO, ceea ce face ca dialogul nostru să fie mai dificil. Prin urmare, ar trebui să restabilim birourile noastre respective la Moscova și la Bruxelles. Ar trebui, de asemenea, să folosim la maximum canalele noastre de comunicare existente între militari, pentru a promova transparența și a reduce riscurile, și să analizăm, de asemenea, înființarea unei linii telefonice civile pentru situații de urgență”, a precizat înaltul oficial aliat.

În al doilea rând, Stoltenberg a invocat securitatea europeană, inclusiv situația din Ucraina și din jurul acesteia.

Suntem pregătiți să ascultăm preocupările Rusiei și să ne angajăm într-o conversație reală cu privire la modul în care să susținem și să consolidăm principiile fundamentale ale securității europene pe care le-am semnat cu toții, începând cu Actul final de la Helsinki. Acestea includ dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propriile acorduri de securitate“, a afirmat secretarul general al NATO, în contextul în care Actul din 1975 a consfințit decalogul principiilor care “guvernează” relațiile dintre statele participante și care cuprind principiul respectării suveranității, al nerecurgerii la amenințarea sau la folosirea forței, al inviolabilității frontierelor, al integrității teritoriale a statelor sau a reglementării pașnice a diferendelor.

El a insistat că Rusia ar trebui să se abțină de la poziționarea de forță coercitivă, de la retorica agresivă și de la activitățile răuvoitoare îndreptate împotriva aliaților și a altor națiuni.

De asemenea, Rusia ar trebui să își retragă forțele din Ucraina, Georgia și Moldova, unde sunt desfășurate fără consimțământul acestor țări, iar toate părțile ar trebui să se angajeze în mod constructiv în eforturile de soluționare a conflictelor, inclusiv în formatul Normandia“, a subliniat secretarul general.

De altfel, ministrul de externe al R. Moldova Nicu Popescu s-a aflat luni la Bruxelles, unde a discutat cu Stoltenberg și secretarul general adjunct, Mircea Geoană, despre importanța evitării acţiunilor militare în contextul actualei crize de securitate.

Al treilea domeniu vizează reducerea riscurilor, transparența și controlul armelor.

Stoltenberg a subliniat că aliații sunt pregătiți să se reunească în cadrul Consiliului NATO-Rusia “cât mai curând posibil” pentru a aborda aceste aspecte mai în detaliu, dar nu vor face compromisuri în ceea ce privește principiile fundamentale pe care se bazează securitatea euro-atlantică.

Continue Reading

NATO

Ministrul de externe al Republicii Moldova a discutat la Bruxelles cu secretarul general al NATO despre importanța evitării acţiunilor militare în contextul actualei crize de securitate

Published

on

© Nicu Popescu/ Facebook

Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a avut luni o întrevedere cu secretarul general și cel adjunct ai NATO, Jens Stoltenberg, respectiv Mircea Geoană, în cadrul vizitei sale de două zile la Bruxelles.

”În cadrul discuției cu șeful Alianței Nord-Atlantice am accentuat importanţa dezescaladării situaţiei de securitate regională, promovării dialogului, identificării soluţiilor politice şi evitarea acţiunilor de ordin militar în contextul actualei crize de securitate de pe continentul european”, a precizat oficialul moldovean într-un mesaj publicat pe Facebook, făcând trimitere la tensiunile dintre Occident și Rusia privind Ucraina.

În egală măsură, Nicu Popescu i-a mulțumit secretarului general al NATO pentru ”reconfirmarea sistematică a angajamentului Alianței pentru parteneriatul cu Republica Moldova în conformitate cu necesitățile și solicitările autorităților noastre și pentru exprimarea sprijinului organizației pentru suveranitatea, integritatea teritorială a Republicii Moldova și respectul pentru statutul nostru de neutralitate.”

În cadrul întrevederii cu Mircea Geoană, ministrul de externe al Republicii Moldova și-a exprimat ”convingerea fermă a conducerii țării noastre privind necesitatea consolidării securității europene în baza promovării unor abordări cuprinzătoare și incluzive bazate pe principiile fundamentale convenite în comun de statele vizate, cu respectarea drepturilor suverane și intereselor legitime de securitate ale țărilor în parametrii unei gestionări pașnice a tensiunilor.”

”Totodată, am remarcat cu apreciere răspunsul prompt și solidaritatea statelor NATO în combaterea pandemiei de COVID-19. Suntem recunoscători pentru această contribuție generoasă. Am conchis în discuția cu domnul secretar general adjunct Mircea Geoană că Republica Moldova va rămâne un partener credibil la consolidarea securității în Europa prin participarea la operațiunea de menținere a păcii KFOR din Kosovo”, a mai spus Popescu.

Chișinăul a aprobat săptămâna trecută planul de cooperare dintre Republica Moldova și NATO pentru anii 2022-2023, prin care își asumă ”neutralitatea constituțională”, dar fără însă a izola țara.

Vizita ministrului de externe al Republicii Moldova la Bruxelles vine și în contextul în care Parlamentul a instituit joi starea de urgenţă în sectorul energetic, măsură ce va fi în vigoare timp de 60 de zile, din cauza riscului ca Gazprom să suspende livrarea de gaze.

Într-o convorbire telefonică cu prim-ministrul Natalia Gavrilița, premierul Nicolae Ciucă a arătat disponibilitatea țării noastre de a asigura cantitățile necesare de păcură astfel încât Republica Moldova să depășească mai ușor această perioadă.

Acest sprijin se adaugă pachetului de asistență în valoare de 60 de milioane de euro, oferit deja de Comisia Europeană Republicii Moldova pentru a face față creșterii prețurilor la gaze.

Continue Reading

NATO

Ministrul de externe al Republicii Moldova începe mâine o vizită la Bruxelles unde se va întâlni cu secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, și cu mai mulți oficiali ai instituțiilor UE

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova

Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, începe luni o vizită de două zile la Bruxelles, în cadrul căreia va discuta prioritățile de cooperare cu NATO, precum și chestiuni care vizează fortificarea dialogului politic cu Uniunea Europeană.

Potrivit unui comunicat al MAE moldovean, Popescu se va întâlni cu Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO, Stefano Sannino, secretarul general al Serviciului European pentru Acțiune Externă și alți reprezentanți ai instituțiilor europene.

De asemenea, șeful diplomației va avea întrevederi cu David McAllister, președintele comisiei pentru afaceri externe al Parlamentului European, europarlamentarii români Dragoș Tudorache, raportorul Parlamentului European pentru Republica Moldova, vicepreședintele grupului Renew Europe și Siegried Mureșan, președinte al comisiei parlamentare de asociere UE-Moldova, vicepreședintele grupului Partidului Popular European și alți europarlamentari, reprezentanți ai diferitor grupuri parlamentare.

În urmă cu trei zile, Chișinăul a aprobat planul de cooperare dintre Republica Moldova și NATO pentru anii 2022-2023, prin care își asumă ”neutralitatea constituțională”, dar fără însă a izola țara.

Să nu uităm că vizita lui Nicu Popescu la Bruxelles vine la scurt timp după ce Parlamentul Republicii Moldova a instituit joi starea de urgenţă în sectorul energetic, măsură ce va fi în vigoare timp de 60 de zile, din cauza riscului ca Gazprom să suspende livrarea de gaze.

Într-o convorbire telefonică cu prim-ministrul Natalia Gavrilița, premierul Nicolae Ciucă a arătat disponibilitatea țării noastre de a asigura cantitățile necesare de păcură astfel încât Republica Moldova să depășească mai ușor această perioadă.

Acest sprijin se adaugă pachetului de asistență în valoare de 60 de milioane de euro, oferit deja de Comisia Europeană Republicii Moldova pentru a face față creșterii prețurilor la gaze.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA4 mins ago

Pactul Verde European: UE investește încă un miliard de euro în infrastructura energetică

INTERNAȚIONAL30 mins ago

Vladimir Putin a discutat cu liderii de afaceri italieni din industria energetică, chiar dacă Guvernul de la Roma s-a opus: Grupurile energetice italiene continuă să coopereze cu Gazprom pe termen lung

ROMÂNIA32 mins ago

De Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, MAE reiterează angajamentul său pentru prevenirea și sancționarea antisemitismului

U.E.36 mins ago

UE ridică ”perdeaua de fum a minciunilor despre Ucraina”: Rusia o acuză în mod absurd că își atacă propriul teritoriu

ROMÂNIA40 mins ago

Nicolae Ciucă condamnă “presiunile și amenințările” Rusiei la întâlnirea cu ministrul francez al apărării, aflat la prima vizită într-un stat UE de la începutul președinției franceze a Consiliului UE

CHINA1 hour ago

Antony Blinken a discutat cu omologul chinez Wang Yi despre efectele economice și de securitate globale ale unei noi agresiuni ruse împotriva Ucrainei

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Canada anunță că va trimite echipamente neletale Ucrainei și va ajuta Kievul să contracareze atacurile cibernetice: Vom oferi sprijin continuu

ROMÂNIA2 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă respinge cu fermitate încercările de intimidare a jurnaliștilor: Sunt de neacceptat așa-zise liste cu “redacții toxice”

CONSILIUL UE2 hours ago

Ministrul francez al apărării, la București: Nu ne vom abandona niciodată aliații. O misiune de experți sosește în România pentru a studia posibila desfășurare militară a Franței sub egida NATO

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Franța va primi încă 7,4 mld. de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență grație ”progresului rapid” în implementarea PNRR

NATO21 hours ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO22 hours ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO22 hours ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO22 hours ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA2 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda7 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

Advertisement

Team2Share

Trending