de Florin Grecu
Comisar European pentru Agricultură şi Dezvoltare Durabilă, sub mandatul fostului şef al Comisiei Europene portughezul Jose Manuel Durao Barroso şi consilier al actualului şef al Comisiei Europene, luxemburghezul Jean-Claude Juncker, Dacian Cioloş a fost desemnat de Preşedintele Klaus Iohhanis pentru funcţia de Premier-Tehocrat, ȋnsă viitorul prim-tehnocrat, împreunǎ cu miniştrii-tehnicieni ai Guvernului, va trebui validat de voinţa politicǎ a Parlamentului, format din reprezentanţii aleşi prin vot democratic, universal, egal, direct, secret şi liber exprimat de către cetăţenii români, cu vârsta de 18 ani, ȋnscrişi ȋn listele electorale pernamente centralizate de Autoritatea Electorală Permanentă.
După audierile din comisiile de specialitate ale Parlamentului, unde va fi testat şi intervievat profesionalismul fiecǎrui ministru propus de Prim-Ministrul-Tehnocrat, miniştrii specialişti, nealeşi ai Guvernului, vor trebui să obţinǎ majoritatea voturilor partidelor politice parlamentare, adică a deputaţilor şi senatorilor, formându-se astfel o coaliţie de partide parlamentare care să susţină noul Executiv apolitic. Astfel, de la data depunerii individuale a jurământului, viitorul Guvern de profesionişti, specializat pe ministerele de resort, pe principiul „omul potrivit la locul potrivit”, va ȋncepe să-şi exercite efectiv mandatul.
Guvernarea prin specialişti, deschide astfel drumul miniştrilor-tehnocraţi, proveniţi din diferite zone economice de expertiză, spre sfera deciziei politice. Ȋn acest sens, noua guvernare de tip economic, Guvernanţa sau buna guvernare, axată pe principiile corporatiste ale depolitizării finanţelor publice, a eficienţei şi transparenţei actului administrativ, permite participarea şi negocierea, ȋn ceea ce priveşte procesul de luare a deciziilor, pe lângă institutiile guvernamentale şi a actorilor privaţi.
Tehnocraţii, fiind transformaţi ȋn miniştri apolitici şi dispunând de sprijinul politic al partidelor politice parlamentare, vor negocia decizia alături de actorii politici şi nepolitici. Astfel, deciziile vor fi adoptate prin negociere ȋntre Guvern, autorităţi şi actorii privaţi. Ȋn acest sens, descentralizarea deciziei are ca efect faptul că, ȋn procesul de elaborare a actelor normative ale Guvernului, vor participa atât entitaţile publice, cât şi cele private. Astfel, Guvernul de specialişti, matematizând şi raţionalizând decizia, va disciplina sectoarele economice, sociale şi politice, iar actele Guvernului vor fi de natură tehnico-juridicǎ şi mai puţin politico-juridicǎ, fiind adaptate principiilor guvernanţei: transparenţǎ, participare, responsabilitate, eficacitate şi coerenţǎ. Prin urmare, noul limbaj instituţional, de naturǎ eco-fino, profesionalizat şi apolitic, va putea fi fi ȋnţeles şi descifrat doar de actorii care au parcurs o carierǎ profesională ȋn instituţiile specializate, fie naţionale, fie europene.
Guvernarea prin miniştri-tehnocraţi nu va exclude ȋnsă statul, deoarece acesta ȋşi va păstra unele competenţe, precum şi autoritatea, ȋnsă, ȋn noua arhitectură guvernamentală acesta va deveni un actor ca orice altul, alături de cei supranaţionali, naţionali, de grupurile de presiune şi de interese şi de organizaţiile non-guvernamentale. Acţiunile şi politicile publice ale miniştrilor tehnocraţi vor fi de tip raţional, economic-financiar, şi mai puţin politico-emoţional. Astfel, prin divizarea sau ȋmparţirea puterii, deciziile de tip administrativ-managerial vor fi negociate ȋntre toţi actorii implicaţi, demonopolizând şi depolitizând decizia politicǎ.
Tehnicienii livraţi Guvernului fie de partide, fie de instituţii naţionale sau europene, datorită expertizei şi profesionalismului, vor lua decizii care vor disciplina şi depolitiza bugetele, finanţele publice, maşinǎria birocraticǎ a statului şi chiar politicul. Miniştrii-Tehnicieni vor guverna dupǎ criteriile eficienţei economice, spre deosebire de Miniştrii-Politicieni care vor lua decizii orientate cǎtre votanţi. Cu toate acestea, Miniştrii-Tehnicieni nu pot guverna decât cu sprijinul politic al partidelor politice parlamentare.
Nota redacției
Florin Grecu este lector. univ. dr., Specializarea Ştiinte Politice, Universitatea Hyperion din Bucureşti. Opiniile exprimate în acest editorial aparțin exclusiv autorului și nu reflectă în mod necesar poziția redacției CaleaEuropeana.ro.
.
.
