Statele Unite și Republica Moldova au avut pe 18 aprilie o nouă reuniune a dialogului strategic, dar și consultări politice între secretarul adjunct pentru management și resurse, Richard Verma, și viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi.

”Timp de peste 30 de ani, Statele Unite și Moldova au construit un parteneriat bilateral strategic. Confruntat cu amenințările reprezentate de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, acest parteneriat nu a făcut decât să se consolideze”, precizează Departamentul de Stat al SUA într-un comunicat. 

În timpul dialogului strategic, ambele părți au evidențiat progresele înregistrate de la ultimul dialog strategic de la Chișinău, în martie 2023, în ceea ce privește avansarea priorităților bilaterale, inclusiv cooperarea în domeniul apărării și securității; progresele înregistrate de Republica Moldova în direcția integrării în UE și agenda sa de reforme, inclusiv reformele din sectorul justiției și politicile anticorupție; securitatea economică și energetică; și consolidarea legăturilor interumane. 

”Statele Unite sunt alături de Republica Moldova în susținerea eforturilor de reformă democratică și economică pe termen lung, precum și în susținerea suveranității și integrității teritoriale a acesteia în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional”, precizează comunicatul Departamentului de Stat al SUA.

Statele Unite constată progresele înregistrate de Republica Moldova în sectorul justiției, punând în aplicare proiectele menite să promoveze reforma în acest domeniu în vederea consolidării capacității în sectorul justiției, ”inclusiv activități de stimulare a eficienței și a performanței instanțelor naționale, de simplificare a procedurilor judiciare, de asistență pentru instanțe în elaborarea și punerea în aplicare a standardelor de gestionare a calității și de îmbunătățire a sistemului integrat de gestionare a cazurilor cu instanțele”.

Cele două părți au discutat și despre programele care ajută Republica Moldova să-și dezvolte reziliența națională și să-și construiască capacitatea de a-și apăra teritoriul, a-și apăra neutralitatea și să gestioneze și să răspundă în mod eficient situațiile de criză.

De când Rusia a invadat Ucraina, Chișinăul a primit aproape 75 de milioane de dolari sub formă de asistență militară pentru a-și spori capabilitățile de apărare.

Cele două țări au abordat gestionarea de către Moldova a impactului economic, energetic, de securitate, de apărare și umanitar al războiului Rusiei împotriva Ucrainei. 

Statele Unite ale Americii rămân cel mai mare donator al unei singure țări pentru Moldova, cu peste 774 de milioane de dolari de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, pentru a ajuta Republica Moldova să gestioneze impactul războiului, menținând în același timp progresul în ceea ce privește agenda sa de reformă democratică și anticorupție, avansând modernizarea apărării și securității și promovând creșterea economică. 

De asemenea, este vitală asistența pentru a ajuta Moldova să își îmbunătățească rezistența la influența malignă.

Discuțiile s-au axat și pe viitoarele alegeri prezidențiale, parlamentare și pe referendumul privind integrarea europeană.

Ambele părți au reafirmat angajamentul lor față de alegeri libere și corecte și de a împiedica eforturile continue ale Rusiei de a interveni în instituțiile democratice și în procesul electoral din Republica Moldova.

Chișinăul și-a exprimat aprecierea pentru sancțiunile americane anunțate în iunie 2023 și februarie 2024 împotriva a opt cetățeni ruși și moldoveni care au încercat să submineze procesele electorale din Moldova prin cumpărarea ilegală de voturi și prin alte activități.

Ambele părți și-au exprimat angajamentul de a coopera în continuare pentru a consolida rezistența și capacitatea Moldovei de a contracara în mod eficient influența malignă străină. 

Statele Unite și Republica Moldova au discutat chestiuni legate de drepturile omului, inclusiv despre progresul Moldovei în ceea ce privește reformele legislației muncii, care a dus la o evaluare îmbunătățită în Raportul Departamentului Muncii al SUA privind cele mai grave forme de muncă a copiilor din 2023, precum și despre cooperarea în curs de desfășurare pentru a promova drepturile omului, a aborda crimele bazate pe ură și a proteja grupurile vulnerabile din întreaga lume. 

Participanții au salutat perspectivele diverse prezentate în cadrul celei de-a doua Platforme anuale a societății civile a Dialogului strategic SUA-Moldova, care a avut loc la Chișinău la 11 aprilie, și au subliniat rolul important al societății civile în avansarea relației bilaterale și a legăturilor interumane.

Republica Moldova și Statele Unite au discutat și despre securitatea energetică și dezvoltarea economică, subliniind semnarea Acordului Cer Deschis în mai 2023 și progresele semnificative în asigurarea securității și diversificării energetice a Republicii Moldova cu sprijinul USAID. 

Ambele părți s-au angajat să dedice timp, expertiză și autorități pentru a implementa rapid și eficient proiectele de asistență energetică propuse, care includ construcția unei linii de transport de energie de înaltă tensiune pentru a spori conectivitatea dintre Moldova și România și pentru a îmbunătăți stabilizarea rețelei electrice și capacitatea de rezervă.

Dialogul strategic a fost găzduit de Departamentul de Stat al SUA și a inclus reprezentanți interinstituționali și interministeriali din ambele guverne. Delegația americană a inclus reprezentanți ai Departamentului de Stat, Departamentului de Apărare, Departamentului de Justiție, Departamentului de Trezorerie, Corpului Păcii, Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională și Reprezentantului pentru Comerț al SUA.

Delegația moldovenească a inclus reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Justiției, Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Energiei, Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Administrației Prezidențiale și Cabinetului Primului Ministru.

Statele Unite și Republica Moldova au subliniat interesul lor comun de a continua să se bazeze pe discuțiile purtate în cadrul dialogului pentru a avansa în continuare cooperarea, înrădăcinată în valorile noastre democratice împărtășite și în interesele comune. Ambele țări s-au angajat să organizeze următoarea reuniune a Dialogului strategic la Chișinău, Republica Moldova, în 2025.

Statele Unite speră că deciziile lor și ale țărilor aliate de a trimite rachete cu rază lungă de acțiune Ucrainei ar putea încuraja o acțiune similară din partea Germaniei, care a refuzat până acum să furnizeze rachetele sale Taurus, a declarat joi un oficial american, transmite AFP, preluat de Agerpres.

Washingtonul a confirmat cu o zi înainte că a trimis Ucrainei o variantă a rachetei ATACMS cu o rază de acțiune de 300 de kilometri, în timp ce Franța și Marea Britanie au furnizat rachete SCALP și, respectiv, Storm Shadow, ambele cu o rază de acțiune de aproximativ 250 de kilometri.

„În ceea ce privește Taurus… aceasta este o decizie care aparține Germaniei”, a declarat jurnaliștilor un înalt oficial american din domeniul apărării, întrebat dacă furnizarea de ATACMS cu rază lungă de acțiune ar putea deschide calea pentru ca rachetele Taurus să fie trimise Kievului.

„Dar, cu siguranță, furnizarea de ATACMS de către SUA, precum și deciziile anterioare ale Marii Britanii și Franței de a furniza rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune, am spera cu siguranță că acest lucru ar fi un factor”, a declarat oficialul, vorbind sub protecția anonimatului.

Kievul a făcut presiuni de mult timp pentru ca Germania să îi furnizeze rachete Taurus – care pot atinge ținte aflate la o distanță de până la 500 de kilometri – pentru a o ajuta în lupta împotriva forțelor rusești invadatoare.

Dar Berlinul a refuzat să trimită rachetele, temându-se că acest lucru ar duce la o escaladare a conflictului de peste doi ani.

Secretarul de stat american Antony Blinken s-a întâlnit vineri cu ministrul chinez de externe Wang Yi la Beijing pentru discuţii cu privire la o serie de probleme complexe, inclusiv tensiunile din ce în ce mai mari cu privire la sprijinul Chinei pentru invazia Ucrainei de către Rusia, informează Reuters.

Blinken avea în program câteva ore de discuţii cu Wang într-o întâlnire cu uşile închise la Casa de oaspeţi de stat Diaoyutai şi la un prânz de lucru, timp în care ce cele două părţi încearcă să menţină progresul în relaţiile bilaterale, în pofida unei agende ample şi spinoase.

Secretarul de stat american a declarat că speră că SUA şi China vor face “progrese”, în deschiderea discuţiilor cu ministrul chinez de externe Wang Yi, care a subliniat dezacordurile din ce în ce mai mari între cele două puteri.

Aflat la a doua sa vizită în China în mai puţin de un an, Blinken a spus că va ridica probleme sensibile în timpul acestor discuţii, precum practicile comerciale ale Chinei, sprijinul Beijingului pentru Moscova sau chiar Taiwan, consemnează Agerpres.

La rândul său, ministrul chinez de externe Wang Yi a subliniat că relaţiile dintre cele două puteri “încep să se stabilizeze” în urma unei întâlniri între preşedintele american Joe Biden şi omologul său chinez Xi Jinping la San Francisco, în noiembrie. Dar “se dezvoltă elemente negative” între Washington şi Beijing, a subliniat Wang Yi.

“Relaţiile se confruntă cu tot felul de dificultăţi. Drepturile legitime de dezvoltare ale Chinei au fost oprimate în mod nejustificat, iar interesele noastre fundamentale sunt contestate”, a adăugat el.

“Ar trebui China şi Statele Unite să continue să se mişte în direcţia corectă, cea a stabilităţii, sau să revină la o spirală descendentă?”, a întrebat el, potrivit transcrierii difuzate de Departamentul de Stat al SUA.

“Aceasta este o problemă majoră cu care se confruntă ambele ţări şi una care ne testează sinceritatea şi capacităţile”, a continuat șeful diplomației de la Beijing.

În deschiderea întâlnirii cu Wang Yi, Antony Blinken a spus că va fi “foarte clar, foarte direct”, adăugând, de asemenea, că speră în “progrese în problemele asupra cărora preşedinţii noştri au convenit”.

Cele două ţări ar trebui să fie “cât mai clare posibil în domeniile în care sunt diferenţe, cel puţin pentru a evita neînţelegerile şi calculele greşite”, a declarat Blinken.”Aceasta este cu adevărat o responsabilitate comună pe care o avem nu numai faţă de propriul popor, ci şi pentru oamenii din întreaga lume”, a insistat el.

Sosit miercuri în China, şeful diplomaţiei americane a făcut o primă oprire la Shanghai şi a aterizat la Beijing joi după-amiază.

Până acum nu a fost anunţată o primire a secretarului de stat american de către preşedintele Xi Jinping. În timpul vizitei anterioare a şefului diplomaţiei americane la Beijing, în luna iunie, organizarea unei astfel de primiri a fost însă făcută publică în ultimul moment.

Președintele Joe Biden s-a întâlnit în luna noiembrie cu liderul chinez Xi Jinping în cadrul forumului de cooperare economică Asia-Pacific de la San Francisco, fiind o încercare de a stabiliza relația tensionată dintre cele două națiuni, care au manifestat o neîncredere pe un trend ascendent una față de cealaltă, fapt ce a dus legăturile dintre cele două la cel mai scăzut nivel din ultima jumătate de secol.

Biden și Jinping au convenit atunci asupra unei serii de măsuri de consolidare a încrederii, inclusiv asupra reluării comunicării militare la nivel înalt, prima discuție în acest domeniu având loc la 22 decembrie între șeful Statului Major american Charles Brown și generalul chinez Liu Zhenli, urmată de cea din 10 ianuarie 2024, între Michael Chase, asistentul adjunctului secretarului Apărării pentru China, Taiwan şi Mongolia, și generalul-maior Song Yanchao, director adjunct al biroului comisiei militare centrale pentru cooperarea militară internaţională.

Ulterior, la începutul lunii aprilie, președintele Joe Biden a avut o discuție telefonică “sinceră și constructivă” cu omologul său chinez Xi Jinping, prima după întâlnirea pe care au avut-o în luna noiembrie a anului trecut, cei doi trecând în revistă “progresele înregistrate în ceea ce privește chestiunile-cheie discutate la summitul de la Woodside, inclusiv cooperarea în domeniul combaterii narcoticelor, comunicarea între militari în curs de desfășurare, discuțiile pentru abordarea riscurilor legate de IA și continuarea eforturilor privind schimbările climatice și schimburile interumane”.