Connect with us

EDITORIALE

“5+1” concluzii după Conferința de Securitate de la München: SUA vor să dicteze ritmul global, China refuză acest joc, iar Rusia exploatează sensibilitățile transatlantice

Published

on

© Munich Security Conference

Corespondență de la München

Ediția din acest an a Conferinței de Securitate de la München și-a tras cortina după aproape trei zile în care liderii țărilor lumii au pendulat între apărătorii ordinii internaționale și contestatarii ei. Din zecile de discuri ascultate și relatate, dialoguri de la distanță sau răspunsuri la întrebări incomode, am rămas cu câteva concluzii preliminare:

1. Am vizualizat două Americi: una la putere reprezentată de Mike Pence care susține că vede lumea așa cum e, nu cum ne-am dori să fie și care tratează cu fermitate și presiune inclusiv aliații tradiționali; o alta în opoziție înfățișată de Joe Biden și Nancy Pelosi, dispusă să frâneze combinația de “realism – naționalism” și să plaseze alianța transatlantică ca pivot central al relațiilor internaționale. Din acest considerent, alegerile din 2020 din SUA vor fi cruciale pentru viitorul arhitecturii ordinii de securitate internațională. Administrația Trump părăsește încăperea actualei ordini la ale cărei temelii Rusia și China lovesc sistematic, pentru a intra într-un nou eșafodaj în care se asigură că va dicta ritmul noii construcții a ordinii internaționale.

2. Am văzut o Chină deloc dispusă să intre direct și deschis într-o competiție globală. Sub pretextul respingerii hegemoniei și politicii de putere, Beijing-ul respinge ieșirea din actualul status quo, semn că actuala incertitudine globală este mediul prielnic pentru avansarea influenței chineze. Inclusiv dorința SUA de a include China într-un viitor acord al armelor strategice, în condițiile suspendării Tratatului privind Forțele Nucleare Intermediare, s-a izbit de un refuz al Beijing-ului: “Acest tratat este bilateral, iar el moare ca un tratat bilateral”, a spus un general chinez la München.

3. Am observat o Rusie iute și concisă pe partitura deja clasică la nivel de discurs și mai concentrată pe reuniuni bilaterale. La München, ministrul de Externe Serghei Lavrov a avut multe reuniuni cu omologi, cu secretarul general al NATO, cu șefa diplomației UE și chiar cu candidatul PPE la șefia Comisiei Europene. Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare este ca și încheiat, cele șase luni date ca termen Rusiei sunt doar o amăgire, ele reprezentând cel mai probabil perioada de repoziționare pentru o nouă cursă strategică. Mai mult, pe fondul animozităților transatlantice, Moscova va continua să aplice o tactică de exploatare a acestor sensibilități.

4. Europa se va întoarce la agenda provocatoare de zi cu zi – Brexit, alianța franco-germană, ofensiva populist-naționalistă – convinsă fiind că opțiunea sa spre multilateralism global și o ordine internațională bazată pe regulile deja cunoscute sunt calea de urmat. În pofida Brexit, britanicii par mai apropiați la nivel de politică externă de europeni mai mult ca niciodată. Angela Merkel a fost ovaționată la München ca lider de facto al ordinii liberale, în ciuda unui discurs care a vorbit despre o Rusie parteneră și a apărat gazoductul Nord Stream, acesta fiind cel puțin un subiect în care Europa nu va vorbi nicicând pe o voce unitară. Provocările Estului nu sunt privite ca fiind ale tuturor, și viceversa, afectând dezideratul unei singure poziții europene în lume. Din această rațiune, rămâne de referință ce a spus Înaltul Reprezentant al UE despre “generozitatea” de a trata marile țări europene ca “puteri mijlocii globale”.

5. La nivelul relației transatlantice, NATO pare să reprezinte unica platformă de cvasi-stabilitate și trebuie evitată fragilizarea sa. Faliile sunt induse atât din exterior, cât și din interior, adâncite inclusiv prin ovaționarea lui Merkel, în contrast cu animarea mai redusă de la discursul lui Pence. Deși prin preconizata retragere din INF, Statele Unite s-au asigurat că din punct de vedere strategic europenii vor strânge rândurile lângă americani, este dificil să ne așteptăm că SUA vor modela întreaga acțiune externă europeană după propriile referințe în ce ține de acordul nuclear cu Iran, conflictul israelo-palestinian sau relațiile comerciale cu China.

6. Prezența României la Conferința de Securitate de la München la nivel prezidențial este mai mult decât binevenită. Ea excede cadrul exercitării președinției Consiliului UE, întrucât triada de politică externă a României, adică SUA-NATO-UE, este la o continuă răscruce. România nu trebuie să își piardă relevanța strategică sau să își consume prestigiul acumulat sub auspiciile securitare ale pavilionului SUA-NATO și sub cele ale Uniunii Europene. România a punctat, la München, la capitolul relației strategice indispensabile cu Statele Unite. Întrevederea președintelui cu vicepreședintele SUA a venit la finalul unei săptămâni în care vedeta estică în relația cu Washington-ul a fost Polonia, la Varșovia aflându-se atât de secretarul de Stat, cât și vicepreședintele american. Să ne înțelegem România și Polonia nu sunt competitori, ci parteneri strategici bilaterali, parteneri în cadrul UE și NATO și actorii regionali de primă linie în dimensiunea Inițiativei celor Trei Mări. Însă, dacă Germania, Franța sau Marea Britanie nu mai au aceeași capacitate de a influența, individual, relațiile internaționale, cu atât mai mult, România trebuie să adauge consistență parteneriatului cu SUA și să navigheze la fel de consistent atât în UE, cât și în NATO.

“Marele puzzle: Cine va strânge piesele?” rămâne astfel mai mult decât titlul unui raport al Conferinței care de peste cinci decenii oferă claritate realității strategice globale. Rămâne dilema înspre ce fel de arhitectură internațională ne îndreptăm.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EDITORIALE

Op-ed | Dubravka Šuica, Nicolas Schmit și Helena Dalli: Servicii de îngrijire de calitate, accesibile și la prețuri abordabile: o investiție pentru societate

Published

on

© colaj foto (European Parliament, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service)

de 

Dubravka Šuica, vicepreședinta pentru democrație și demografie

Nicolas Schmit, comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale

Helena Dalli, comisarul european pentru egalitate

La doar câteva zile înainte de următorul discurs privind starea Uniunii al președintei Comisiei, reamintim un angajament important din discursul de anul trecut: o strategie europeană privind serviciile de îngrijire, pentru a ajuta bărbații și femeile să beneficieze de cea mai bună îngrijire și echilibru în viață. Se estimează că unul din trei europeni are responsabilități de îngrijire și peste 9,1 milioane de persoane, majoritatea femei, lucrează în sectorul serviciilor de îngrijire.

În Uniunea Europeană, ne străduim să creăm o societate în care noi toți, tineri și bătrâni, indiferent de capacitățile fizice, avem șanse egale de a ne urmări obiectivele în viață. Prin urmare, ne propunem să oferim o mai mare recunoaștere a valorii pe care o au atât îngrijirea profesională, cât și cea informală și să ne asigurăm că toată lumea are acces la servicii de îngrijire de înaltă calitate.

Atunci când se pot baza pe servicii de îngrijire de calitate, accesibile și la prețuri abordabile, femeile acced mai ușor la piața muncii, sporindu-li-se și capacitatea de a rămâne pe piața muncii și de a-și urma parcursul profesional dorit.

În prezent, în UE, aproximativ 7,7 milioane de femei nu au un loc de muncă din cauza faptului că trebuie să își asume responsabilități de îngrijire informale. În cazul bărbaților, acest număr este de 450 000. Atât femeile, cât și bărbații trebuie să aibă posibilitatea reală de a alege atunci când au deopotrivă obligații private și profesionale. Prin urmare, investițiile în îngrijirea copiilor și în îngrijirea pe termen lung reprezintă o investiție în egalitatea de gen.

Este nevoie de servicii de îngrijire de înaltă calitate în toate etapele vieții. Dezvoltarea copiilor este stimulată atunci când au acces la educație și îngrijire de la nivel preșcolar, acest lucru contribuind totodată la reducerea riscului de excluziune socială și la un start în viață în condiții de egalitate. Opțiunile de îngrijire mai adaptate în Europa vor contribui la reducerea sarcinii pentru familiile în care există copii cu dizabilități, jumătate dintre aceștia fiind în prezent îngrijiți exclusiv de părinții lor.

Ca parte a noii Strategii europene privind serviciile de îngrijire, prezentată la 7 septembrie, Comisia Europeană propune revizuirea obiectivelor de la Barcelona privind îngrijirea copiilor, astfel încât cel puțin 50 % dintre copiii cu vârsta sub trei ani să participe la educație și îngrijire preșcolară, în creștere față de obiectivul actual de 33 %.

În România, rata de înscriere este de 14 %. S-au înregistrat progrese la nivelul UE în ultimii 20 de ani, însă diferențele dintre statele membre sunt mari, variind de la 6 % la 66 %. Prin aceste noi obiective ambițioase, dar realiste, dorim să vedem progrese reale în toate statele membre și în toate regiunile.

În Strategia europeană privind serviciile de îngrijire facem, de asemenea, recomandări concrete pentru îmbunătățirea îngrijirii pe termen lung. Pandemia de COVID-19 a scos în evidență necesitatea unui sistem de îngrijire mai rezilient.

Europa trece printr-o tranziție demografică semnificativă, marcată și de îmbătrânirea populației, astfel încât se preconizează că numărul persoanelor care ar putea avea nevoie de îngrijire pe termen lung va crește de la aproximativ 30 de milioane în 2019 la aproape 40 de milioane în 2050. Aproximativ 52 de milioane de europeni oferă îngrijire informală pe termen lung membrilor familiei sau apropiaților.

Îngrijirea pe termen lung de înaltă calitate și la prețuri accesibile le permite persoanelor în vârstă și persoanelor cu dizabilități să își mențină autonomia și să trăiască cu demnitate. De aceea, printr-o abordare centrată pe individ, strategia urmărește să ofere o gamă de servicii care să răspundă nevoilor oamenilor.

Dorim ca statele membre să sporească disponibilitatea și diversitatea serviciilor profesionale de îngrijire pe termen lung, cum ar fi îngrijirea la domiciliu, îngrijirea în cadrul comunității și îngrijirea rezidențială. Serviciile de îngrijire pe termen lung care sunt bine integrate cu asistența medicală pot contribui la reducerea sarcinii asupra spitalelor și a altor unități medicale.

Sectorul îngrijirii se confruntă cu o penurie dramatică de lucrători și trebuie să abordăm cauzele profunde ale problemei prin îmbunătățirea condițiilor de muncă, a salariilor și a formării. Peste 9,1 milioane de persoane din UE – 90 % dintre acestea fiind femei – lucrează în prezent în sectorul îngrijirii. Până în 2050 este nevoie de încă cel puțin 1,6 milioane de lucrători în domeniul îngrijirii pe termen lung pentru a menține același nivel de acoperire a acestor servicii ca în prezent, despre care știm că nu este întotdeauna adecvat.

Pentru a ajunge la o societate egală și echitabilă, trebuie să facem un salt înainte și să le oferim cetățenilor opțiuni adecvate. Oamenii trebuie să fie în măsură să găsească un echilibru între îndatoririle profesionale și cele familiale. Fiecare copil trebuie să beneficieze de servicii de îngrijire accesibile și de calitate. Fiecare persoană în vârstă și fiecare persoană cu dizabilități trebuie să beneficieze de sprijin adecvat și de servicii de îngrijire de calitate. Fiecare îngrijitor trebuie să fie apreciat în profesia sa.

Haideți să le oferim oamenilor posibilitatea de a face o alegere de calitate, pentru un viitor de calitate. Îngrijirea este profitabilă. Este timpul să ne îngrijim de îngrijire.

Continue Reading

EDITORIALE

Editorial | David Muniz, însărcinatul cu afaceri al SUA în România: De la Capitol Hill la Consiliul European, sprijinul acordat Ucrainei a demonstrat că SUA și aliații sunt mai uniți ca niciodată

Published

on

© U.S. Embassy Bucharest/ Facebook

Editorial semnat de David Muniz, Chargé d’ Affaires al SUA

Ucraina, o țară pe care Rusia o atacă încă din 2014, rezistă de jumătate de an la bombardamente masive, asedii ale orașelor și la atrocități comise împotriva poporului său. Ucraina luptă pentru a apăra nu numai regimul său democratic, ci chiar supraviețuirea sa ca stat independent.

24 august este data la care se serbează 31 de ani de la dobândirea independenței Ucrainei. Din păcate, tot în această zi, se împlinesc șase luni de când a început invazia neprovocată, pe scară largă, ordonată de guvernul Rusiei – un atac ce a șocat comunitatea internațională, a fost condamnat de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite și a impulsionat două state să solicite statutul de membru al NATO.

Trebuie să rămânem uniți în sprijinul pe care îl acordăm suveranității, democrației și aspirațiilor europene ale Ucrainei. Agresiunea Rusiei în Ucraina este unul dintre cele mai importante evenimente pentru Europa, de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Militarii ruși au comis crime de război și atrocități, iar războiul purtat de ei în Ucraina va avea consecințe negative asupra securității alimentare și asupra economiei la nivel mondial, mulți ani de acum înainte.

Reacția întregii lumi la războiul lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei a fost viscerală și a afectat emoțional atât de mulți oameni deoarece pe parcursul acestui război am văzut, aproape zilnic, violență, distrugere, devastare și moarte.

Relatările despre oficialii ruși care supraveghează așa-numitele operațiuni „de filtrare”, împreună cu dovezile că militarii ruși au interogat, arestat, strămutat sau deportat forțat milioane de cetățeni ucraineni, inclusiv copii, au fost primite cu indignare, așa cum se cuvine.

Cu toții am văzut imaginile rămase în urma bombardamentelor rusești care au lovit școlile, teatrele și spitalele în care se adăpostea populația civilă. Presa independentă și organizațiile umanitare au documentat execuțiile din orașe precum Bucea și Irpin, torturarea militarilor și civililor deopotrivă, și faptul că orașe întregi, precum Mariupol, au fost deconectate de la posibilitatea de a se aproviziona cu  produsele de bază, în timp ce îndurau devastare și erau ocupate brutal.

Există dovezi că Rusia intenționează să anexeze, prin forță, și mai mult din teritoriul Ucrainei, derulând o versiune a „manualului de strategii de anexare” pe care l-am văzut în 2014; aceasta presupune instalarea ilegitimă la putere a unor oficiali marionetă care să organizeze simulacre de referendum cu privire la dorința cetățenilor de alipire la Rusia. Anexarea prin forță ar fi o încălcare gravă a Cartei ONU și nu vom permite să treacă necontestată sau fără costuri. Nicio țară nu ar trebui să fie capabilă să schimbe granițele unui stat vecin.

În mijlocul acestor morți și distrugeri, ucrainenii s-au adăpostit în buncăre subterane, și-au riscat viața pentru a strânge dovezi ale atrocităților și au luptat – uneori stradă cu stradă – pentru a păstra în viață poporul, limba, libertatea și identitatea lor. Reziliența și tenacitatea poporului ucrainean inspiră lumea să îl susțină în lupta pentru libertate. Armata ucraineană luptă vitejește pentru a apăra valorile pe care le prețuim cu toții.

Statele Unite sprijină o serie de anchete internaționale asupra atrocităților comise în Ucraina. Printre acestea se numără cele efectuate de Curtea Penală Internațională, de Organizația Națiunilor Unite și de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa. Statele Unite sunt pregătite să sprijine instanțele naționale din întreaga lume care au competență asupra persoanelor fizice acuzate de comiterea de infracțiuni internaționale. Totodată, împreună cu comunitatea internațională, ajutăm Ucraina să reclădească.

Consecințele războiului Rusiei nu sunt limitate doar la Ucraina. Agresiunea Rusiei a schimbat drastic comerțul mondial cu cereale, punând în pericol securitatea alimentară a multor populații. Criza actuală a accelerat inflația și prețurile de consum din lumea întreagă. Ucraina a îndurat atacuri devastatoare asupra terenurilor agricole, a infrastructurii de transport și de stocare, care i-au limitat capacitatea de a-și hrăni propriii cetățeni, dar și mulți alți oameni, la nivel mondial. În multe situații, militarii ruși au ars, pur și simplu, câmpurile din Ucraina. Agricultorii ucraineni, care cândva sperau la o recoltă record în această vară, acum fac eforturi mari pentru a înlocui echipamentele furate și distruse și luptă pentru a menține pe linia de plutire familiile și comunitățile din care fac parte.

Statele Unite continuă să sprijine toate demersurile ca alimentele ucrainene să ajungă pe piețele lumii. Vom continua să ne folosim de forumuri precum G-20 pentru a pune presiune pe Rusia să adopte acordul recent prin care se permite tranzitul navelor încărcate cu alimente din porturile ucrainene de la Marea Neagră. Având în vedere atacul nerușinat al Rusiei asupra portului Odessa la numai 24 de ore de la încheierea acestui acord, precum și atacurile continuate asupra infrastructurii agricole și de transport, presiunile internaționale pentru a debloca exporturile alimentare din Ucraina vor continua să fie esențiale.

În ciuda costului enorm pe care Vladimir Putin l-a impus Ucrainei și lumii întregi, sancțiunile aplicate de Statele Unite și de partenerii și Aliații noștri sunt menite să constrângă Kremlinul să înceteze actele de violență și au efecte negative asupra economiei Rusiei, ceea ce a necesitat o intervenție fără precedent și nesustenabilă din partea Kremlinului pentru a împiedica daune semnificative.

Economiștii previzionează că, pe termen lung, pe măsură ce sancțiunile se amplifică și se înăspresc, guvernul Rusiei va rămâne fără tacticile de amânare, iar adevăratele costuri ale acțiunilor sale vor deveni dureros de reale pentru poporul rus.

Dovezile sunt deja în văzul tuturor. Kremlinul nu a putut raporta indici macroeconomici cheie pentru mai multe luni. În ciuda declarațiilor lui Putin că Rusia este într-o situație mai bună decât Uniunea Europeană, cifrele reale arată contrariul, cu o contractare a economiei Rusiei de 4% în al doilea trimestru din 2022, comparativ cu o creștere cu același procent a economiei UE. Rusia deja a ratat două termene de plată pentru rambursarea datoriilor și nu și-a respectat nici obligațiile de plată pentru datoriile în valută, pentru prima dată în mai bine de un secol.

Sancțiunile coordonate au indisponibilizat mai bine de jumătate din rezervele Băncii Centrale a Rusiei, bani pe care Kremlinul i-ar fi putut, altfel, utiliza pentru finanțarea aparatului său de război. Lipsa de acces la importuri și produse finite, în special bunuri dotate cu tehnologii sofisticate, a creat blocaje, și, în timp, va împiedica și mai mult producția, transporturile și comerțul și, mai important, producția și întreținerea componentelor hardware de uz militar.

Cum sancțiunile continuă să degradeze capacitatea lui Putin de a purta războiul, militarii ucraineni își apără cu succes țara, iar poporul ucrainean este mai unit ca niciodată.

De când a început invazia la scară largă din februarie, peste 50 de țări s-au alăturat Statelor Unite în demersurile de a acorda asistență în materie de securitate Ucrainei. Împreună, urgentăm transporturile a și mai multor arme pe care Ucraina le folosește atât de eficient pentru a se apăra.

Statele Unite au alocat aproape 10 miliarde de dolari sub formă de asistență pentru securitate, de când Rusia a lansat războiul premeditat, neprovocat și brutal împotriva Ucrainei, pe 24 februarie. Asistența pentru Ucraina include sisteme de artilerie și muniție, vehicule blindate și sisteme anti-aeriene avansate. Ca urmare a rezistenței Ucrainei, mai bine de 2,6 milioane de persoane strămutate s-au întors în Ucraina, adică peste o treime din cei care fugiseră inițial.

Societatea civilă din Ucraina și-a extins eforturile umanitare, direcționând ajutoarele și reconstruind comunitățile. Voluntarii, majoritatea ucraineni, își desfășoară activitatea în toate cele 24 de unități administrative (oblasti), ajutând aproximativ 12 milioane de persoane. Statele Unite sunt mândre să le sprijine demersurile cu 1,2 miliarde de dolari sub formă de asistență umanitară, alocate exclusiv în cursul acestui an.

De pe Main Street pe Maidan, de la Capitol Hill la Consiliul European, sprijinul amplu acordat Ucrainei a demonstrat că atacurile neprovocate asupra statelor suverane, independente nu vor trece necontestate și vor avea costuri exorbitante. Statele Unite și Aliații și partenerii din întreaga lume sunt mai uniți ca niciodată.

Vom continua să fim alături de Ucraina și să sprijinim lupta sa pentru supraviețuire și, simultan, vom lucra pentru a consolida securitatea în Europa și valorile democratice. Suntem alături de Ucraina pentru că granițele și rezervele alimentare nu sunt instrumente de utilizat în negocieri. Suntem alături de Ucraina pentru că drepturile omului sunt indiscutabile. Suntem alături de Ucraina pentru că așa este corect.

Continue Reading

EDITORIALE

Op-ed | Mariya Gabriel și Emil Boc: Sprijinul UE pentru alianțele transnaționale ale universităților europene

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Articol de opinie – Strategia europeană pentru universități și rezultatele
cererii de propuneri pentru universitățile europene Erasmus+ 2022

Autori: Mariya Gabriel, comisarul UE pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret

Emil Boc, primarul orașului Cluj-Napoca, raportorul Comitetului Regiunilor pentru avizul privind strategia europeană pentru universități

În Europa există aproximativ 5 000 de instituții de învățământ superior. 

Fiecare dintre ele este un centru de cunoaștere și inovare, fie că ne referim la universități dedicate cercetării sau la instituții de învățământ profesional și tehnic superior, la universități dedicate științelor aplicate, la institute de tehnologie sau la școli de artă. 

Ele sunt motivul pentru care, la nivel mondial, continentul nostru este considerat un motor al cunoașterii și inovării care atrage și păstrează talentele. Instituțiile noastre de învățământ superior sunt mine de aur pentru dezvoltarea competențelor și vectori ai unei creșteri susținute, ai antreprenoriatului și ai unor locuri de muncă de calitate în întreaga Europă.

Acest lucru în sine este deja extraordinar, însă există un mare potențial încă neexploatat de a face mai mult. 

Avem o viziune pentru acest sector. O viziune care include campusuri interuniversitare europene, în care studenții, personalul și cercetătorii din toate părțile Europei se pot bucura de o mobilitate neîntreruptă și pot crea noi cunoștințe împreună, dincolo de granițele dintre țări și discipline. O viziune a unei cooperări structurale, sustenabile și sistemice comune pe termen lung în domeniul educației, cercetării și inovării în întreaga Europă.

Viziunea noastră poate părea ambițioasă, însă în realitate există deja 41 de așa-numite universități europene, alianțe transnaționale ambițioase ale instituțiilor de învățământ superior, care încearcă să determine tipurile de cooperare structurală, strategică și sustenabilă cu adevărat posibile și prezentând cele mai mari avantaje pentru studenții, personalul și comunitățile lor.

Pentru a le sprijini activitatea și a duce mai departe inițiativa privind universitățile europene, Comisia a lansat o cerere de propuneri Erasmus+ în noiembrie 2021, cu un buget total record de 272 de milioane EUR. Cererea a avut două obiective: în primul rând, de a oferi sprijin alianțelor deja create, astfel încât acestea să-și poată continua sau chiar extinde cooperarea, iar în al doilea rând, de a crea noi alianțe. 

Răspunsul covârșitor la această cerere de propuneri este în concordanță cu entuziasmul și angajamentul continuu al sectorului învățământului superior. 

Astăzi, suntem în măsură să anunțăm că 16 dintre alianțele existente ale universităților europene vor continua să fie sprijinite prin programul Erasmus+. Acestea și-au extins cooperarea prin implicarea unui număr de aproximativ 30 de noi instituții de învățământ superior din toate părțile Europei, în special din orașe care nu sunt capitale, consolidându-și și mai mult prezența într-un evantai de regiuni diferite.

În același timp, patru noi alianțe ale universităților europene vor porni împreună la drum.

Acest lucru înseamnă că, pe lângă cele 24 de alianțe deja selectate în 2020, vor exista în total 44 de universități europene acoperind întreaga Europă. Împreună, ele vor implica 340 de instituții de învățământ superior din toate statele membre ale Uniunii și din mai multe țări asociate programului Erasmus+ (Islanda, Norvegia, Serbia și Turcia). Ca noutate, ele pot include acum în alianțele lor nu doar instituții de învățământ superior din țările Erasmus+, ci și din țări participante la procesul de la Bologna, cum ar fi Ucraina, Regatul Unit și Elveția – deși fondurile pentru aceste colaborări urmează să fie obținute în afara finanțării Erasmus+, care este dedicată universităților europene.

Am încurajat universitățile europene să iasă din cercurile lor academice, iar rezultatul a fost un număr de aproximativ 1300 de parteneriate încheiate de acestea cu ONG-uri, întreprinderi, orașe și autorități locale și regionale. Alianțele universităților europene sunt destinate a fi piloni ai cunoașterii în regiuni și orașe. Acest lucru este demonstrat de numeroasele orașe și regiuni care sunt implicate direct în alianțe, în calitate de parteneri asociați, și care dezvoltă, împreună cu instituțiile de învățământ superior, soluții inteligente la provocările lor locale. Alianțele promovează dezvoltarea regională, acționând ca centre de inovare și antreprenoriat. 

Învățământul terțiar atinge un nou nivel atunci când toți acești actori își combină marea varietate de capacități și cunoștințe în beneficiul studenților. 

Din partea noastră, vom continua să sprijinim eforturile universităților europene de a-și valorifica pe deplin potențialul. 

Cu timpul, ele vor conecta tot mai multe facultăți, departamente, personal și studenți, oferind metode pedagogice mai inovatoare, fondate pe abordări transdisciplinare și bazate pe provocări, implementând mai multe programe comune, fiind chiar mai incluzive și demonstrând un angajament sporit cu comunitățile lor. 

Încă din toamna acestui an, vom lansa următoarea cerere de propuneri Erasmus+, prin care vom oferi din nou finanțare pentru alianțele existente și pentru crearea altora noi. Obiectivul este de a ne extinde la 60 de universități europene, implicând peste 500 de instituții de învățământ superior până la jumătatea anului 2024.

În paralel, lucrăm la instituirea unor instrumente de cooperare instituționalizată, cum ar fi un posibil statut juridic pentru alianțele instituțiilor de învățământ superior, și examinăm, în același timp, opțiunile pentru diplome comune la toate nivelurile, pe baza unor criterii europene, pentru a recunoaște experiențele de studiu transnaționale pe care aceste alianțe le oferă propriilor studenți. Continuăm, de asemenea, să lucrăm la legitimația europeană de student, pentru a le oferi studenților un identificator unic și pentru a simplifica procesul administrativ legat de mobilitatea acestora.

Lucrăm cu toții împreună la nivelul UE – state membre, regiuni și instituții de învățământ superior din întreaga Europă – pentru a mări sfera de aplicare și calitatea învățământului superior european. Vom continua să deschidem noi orizonturi în beneficiul celor 17,5 milioane de studenți, al celor 1,35 de milioane de cadre didactice și al celor 1,17 milioane de cercetători din Europa – iar în cele din urmă, în beneficiul tuturor. 

Rezultatele Cererii de propuneri pentru Universități europene Erasmus+ 2022 

Continue Reading

Facebook

SUA10 hours ago

Joe Biden îl va primi pe Emmanuel Macron în prima vizită de stat la Casa Albă a administrației sale

SUA15 hours ago

SUA alocă încă 457,5 milioane de dolari Ucrainei pentru asistență civilă în domeniul securității

ROMÂNIA15 hours ago

FMI recomandă României să revigoreze ”reformele structurale pentru a impulsiona creșterea economică” în fața unor ”vânturi potrivnice” provocate de războiul rus din Ucraina

INTERNAȚIONAL15 hours ago

OCDE reduce la 2,2% perspectivele de creștere globală pentru 2023 pe fondul războiului din Ucraina

PPE17 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga, după vizita Comisiei LIBE în România: Sper că felul în care România a gestionat criza generată de război va reprezenta ultimul argument în favoarea aderării la Schengen

ROMÂNIA17 hours ago

New Strategy Center, printre organizatorii conferinței ”European-American Security Dialogue: Black Sea Security Net Assessment”, eveniment dedicat consolidării dialogului strategic transatlantic

Daniel Buda17 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda condamnă ”abuzul autorităților” iraniene asupra protestatarilor pașnici și solicită UE impunerea de sancțiuni

INTERNAȚIONAL18 hours ago

Maia Sandu anunță că Republica Moldova ia în calcul să retragă cetățenia persoanelor care luptă de partea Rusiei în Ucraina

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

UE crede într-un ”viitor luminos pentru Ucraina”: Astăzi, albastru și galben sunt culori ale curajului. Mâine, vor fi cele ale ”aspirațiilor împlinite” pentru că ”există soare după furtună”

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Avioane ecologice: Actori din industria aeronautică și nu numai se înscriu în Alianța pentru o Aviație cu Zero Emisii

ROMÂNIA21 hours ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.4 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA4 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU5 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL6 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Boloș: Prima cerere de plată din PNRR ar trebui încasată în prima jumătate a lui octombrie. În aceeași lună, ar urma să fie transmisă și cea de-a doua cerere de plată de 2,8 mld. de euro

Team2Share

Trending