Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Faith Birol, a calificat actuala criză energetică legată de războiul din Orientul Mijlociu ca fiind cea mai gravă pe care lumea a văzut-o vreodată, completând că este nevoie de accelerarea dezvoltării energiilor regenerabile, informează AFP, citat de Agerpres.
Acesta a acordat un interviu pentru publicația Le Figaro, în care a prezentat și „motive de optimism”, având în vedere că, în viziunea sa, „arhitectura sistemului energetic global se va schimba” în următorii ani.
„Va dura ani. Nu va fi o soluție la criza actuală, dar geopolitica energiei va fi profund transformată”, a declarat Birol, care consideră că „unele tehnologii vor progresa mult mai repede decât altele.”
„Acesta este cazul energiilor regenerabile, a energiei fotovoltaice și a celei eoliene, care se extind foarte rapid. Va exista o trecere rapidă la energiile regenerabile, în câteva luni”, a estimat șeful AIE.
Pentru acesta, criza actuală ar trebui, de asemenea, să „relanseze energia nucleară, inclusiv reactoarele modulare mici”, în timp ce țările vor putea să se bazeze pe capacitate suplimentară datorită prelungirii duratei de viață a centralelor electrice existente.
Cu toate acesta, Fatih Birol s-a declarat „foarte pesimist” și a subliniat că „lumea nu a experimentat niciodată o întrerupere a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare”.
„Criza actuală este mai gravă decât cele din 1973, 1979 și 2022 la un loc”, a spus el, adăugând că ”acest război blochează una dintre arterele economiei globale. Nu doar petrolul și gazele, ci și îngrășămintele, produsele petrochimice, heliul și multe alte lucruri”.
La începutul acestei luni, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie a atras atenția că în aprilie ne-am putea confrunta cu o raționalizare a hidrocarburilor, pe fondul situației din Strâmtoarea Ormuz, rută maritimă care era tranzitată zilnic de aproximativ 20% din cantitatea globală de petrol și gaz natural lichefiat.
Unele state au adoptat deja măsuri pentru a reduce impactul crizei asupra economiei și populației, altele au solicitat Uniunii Europene să ia în calcul impunerea unei taxe suplimentare pe profiturile excepționale ale companiilor energetice pentru o distribuire echitabilă a poverii acestei situații din domeniul energetic.
Cu o economie slăbită după cele două șocuri consecutive – pandemia de COVID-19 și războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei – care au lăsat un spațiu fiscal redus pentru sprijin, Uniunea Europeană a atras atenția țărilor membre să nu transforme criza energetică într-una fiscală și le-a sfătuit să limiteze în timp și amplitudine măsurile pentru compensarea prețului la energie.
