Mandatul lui Jens Stoltenberg în funcţia de secretar general al NATO va fi prelungit pentru încă un an, în lipsa unui consens asupra unui succesor, au anunţat joi mai mulţi oficiali ai Alianţei, citaţi de AFP, în timp ce actualul înalt oficial aliat a afirmat joi că nu dorește extinderea mandatului său.
Secretar general al NATO de la 1 octombrie 2014 și cu mai multe prelungiri succesive ale mandatului său, Stoltenberg a anunțat de mai mult timp că nu dorește să rămână la conducerea Alianței.
Al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria Alianței, Stoltenberg, fost premier al Norvegiei între 2005 și 2013, acceptase încă din 2021 să preia poziția de guvernator al Băncii Centrale din țara sa la finele lui 2022, când mandatul său în fruntea NATO urma să expire.
Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei i-a determinat însă pe liderii statelor aliate și pe Stoltenberg însuși să își schimbe opțiunile. Astfel, la summitul extraordinar de la Bruxelles din 24 martie 2022, la o lună de la invazia Rusiei, liderii NATO i-au prelungit cu un an mandatul lui Jens Stoltenberg ca secretar general al Alianței, “într-un moment critic pentru securitatea internațională”.
Întrebat joi, în debutul reuniunii miniștrilor apărării din NATO, dacă este dispus să rămână în funcție dacă i se va cere, Stoltenberg a răspuns: “Spun exact același lucru, așa cum am spus tot timpul, nu am alte planuri și nu am nicio intenție de a solicita prelungirea mandatului“.
“NATO nu poate rămâne fără un secretar general. Sunt în favoarea unei prelungiri, dacă nu putem ajunge la un acord asupra unui candidat pentru a-i urma în funcţie”, a declarat ministrul german al apărării, Boris Pistorius, la sosirea la Bruxelles pentru o întâlnire cu omologii săi.
“Ne îndreptăm spre o reînnoire” a mandatului, a declarat şi un diplomat european, sub condiţia anonimatului. “Va fi pentru un an, până la summitul de la Washington”, prevăzut pentru 9-11 iulie 2024, a adăugat el.
“Nimic nu a fost decis încă, dar o prelungire este foarte probabilă”, a confirmat un alt diplomat citat de AFP.
Primindu-l săptămâna aceasta la Casa Albă pe Jens Stoltenberg, Joe Biden a elogiat mandatele acestuia în fruntea Alianței și a anunțat că va găzdui, la Washington, în perioada 9-11 iulie 2024 summitul aniversar de 75 de ani la înființarea Alianței.
Joe Biden a declarat deja săptămâna trecută, în cadrul unei vizite la Washington a premierului Rishi Sunak, că va trebui găsit un “consens” pentru desemnarea următorului secretar general al NATO, afirmând că britanicii au un candidat care este “foarte calificat”, referindu-se, fără a-l nominaliza, la secretarul apărării Ben Wallace.
În cadrul unei reuniuni informale la Oslo, miniştrii de externe din NATO au făcut un schimb de opinii despre succesorul lui Jens Stoltenberg, al cărui mandat expiră la 30 septembrie acest an.
Printre numele vehiculate să-l înlocuiască pe Jens Stoltenberg se numără președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, deși Comisia a negat o astfel de ipoteză, actualul ministru britanic al apărării Ben Wallace, dar și actuali și foști lideri din Europa Centrală și de Est, precum prim-ministrul Estoniei Kaja Kallas, existând dorința de a da un semnal de greutate părții est-europene a Alianței, precum și ideea de a numi pentru prima dată o femeie.
De asemenea, premierul danez Mette Frederiksen, al cărei nume fusese vehiculat pentru acest post, a declarat joi că nu candidează şi că susţine reconfirmarea lui Jens Stoltenberg, a anunţat un oficial NATO.
Summitul de la Vilnius, care va avea loc peste o lună, la 11 şi 12 iulie, va fi probabil decisiv. Predecesorul lui Jens Stoltenberg, premierul danez Anders Fogh Rasmussen, a fost propus pentru acest post cu trei săptămâni înainte de summit, care a confirmat numirea sa, reaminteşte AFP.
Prin tradiție, toți secretari generali ai NATO sunt europeni și au venit în această funcție după ce au fost prim-miniștri, miniștri de externe sau miniștri ai apărării în țările aliate din care proveneau. Ultimii doi secretari generali, Ramussen și Stoltenberg au fost prim-miniștri în țările lor, Danemarca și Norvegia. Predecesorul celor doi nordici, olandezul “Jaap” de Hoop Scheffer, a fost ministru de externe al țării sale, iar ultimul secretar general al NATO care anterior a ocupat funcția de ministru al apărării a fost britanicul George Robertson, în perioada 1999-2004.
Stoltenberg este al 13-lea secretar general din istoria de aproape 75 de ani a NATO și al doilea cel mai longeviv, după olandezul Josep Luns, care a stat în funcție 12 ani și 268 de zile. Dacă va rămâne în funcție până anul viitor, Jens Stoltenberg va împlini zece ani la conducerea Alianței Nord-Atlantice.
