Connect with us

NATO

Miniștrii de externe din NATO se întrunesc la Oslo pentru a găsi un numitor comun privind viitoarea aderare a Ucrainei și succesorul lui Jens Stoltenberg

Published

on

© NATO/ Flickr

Miniştrii de externe din cele 31 de state membre ale NATO vor încerca, cu ocazia unei reuniuni informale care va avea loc miercuri și joi la Oslo, capitala Norvegiei să depăşească divergenţele dintre ţările lor în legătură cu o viitoare aderare a Ucrainei la organizaţie, unele state aliate cerând ca la Summitul de la Vilnius din luna iulie să i se acorde Kievului o foaie de parcurs, și vor discuta, de asemenea, despre succesorul actualului secretar general al Alianței, relatează Reuters într-un material consacrat acestei reuniuni.

În pregătirea summitului de la Vilnius, miniștrii de externe din țările NATO se vor întruni în perioada 31 mai – 1 iunie, la Oslo, pentru o reuniune informală, format de întrevederi inaugurat anul trecut la Berlin și continuat, la finele lui 2022, la București, cu scopul de a îmbunătăți consultările politice transatlantice.

În prima vizită pe care a întreprins-o în Ucraina de când Rusia a invadat acest stat, la 20 aprilie, secretarul general al NATO a precizat că locul de drept al Ucrainei este în familia euro-atlantică și în NATO, dar a ținut să specifice că acest statut este imposibil de obținut atât timp cât există acest război declanșat de Federația Rusă. Germania a fost primul stat care a respins o decizie rapidă pentru aderarea Ucrainei la NATO.

De altfel, țări precum SUA şi Germania se tem că o eventuală aderare a Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică printr-o procedură accelerată ar face ca NATO să se apropie de intrarea într-un război activ cu Rusia.

Totuşi, atât Kievul, cât şi unii dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai săi din Europa de Est fac presiuni pentru ca NATO să facă cel puţin unii paşi concreţi pentru a aduce Ucraina mai aproape de statutul de membru al Alianţei Nord-Atlantice la Summitul de la Vilnius din 11-12 iulie, mai arată Reuters.

Săptămâna trecută, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat clar că Ucraina nu va putea adera la Alianţă atât timp cât războiul contra Rusiei continuă.

“Cred că toată lumea și-a dat seama că a deveni membru în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi și că nu aceasta este problema. Problema este mai degrabă ce se va întâmpla atunci când războiul se va încheia, într-un fel sau altul”, a spus Stoltenberg, în cadrul participării sale la Brussels Forum, eveniment organizat de think tank-ul american German Marshall Fund of the United States și consacrat anul acesta tematicii “drumului către Vilnius”.

La precedenta reuniune a miniștrilor de externe aliați, care a avut loc în perioada 4-5 aprilie și a avut un caracter formal, ministrul român de externe Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul României pentru un mecanism aprofundat de consultări politice între NATO si Ucraina și transformarea Comisiei NATO-Ucraina într-un Consiliu NATO-Ucraina, cu competențe sporite față de actuala Comisie, care să susțină reformele necesare din Ucraina și creșterea interoperabilității cu NATO, precum și să faciliteze drumul spre aderare al Ucrainei.

În cadrul reuniunii de la Oslo, miniştrii de externe din NATO vor avea posibilitatea de a face un schimb de opinii despre succesorul lui Jens Stoltenberg, al cărui mandat expiră la 30 septembrie acest an.

Citiți și Politico Europe: Următorul secretar general al NATO ar putea fi… o femeie, cineva din Europa de Est sau tot Jens Stoltenberg?

Al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria Alianței, Stoltenberg, fost premier al Norvegiei între 2005 și 2013, acceptase încă din 2021 să preia poziția de guvernator al Băncii Centrale din țara sa la finele lui 2022, când mandatul său în fruntea NATO urma să expire.

Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei i-a determinat însă pe liderii celor 30 de state aliate și pe Stoltenberg însuși să își schimbe opțiunile. Astfel, la summitul extraordinar de la Bruxelles din 24 martie 2022, la o lună de la invazia Rusiei, liderii NATO i-au prelungit cu un an mandatul lui Jens Stoltenberg ca secretar general al Alianței, “într-un moment critic pentru securitatea internațională”.

Printre numele vehiculate să-l înlocuiască pe Jens Stoltenberg se numără președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, deși Comisia a negat o astfel de ipoteză, fostul premier britanic Boris Johnson, actualul ministru britanic al apărării Ben Wallace, dar și actuali și foști lideri din Europa Centrală și de Est, precum prim-ministrul Estoniei Kaja Kallas, existând dorința de a da un semnal de greutate părții est-europene a Alianței.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Ministrul Odobescu: Reacția rapidă a NATO, la solicitarea României, la incidentele cu drone demonstrează capacitatea de a apăra fiecare centimetru al teritoriului aliat

Published

on

© MAE

Reacţia rapidă a NATO şi a aliaţilor, la solicitarea României, la incidentele recente cu drone care au adus atingere inclusiv teritoriului României a fost “exemplară” şi demonstrează încă o dată capacitatea NATO de a asigura apărarea fiecărui centimetru al teritoriului aliat, a afirmat, marţi, ministrul afacerilor externe, Luminiţa Odobescu, într-o declaraţie de presă comună cu omologul său ceh, Jan Lipavsky, aflat în vizită la Bucureşti.

“Am prezentat omologului ceh evaluarea noastră cu privire la situaţia de la graniţa României, precum şi măsurile multidimensionale luate de România inclusiv cu privire la facilitarea tranzitului de cereale din Ucraina şi sprijinul acordat refugiaţilor ucraineni. Ca state situate în prima linie, împărtăşim abordări similare cu privire la ameninţarea generată de Rusia”, a arătat Odobescu, citată de Agerpres.

Ea a evidenţiat importanţa formatului Bucureşti 9 din care fac parte ambele state şi care oferă “prilejul de a discuta cu o singură voce”.

“Împreună am condamnat deteriorarea semnificativă a situaţiei de securitate în Marea Neagră şi riscul de escaladare ca urmare a agresiunii ruse asupra Ucrainei, inclusiv atacurile brutale de noaptea trecută în apropierea graniţei cu România. În acelaşi timp, am salutat măsurile fără precedent de consolidare a posturii de descurajare şi apărare a Alianţei pe Flancul estic, în special în regiunea Mării Negre”, a subliniat Luminiţa Odobescu.


Citiți și 

NATO își exprimă solidaritatea cu România după ce fragmente de drone similare cu cele folosite de Rusia au fost găsite pentru a treia oară pe teritoriul României

Stoltenberg i-a transmis lui Klaus Iohannis solidaritatea NATO cu România după ce fragmente dintr-o dronă similară cu cele ale Rusiei au fost găsite în România

Patru avioane F-16 ale Forțelor Aeriene SUA și 100 de militari americani au sosit în România pentru a proteja spațiul aerian al țării noastre și al NATO

Ministrul ceh a exprimat susţinerea ţării sale în ceea ce priveşte exporturile de cereale din Ucraina pe teritoriul României, “în situaţia în care ţări din Africa suferă de foame” Totodată, el a transmis susţinerea privind aderarea României la spaţiul european de liberă circulaţie.

“Sunt convins că România aparţine spaţiului Schengen, ceea ce am susţinut fără rezerve în timpul Preşedinţiei noastre a Consiliului Uniunii Europene şi chiar dacă până la sfârşit nu s-a reuşit convingerea tuturor statelor membre pentru acest lucru. Considerăm că este locul României în spaţiul Schengen şi vom oferi experienţa noastră în acest sens”, a spus Lipavsky, amintind astfel că președinția cehă a Consiliului UE a pus, anul trecut, pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne votul pentru aderarea României la spațiul Schengen.

Cei doi miniştri au semnat un Memorandum de Înţelegere privind consultările politice, care să creeze cadrul pentru un “dialog structurat în domenii de interes comun”.

Continue Reading

NATO

SUA acordă Poloniei un împrumut de 2 miliarde de dolari pentru modernizarea armatei: Securitatea Poloniei este vitală pentru apărarea colectivă a flancului estic NATO

Published

on

© Mark Brzezinski/ Twitter

Statele Unite au acordat Poloniei un împrumut direct de două miliarde de dolari pentru modernizarea armatei, a anunţat luni Departamentul de Stat într-un comunicat.

“Polonia este un aliat de bază al SUA, iar securitatea Poloniei este vitală pentru apărarea colectivă a flancului estic al NATO”, a subliniat Departamentul, adăugând că “pe lângă rolul central de sprijin pentru facilitarea asistenţei internaţionale pentru Ucraina vecină, Polonia şi-a demonstrat angajamentul de nezdruncinat pentru întărirea securităţii regionale, prin investiţiile sale solide în cheltuielile de apărare”.

Potrivit diplomației de la Washington, Polonia continuă să dea dovadă de leadership în cadrul NATO în ceea ce privește respectarea promisiunii de investiții în domeniul apărării asumate la summitul din Țara Galilor din 2014.

Polonia intenționează să extindă în mod semnificativ forțele armate poloneze, mai arată sursa citată citând exemple precum renunțarea la echipamentele militare de origine rusă pe care le deținea în trecut în favoarea unui program ambițios de modernizare a apărării pe mai mulți ani și în valoare de mai multe miliarde de dolari.

De asemenea, autoritățile de la Varșovia au încheiat un Acord de cooperare consolidată în domeniul apărării (EDCA) cu Statele Unite, găzduiește forțe aliate și americane, inclusiv Grupul de luptă NATO condus de SUA și Comandamentul Corpului V al SUA (Forward), și participă în mod activ la misiuni NATO în întreaga regiune.

Guvernul SUA oferă până la 60 de milioane de dolari în FMF pentru costul acestui împrumut, care va contribui la accelerarea modernizării apărării Poloniei prin sprijinirea achizițiilor urgente de articole și servicii de apărare din Statele Unite.

Împrumuturile directe FMF sunt un instrument de cooperare în domeniul securității rezervat unora dintre cei mai importanți parteneri ai noștri în materie de cooperare în domeniul securității.  Veniturile împrumutului vor avansa în continuare efortul de modernizare militară a Poloniei într-o gamă largă de capacități, contribuind substanțial la consolidarea apărării și descurajării flancului estic al NATO.

Polonia urmăreşte să îşi modernizeze capacităţile de apărare în contextul invaziei ruse în Ucraina şi are ca obiectiv pentru anul acesta cheltuieli pentru apărare de 4% din PIB, dublu faţă de nivelul agreat de NATO.

În acest scop, guvernul de la Varşovia a încheiat deja acorduri în valoare de câteva miliarde de dolari cu partenerii de la Washington şi Seul, pentru dotarea armatei terestre şi a forţelor aeriene.

Continue Reading

NATO

România va achiziționa 32 de avioane F-35 cu 6,5 miliarde de dolari. Parlamentul a luat act de solicitarea Ministerului Apărării Naționale

Published

on

© NATO

Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au luat act, marţi, de solicitarea Ministerului Apărării Naţionale privind obţinerea aprobării prealabile pentru iniţierea procedurii de atribuire a acordurilor aferente achiziţiei a 32 de avioane F-35, informează Agerpres.

În document, MApN solicită aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru iniţierea procedurii de atribuire a acordurilor aferente achiziţiei a 32 de avioane F-35, în cadrul programului de înzestrare “Avion multirol de generaţia a V-a, F-35”, prin programul de asistenţă de securitate Foreign Military Sales (FMS).

“Faza I a programului de înzestrare va fi iniţiată în anul 2023 şi presupune achiziţia a 32 de avioane F-35, de motoare, a Suportului logistic iniţial a Serviciilor de instruire, de simulatoare de zbor şi de muniţii aer-aer şi sol-sol, pentru o valoare estimată de 6.5 miliarde USD, iar cantităţile de echipamente, altele decât aeronavele, ce vor fi achiziţionate urmează a fi stabilite cu exactitate după iniţierea procedurii de atribuire a respectivului contract de achiziţie”, se arată în solicitarea MApN.

În solicitare, MApN subliniază că, pentru îndeplinirea obiectivelor politicii de apărare a României, continuă demersurile pentru achiziţia de noi echipamente militare care să contribuie la dezvoltarea şi menţinerea unor capabilităţi de apărare robuste şi reziliente, credibile, interoperabile, flexibile şi eficiente, destinate atât descurajării unei posibile agresiuni şi articulării unui răspuns adecvat la provocările actuale şi viitoare ale mediului de securitate, inclusiv în spectrul neconvenţional, hibrid, cât şi îndeplinirii angajamentelor asumate ca urmare a calităţii de stat membru NATO.

Solicitarea a fost trimisă către Comisiile de apărare ale celor două Camere ale Parlamentului.

Amintim că CSAT a decis în luna aprilie că modernizarea Forțelor Aeriene Române va continua cu achiziția avioanelor de ultimă generație F-35 și cu sporirea capabilităților de apărare aeriană

Ulterior, șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, a precizat că dotarea cu avioane F-35 va fi realizată la orizontul anilor 2030.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA13 hours ago

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu reprezentanții Commit Global, o inițiativă internațională demarată de Code for Romania: Este o oportunitate de a profila România ca actor important

REPUBLICA MOLDOVA13 hours ago

Premierul R. Moldova, vizită la Berlin. Dorin Recean va participa la Forumul de Afaceri Germania – România alături de premierul Marcel Ciolacu

U.E.14 hours ago

Comisia Europeană propune o sumă suplimentară de 15 miliarde de euro pentru țările care primesc un număr mare de refugiați, inclusiv ucraineni

U.E.15 hours ago

Prin Declarația de la Cáceres, miniștrii culturii din UE se angajează să depună eforturi pentru recunoașterea culturii ca nou obiectiv de dezvoltare durabilă

U.E.15 hours ago

Emmanuel Macron introduce un nou plan de stimulente pentru combaterea schimbărilor climatice: Politica ecologică a Franței nu ar trebui să fie punitivă

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană pune la dispoziție 7 miliarde de euro pentru proiecte de transport, inclusiv cele care facilitează exporturile și importurile Ucrainei și R. Moldova. În premieră, Kievul și Chișinăul pot cere direct finanțare din partea UE

NATO16 hours ago

Ministrul Odobescu: Reacția rapidă a NATO, la solicitarea României, la incidentele cu drone demonstrează capacitatea de a apăra fiecare centimetru al teritoriului aliat

ROMÂNIA16 hours ago

România se află în pragul unei revoluții energetice pentru care are nevoie de viziune, definită în Planul Naţional Integrat pentru energie şi schimbări climatice, subliniază Sebastian Burduja

ROMÂNIA16 hours ago

Ambasadoarea SUA Kathleen Kavalec: România va intra în programul Visa Waiver cel mai devreme la începutul anului 2025

U.E.16 hours ago

Actul privind Serviciile Digitale: CE lansează o bază de date privind transparența, care va funcționa ca un depozit de reglementare unic 

U.E.18 hours ago

Pactul verde european s-a născut din necesitatea de a proteja oamenii și planeta, dar a fost conceput și ca o oportunitate de a ne construi viitoarea prosperitate, evidențiază Ursula von der Leyen

ROMÂNIA18 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu, dialog cu delegația parlamentară condusă de șeful Parlamentului din Georgia: Energia și conectivitatea sunt la ora actuală factorii motrici ai cooperării bilaterale

ROMÂNIA2 days ago

Marcel Ciolacu: România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 mld. de lei, plus o evaziune fiscală de 150 mld. de lei pe an. Nu-mi voi asuma să pun în pericol obiective strategice ale României

ROMÂNIA2 days ago

Agenda europeană a dominat discuțiile între Nicolae Ciucă și președintele Parlamentului georgian, fiind subliniată susținerea României pentru candidatura Georgiei la UE

ROMÂNIA3 days ago

Adrian Câciu: Experții români verifică în Polonia stadiul de livrare a elicopterelor Black Hawk pentru intervenții în situații de urgență, care au fost finanțate cu fonduri europene

ROMÂNIA5 days ago

“Nu trebuie să încercăm să părem mai deștepți decât cei care mor pentru patria lor” – răspunsul lui Klaus Iohannis pentru cei care solicită Ucrainei să accepte încheierea războiului

ONU5 days ago

Klaus Iohannis: În mod ironic, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a adus rezultate incredibile, cu Ucraina și R. Moldova candidate la UE, reducerea dependenței energetice de Moscova și extinderea NATO

Victor Negrescu6 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu a prezentat în PE raportul prin care se definește obligativitatea cooperării loiale la nivel european și se solicită justificarea legală a tuturor veto-urilor, inclusiv cel aplicat de Austria privind aderarea României la spațiul Schengen

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Boloș: România riscă să piardă 75 miliarde de euro din bani europeni. CE a cerut în mod expres României să ia măsurile necesare pentru ajustarea deficitului bugetar

CONSILIUL DE SECURITATE6 days ago

Klaus Iohannis consideră că reforma ONU nu mai poate fi amânată: Un Consiliu de Securitate extins ar putea include voci suplimentare importante precum grupul est-european

Trending