Connect with us

Cristian Ghinea

Amendamentul eurodeputaților Cristian Ghinea și Vlad Botoș face posibilă finanțarea proiectelor de gaze din Fondul pentru Tranziție Echitabilă al UE

Published

on

Collage © European Union 2020 - Source : EP

Europarlamentarii USR-PLUS/Renew Europe, Cristian Ghinea și Vlad Botoș au obținut posibilitatea ca proiectele destinate investițiilor în domeniul gazelor naturale să fie incluse la finanțare prin Fondul pentru Tranziție Echitabilă, ca tranziție către economia verde. Amendamentul a fost acceptat în Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) a Parlamentului European, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Am negociat, am susținut cu argumente puternice și am obținut, în final, includerea proiectelor pentru gaze naturale în Fondul pentru Tranziție Echitabilă. Acesta va fi un avantaj major pentru România în tranziția către economia verde”, a declarat Cristian Ghinea. „Eforturile noastre vor continua până în momentul în care vom vedea acest amendament trecut prin toate etapele legislative”, a declarat, la rândul său, Vlad Botoș.

Astfel, investițiile în domeniul gazelor naturale vor putea fi acceptate ca sursă alternativă la cărbune. Poluarea cu CO2 va fi redusă cu peste 50% prin înlocuirea cărbunelui cu gaz.

Tranziția regiunilor carbonifere către economia verde este scopul inițiativei Comisiei Europene – Fondul pentru Tranziție Echitabilă (Just Transition Fund) – prin care sunt eligibile regiunile carbonifere și altele care pot fi puternic afectate de tranziție.

Această veste din Parlamentul European vine după ce, săptămâna trecută, guvernele din Estul Europei nu au reușit sa obțină în Consiliu posibilitatea de finanțare a proiectelor de gaz. Acest lucru face votul din comisia REGI cu atât mai important, oferind posibilitatea ca Parlamentul European să îndrepte o decizie a Consiliului defavorabilă României.

Fondul pentru Tranziție Echitabilă al UE va pune la dispoziția zonelor carbonifere din UE circa 44 miliarde euro pentru tranziția la economia verde, inclusiv reinstruirea lucrătorilor din industriile poluante. Mai exact, 11,2 miliarde euro direct din Fond iar 32,8 miliarde euro în plus vor veni prin Instrumentul de Redresare Economică anunțat în luna mai.

Alocarea Comisiei Europene pentru România este de aproape 4,5 miliarde euro.

„Posibilitatea de a finanța proiectele de gaz ca alternativa de tranziție de la cărbune face mai realistă tranziția pentru aceste regiuni și atenuează șocul socio-economic. Mai departe, așa cum am atras atenția încă din ianuarie, banii se vor da pe baza unor planuri de tranziție teritorială, care trebuie să fie în linie cu Planul Național pentru Energie și Climă. Acest plan în cazul României a fost respins de către Comisie și acum este în curs de refacere. După ce e gata – trebuie ca planul pentru Valea Jiului să fie combinat cu acela. Reamintesc ideea că e musai ca și Gorjul să fie inclus într-un cadru de Investiție Teritorială Integrată. Fac apel din nou la Guvernul României să finalizeze tot ceea ce ține de autorități pentru a putea beneficia de fonduri”, subliniază Cristian Ghinea.

Votul final pe raportul aprobat luni în comisia REGI va avea loc, în plenul Parlamentului European, în septembrie.

România este al doilea producător de gaze naturale, în cadrul UE (după Brexit), cu o producție anuală de aprox. 10 mld mc, lider fiind Olanda. Peste 20.000 de lucrători sectoriali calificați, contextul geopolitic și rezervele naturale (în special off-shore) încă neexploatate pot reprezenta atuurile pentru o viitoare dezvoltare strategică a României ca hub regional de producție și transport gaze. De asemenea, în România, gazele naturale asigură aprox. 30% din necesarul de energie primară al țării, fiind, în acest sens, principala resursă strategică națională. Cu toate acestea, numai aproximativ 36% din gospodării sunt conectate la rețele de gaze.

În acest context, investiții majore sunt necesare în Sistemul Național de Transport și Depozitare  care este învechit. De aceea, sunt necesare finanțări europene și naționale consistente pentru înnoirea și dezvoltarea capacității naționale de depozitare și comprimare gaze.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Cristian Ghinea

Eurodeputatul Cristian Ghinea: Programarea fondurilor europene pentru următorii șapte ani realizată de Guvernul României este criticată de Comisia Europeană

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Propunerile transmise de Guvernul României, în principal de Ministerul Fondurilor Europene, privind logica pe care ar urma să fie alocate în România fondurile 2021-2027, de peste 30 de miliarde de euro, au primit critici din partea experților Comisiei Europene, a declarat eurodeputatul Cristian Ghinea (USR-PLUS, Renew Europe, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Observațiile primite arată clar că propunerile trimise sub semnătura ministrului Fondurilor Europene, Marcel Boloș, repetă flagrant toate greșelile în conceperea programelor și a liniilor de finanțare din ultimii 13 ani. Decidenții din minister demonstrează că nu au învățat nimic și nici nu doresc să schimbe nimic în sistem”, a spus Cristian Ghinea, făcând trimitere la document al Comisiei Europene concentrat în mare parte pe viitorul Program Operațional Capital Uman.

Conform sursei citate, erorile cronice care reies din observațiile Comisiei Europeană se referă la: lipsa orientării spre rezultate, necesitatea utilizării standardelor de cost (sau costurilor simplificate), care elimină masiv procesul birocratic de raportat hârtii; propuneri de acțiuni care nu duc la impact real al cheltuirii fondurilor, spre exemplu traininguri (în speță, pentru profesori); acțiuni care au mai fost finanțate în programele anterioare; problema identificării și activării tinerilor care nu lucrează și nu sunt nici în vreo formă de învățământ (NEETS), problemă care persistă și nu a fost rezolvată în ultimii 7 ani, în ciuda fondurilor avute la dispoziție. 

“Erorile în care persistă Ministerul Fondurilor Europene sunt cauzate de reticența față de o reformă reală în sistem, mai ales în contextul unei noi realități economice și sociale pe care ministrul Marcel Boloș o ignoră. La baza propunerilor remise Comisiei stau, în același timp, niște consultări simulate, și nu autentice, cu actorii din piață – mai ales, cu ONG-urile care au lucrat la firul ierbii și au avut rezultate în proiecte cu grupurile țintă”, a mai spus Cristian Ghinea. 

Fostul ministru al fondurilor europene a criticat și gafa de săptămâna trecută când premierul Ludovic Orban a fost nevoit să se scuze public pentru lista oficială de organizații consultate, în care apărea și cea patronată de Alexandru Cumpănașu. 

“Nu a fost doar un accident, Cumpănașu este doar bomboana de pe colivă. Tot sistemul 2021 – 2027 e făcut de aceiași oameni, cu aceiași parteneri, care au ratat și până acum. A zburat Cumpănașu, a rămas coliva”, a mai declarat europarlamentarul român 

Sub coordonarea lui Cristian Ghinea vor fi formulate propuneri profesioniste și adecvate pentru următorul cadru financiar 2021-2027 și inclusiv organizate consultări reale cu organizațiile implicate în proiecte din zona socială, astfel încât prioritățile de finanțare să ducă la rezultate palpabile, conchide sursa citată.

Documentul cu observațiile Comisiei Europene poate fi consultat aici.

Continue Reading

Cristian Ghinea

Eurodeputatul Cristian Ghinea: Dupa 13 ani și 1,1 mld. euro, România a îndeplinit doar 14% din procentul de reciclare asumat pentru 2020

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

La 13 ani de la aderarea la UE, România a ratat aproape toate oportunităţile de a-şi îmbunătăţi performanţa pe un domeniu esenţial de care depind viaţa şi sănătatea a tot mai mulţi cetăţeni: poluarea mediului urban şi peri-urban cu deşeuri solide şi poluanţi atmosferici, transmit, într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro, eurodeputații Renew Europe, Cristian Ghinea și Vlad Botoș.

Europarlamentarii Renew Europe, Cristian Ghinea și Vlad Botoș, împreună cu Expert Forum (EFOR) au discutat miercuri, 6 mai, alături de candidați la alegerile locale din acest an, în cadrul unei video conferințe online despre criza gunoaielor și a aerului poluat – cele care intoxică România.

În ciuda fondurilor europene consistente pe care le-a avut la dispoziție din 2007 și până acum, pentru managementul modern al gunoaielor, România este la nici o treime din procentul de reciclare asumat pentru 2020; mai exact 14% reciclare acum față de 50% ținta oficială.

Numai jumătate din cele peste 1,1 miliarde euro avute la dispoziție au fost efectiv cheltuite, în acești 13 ani. Și cele cheltuite, cu eficiență mică sau deloc, atâta timp cât nici măcar nu ne apropiem de media europeană privind reciclarea sau depozitarea în depozite moderne de gunoi. Vor veni circa 9 miliarde de euro per total, pentru mediu, în 2021-2027. Nu mai putem repeta eșecurile, este obligatoriu să existe schimbări radicale în sistem”, spune Cristian Ghinea, eurodeputat Renew Europe/USR-PLUS.

Acum ne aflăm într-un un moment cheie. Este începutul unui nou proiect european, Green Deal, suntem înaintea unei campanii electorale, pentru aleșii locali – cei care sunt în măsură să ia decizii imediate pentru îmbunătățirea calității mediului. De la nivelul PE, vom face tot ce ține de noi pentru a obține finanțările și expertiza necesară pentru a rezolva aceste probleme așa încât să ajungem unde ne dorim – să avem <<O Țară ca Afară>>”, punctează eurodeputatul Vlad Botoș.

Raportul anual al Expert Forum, lansat miercuri analizează acțiunile, deciziile și greșelile care au condus la crizele din prezent. 

Este nevoie urgent ca noile administrații publice locale și centrale rezultate din alegerile 2020, după ce se încheie criza legată de Coronavirus, să ia măsuri ferme şi dificile pentru eficientizarea sistemului de gestionare a deșeurilor. Va fi nevoie de o voință politică fără compromisuri. Există exemple pentru progrese rapide peste tot în Europa și chiar în România”, spune Sorin Ioniță, expert dezvoltare locală, Expert Forum. 

În privința poluării aerului, criza puternică din ultimele luni a culminat cu condamnarea României săptămâna trecută la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru neîndeplinirea obligațiilor în domeniu.

Aceasta, în contextul – detaliat în raport – în care parcul auto a îmbătrânit constant și avem un calendar întreg de bâlbe oficiale privind taxa de înmatriculare/ timbrul de mediu/ taxa de poluare pe autoturisme. Simultan, motorizarea din București se apropie de capitalele europene: 560 autoturisme la mia de locuitori, față de 625 de autoturisme la mia de locuitori – în Roma.

Exemple de soluții incluse în raport: dotarea principalilor poluatori din aglomerările urbane cu un sistem de senzori de măsurare a emisiilor la sursă, implicarea mai activă a primăriilor în monitorizarea condiţiilor de mediu şi aplicarea de remedii, atât pentru aer cât și pentru deșeuri. 

Continue Reading

Cristian Ghinea

Banii europeni destinați spitalelor, prinși în birocrația românească pentru încă jumătate de an. Ce soluții propune eurodeputatul Cristian Ghinea

Published

on

© Renew Europe
Birocrația cultivată de ministrul Marcel Boloș și Ministerul Fondurilor Europene face ca banii de la UE, sute de milioane de euro, sume anunțate și promise repetat, să ajungă de fapt la spitale, medici, asistenți sociali și în economie, în general, cu întârziere de peste jumătate de an, transmite eurodeputatul Cristian Ghinea (USR-PLUS, Renew Europe), vicepreședinte al Comisiei de Dezvoltare Regională (REGI) din Parlamentul European, într-un comunicat remis caleaeuropeană.ro.

Potrivit eurodeputatului, aceasta este durata traseului standard al procedurilor de atribuire a finanțărilor, iar Marcel Boloș a anunțat oficial managerii de spitale că vor trebui să parcurgă tot labirintul birocratic și că „decontul” va sosi undeva la finalul anului. În realitate, spune Ghinea, va trece anul. 

Politicianul USR punctează că procedurile standard pe care MFE vrea să le aplice în stare de urgență înseamnă: apeluri de proiecte (cu termenele standard), scriere de proiecte, depunere, evaluare, aprobare, plata din bugetul beneficiarului (spital, primărie), depunere documente de cheltuieli, aprobare (sau nu), decont. 

„Au fost spuse negru pe alb în scrisoarea trimisă de MFE managerilor de spitale. Durata: luni de zile, posibil chiar un an”, precizează vicepreședintele REGI. 

De asemenea, Cristian Ghinea spune că există o situație similară, în ceea ce privește asistenții sociali care ar trebui să se ocupe de vârstnici. În cazul acestora, ministrul Marcel Boloș a vorbit în repetate rânduri despre fonduri pentru 1000 asistenți sociali și comunitari care vor oferi sprijin la domiciliu pentru vârstnice în autoizolare (100.000 de persoane luate în calcul). Realitatea, însă, precizează eurodeputatul, „este că până pe 27 aprilie abia este Ghidul solicitantului în consultare publică”.

Nu, nu așa se face în stare de urgență. Putem folosi fondurile europene simplu, folositor și sănătos! Prin mecanismele rapide, utilizate în multe situații în alte țări, precum cel de Global Grant pe care l-am menționat de mai multe ori, procedurile devin o chestiune de zile, în loc de luni”, transmite europarlamentarul USR-PLUS.

Cristian Ghinea mai subliniază: 

„Este incredibil că managerilor de spitale li se cere acum, în plină criză, când au atâtea pe cap să facă hârțogărie pentru MFE. Metodele obișnuite nu sunt pentru vremuri de criză, birocrația MFE era oricum nepotrivită pentru cazuri în care statul dă bani unei alte instituții a statului. În criză, e cu totul aberant. Directorii de spital trebuie să justifice situația și nevoia – serios, nu e clară situația și nevoia și trebuie să scrie fiecare din nou în fișa de proiect. Multe informații cerute, scoase din burtă de birocrații din MFE.”

Europarlamentarul precizează, în context, că decizia de a trimite angajații MFE în spitalele COVID19 pentru a ajuta medicii să acceseze fondurile europene nu este potrivită, existând riscul de îmbolnăvire a celor dintâi. 

În această situație, Cristian Ghinea propune următoarele soluții:

„În primul rând, Marcel Boloș nu trebuie să meargă pe metodele obișnuite birocratice. A fost o decizie proastă. Grant Global era mai simplu, mai rapid și fără muncă birocratică la beneficiari. Le-am dat soluția chiar de la începutul crizei: renunțați la procedurile proprii greoaie și dați banii rapid prin granturi globale – un instrument perfect acoperit de regulamentul european, pe care MFE nu l-a pus niciodată în aplicare”, spune eurodeputatul Cristian Ghinea. 

Dacă tot a făcut această greșeală, adaugă Cristian Ghinea, Marcel Boloș poate cel puțin să o repare astfel: 

„Ar trebui să ceară oamenilor din subordine să facă ei pe bune munca de scriere a proiectelor. Aceasta, fiind un ajutor real pentru managerii de spitale care sunt supraaglomerați acum cu urgențe, și nu butaforia cu trimiterea oamenilor din MFE în spitale cu infecții să ajute la hârțogărie”, subliniază eurodeputatul.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending