La 13 ani de la aderarea la UE, România a ratat aproape toate oportunităţile de a-şi îmbunătăţi performanţa pe un domeniu esenţial de care depind viaţa şi sănătatea a tot mai mulţi cetăţeni: poluarea mediului urban şi peri-urban cu deşeuri solide şi poluanţi atmosferici, transmit, într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro, eurodeputații Renew Europe, Cristian Ghinea și Vlad Botoș.

Europarlamentarii Renew Europe, Cristian Ghinea și Vlad Botoș, împreună cu Expert Forum (EFOR) au discutat miercuri, 6 mai, alături de candidați la alegerile locale din acest an, în cadrul unei video conferințe online despre criza gunoaielor și a aerului poluat – cele care intoxică România.

În ciuda fondurilor europene consistente pe care le-a avut la dispoziție din 2007 și până acum, pentru managementul modern al gunoaielor, România este la nici o treime din procentul de reciclare asumat pentru 2020; mai exact 14% reciclare acum față de 50% ținta oficială.

„Numai jumătate din cele peste 1,1 miliarde euro avute la dispoziție au fost efectiv cheltuite, în acești 13 ani. Și cele cheltuite, cu eficiență mică sau deloc, atâta timp cât nici măcar nu ne apropiem de media europeană privind reciclarea sau depozitarea în depozite moderne de gunoi. Vor veni circa 9 miliarde de euro per total, pentru mediu, în 2021-2027. Nu mai putem repeta eșecurile, este obligatoriu să existe schimbări radicale în sistem”, spune Cristian Ghinea, eurodeputat Renew Europe/USR-PLUS.

„Acum ne aflăm într-un un moment cheie. Este începutul unui nou proiect european, Green Deal, suntem înaintea unei campanii electorale, pentru aleșii locali – cei care sunt în măsură să ia decizii imediate pentru îmbunătățirea calității mediului. De la nivelul PE, vom face tot ce ține de noi pentru a obține finanțările și expertiza necesară pentru a rezolva aceste probleme așa încât să ajungem unde ne dorim – să avem <<O Țară ca Afară>>”, punctează eurodeputatul Vlad Botoș.

Raportul anual al Expert Forum, lansat miercuri analizează acțiunile, deciziile și greșelile care au condus la crizele din prezent. 

„Este nevoie urgent ca noile administrații publice locale și centrale rezultate din alegerile 2020, după ce se încheie criza legată de Coronavirus, să ia măsuri ferme şi dificile pentru eficientizarea sistemului de gestionare a deșeurilor. Va fi nevoie de o voință politică fără compromisuri. Există exemple pentru progrese rapide peste tot în Europa și chiar în România”, spune Sorin Ioniță, expert dezvoltare locală, Expert Forum. 

În privința poluării aerului, criza puternică din ultimele luni a culminat cu condamnarea României săptămâna trecută la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru neîndeplinirea obligațiilor în domeniu.

Aceasta, în contextul – detaliat în raport – în care parcul auto a îmbătrânit constant și avem un calendar întreg de bâlbe oficiale privind taxa de înmatriculare/ timbrul de mediu/ taxa de poluare pe autoturisme. Simultan, motorizarea din București se apropie de capitalele europene: 560 autoturisme la mia de locuitori, față de 625 de autoturisme la mia de locuitori – în Roma.

Exemple de soluții incluse în raport: dotarea principalilor poluatori din aglomerările urbane cu un sistem de senzori de măsurare a emisiilor la sursă, implicarea mai activă a primăriilor în monitorizarea condiţiilor de mediu şi aplicarea de remedii, atât pentru aer cât și pentru deșeuri. 

Potrivit eurodeputatului, aceasta este durata traseului standard al procedurilor de atribuire a finanțărilor, iar Marcel Boloș a anunțat oficial managerii de spitale că vor trebui să parcurgă tot labirintul birocratic și că „decontul” va sosi undeva la finalul anului. În realitate, spune Ghinea, va trece anul. 

Politicianul USR punctează că procedurile standard pe care MFE vrea să le aplice în stare de urgență înseamnă: apeluri de proiecte (cu termenele standard), scriere de proiecte, depunere, evaluare, aprobare, plata din bugetul beneficiarului (spital, primărie), depunere documente de cheltuieli, aprobare (sau nu), decont. 

„Au fost spuse negru pe alb în scrisoarea trimisă de MFE managerilor de spitale. Durata: luni de zile, posibil chiar un an”, precizează vicepreședintele REGI. 

De asemenea, Cristian Ghinea spune că există o situație similară, în ceea ce privește asistenții sociali care ar trebui să se ocupe de vârstnici. În cazul acestora, ministrul Marcel Boloș a vorbit în repetate rânduri despre fonduri pentru 1000 asistenți sociali și comunitari care vor oferi sprijin la domiciliu pentru vârstnice în autoizolare (100.000 de persoane luate în calcul). Realitatea, însă, precizează eurodeputatul, „este că până pe 27 aprilie abia este Ghidul solicitantului în consultare publică”.

„Nu, nu așa se face în stare de urgență. Putem folosi fondurile europene simplu, folositor și sănătos! Prin mecanismele rapide, utilizate în multe situații în alte țări, precum cel de Global Grant pe care l-am menționat de mai multe ori, procedurile devin o chestiune de zile, în loc de luni”, transmite europarlamentarul USR-PLUS.

Cristian Ghinea mai subliniază: 

„Este incredibil că managerilor de spitale li se cere acum, în plină criză, când au atâtea pe cap să facă hârțogărie pentru MFE. Metodele obișnuite nu sunt pentru vremuri de criză, birocrația MFE era oricum nepotrivită pentru cazuri în care statul dă bani unei alte instituții a statului. În criză, e cu totul aberant. Directorii de spital trebuie să justifice situația și nevoia – serios, nu e clară situația și nevoia și trebuie să scrie fiecare din nou în fișa de proiect. Multe informații cerute, scoase din burtă de birocrații din MFE.”

Europarlamentarul precizează, în context, că decizia de a trimite angajații MFE în spitalele COVID19 pentru a ajuta medicii să acceseze fondurile europene nu este potrivită, existând riscul de îmbolnăvire a celor dintâi. 

În această situație, Cristian Ghinea propune următoarele soluții:

„În primul rând, Marcel Boloș nu trebuie să meargă pe metodele obișnuite birocratice. A fost o decizie proastă. Grant Global era mai simplu, mai rapid și fără muncă birocratică la beneficiari. Le-am dat soluția chiar de la începutul crizei: renunțați la procedurile proprii greoaie și dați banii rapid prin granturi globale – un instrument perfect acoperit de regulamentul european, pe care MFE nu l-a pus niciodată în aplicare”, spune eurodeputatul Cristian Ghinea. 

Dacă tot a făcut această greșeală, adaugă Cristian Ghinea, Marcel Boloș poate cel puțin să o repare astfel: 

„Ar trebui să ceară oamenilor din subordine să facă ei pe bune munca de scriere a proiectelor. Aceasta, fiind un ajutor real pentru managerii de spitale care sunt supraaglomerați acum cu urgențe, și nu butaforia cu trimiterea oamenilor din MFE în spitale cu infecții să ajute la hârțogărie”, subliniază eurodeputatul.