Connect with us

ROMÂNIA

Atenționare a INACO-REI, specialiști în economie din România, către decidenții publici și privați: Deși există creștere economică înregistrată anual din 2012 încoace, ea este însoțită de paradoxul căderii României în clasamentele globale ale competitivității, ceea ce afectează în mod direct calitatea vieții cetățenilor

Published

on

@rawpixel/Pixabay License

Forumul non-profit al specialiștilor în economie din România (INACO) și Centrul de Cercetare în Relații Economice Internaționale (REI) atrag atenția decidenților publici și privați că, deși există creștere economică înregistrată anual de România din 2012 încoace, aceasta este însoțită de paradoxul căderii României în majoritatea clasamentelor globale dedicate competitivității, ceea ce afectează în mod direct calitatea vieții cetățenilor săi.

Pierderea pozițiilor în clasamentele globale ne arată că în pofida avansului cantitativ al PIB, a eforturilor de recuperare a decalajelor de dezvoltare, alte națiuni reușesc să avanseze mai rapid decât România în îmbunătățirea calității mediului investițional, administrativ, de sănătate, de educație, a traiului de zi cu zi. În acest sens, INACO-REI lansează astăzi un raport prin care cheamă decidenții publici și privați la considerarea următoarelor fapte în stabilirea reperelor competitivității:

  • Deficitul comerțului exterior a depășit 6,7 miliarde euro în anul 2018, o deteriorare cu peste două treimi față de anul anterior, iar dezechilibrele continuă să se adâncească în anul 2019. Deficitul comerțului cu bunuri și servicii contribuie cu 71% la deficitul contului curent anul trecut. Mărfurile generale contribuie negativ cu peste 14,8 miliarde euro la acest deficit, iar excedentul serviciilor de peste 8,1 miliarde euro echilibrează parțial balanța.
  • O capacitate instituțională slabă conduce la performanțe cel mult modeste în gestionarea proiectelor de dezvoltare, așa cum o indică, de exemplu, rata absorbției efective a fondurilor europene de sub 12% în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă și sub13% la Dezvoltare Regională, puțin peste 13% în cadrul Programului Operațional Capital Uman și peste 15% în cadrul Programului Operațional Competitivitate, în al șaselea an de execuție bugetară multianuală în cadrul Uniunii Europene (UE)
  • Perspectivele capitalului intelectual și ale cunoașterii nu apar deloc favorabile în România în tabloul european de bord al inovării, care ne arată că suntem cei mai modești inovatori europeni și cu cea mai mare viteză de degradare a capacității inovative în ultimii 5 ani din UE. Conform European Innovation Scoreboard 2018, România are o capacitate de inovare de doar 31,1% din media UE. La polul opus, Suedia are o capacitate de inovare de 140,8% din media UE.
  • În timp ce la nivel european bugetul mediu alocat activităților de cercetare și dezvoltare este de 2% din PIB, în România acesta se situează la 0,5% din PIB, dintre care 0,16% sunt cheltuieli guvernamentale, 0,05% cheltuielile sectorului de educație terțiară și 0,29% finanțare privată. Economia României pare a fi prinsă în capcana țărilor cu venituri medii, adică acele țări care nu au epuizat în mare parte potențialul de creștere economică extensivă, dar nici nu au dezvoltat capacitatea de valorificare și capitalizare a potențialului de investiții, inovare și diferențiere competitivă pentru a ajunge în rândul statelor dezvoltate. 

În urma acestor constatări, autorii raportului din partea INACO-REI înaintează către autoritățile de stat și cele private 10 propuneri pentru creșterea competitivității în a patra revoluție industrială:

1. Competitivitatea nu este un lux, este un reper de bază al creșterii nivelui de trai

Toate economiile trebuie să își crească productivitatea, indiferent de domeniile în care excelează sau de nivelul veniturilor, dacă își doresc să progreseze mai rapid și să aibă o rezistență mai bună la șocuri. Este o propunere esențială pentru România, mai ales în contextul evaluării Strategiei Naționale pentru Competitivitate, unde s-a dovedit că în penultimul său an de aplicare s-a realizat un singur obiectiv din 27. 

2. Investiția în oameni este esențială, nu doar din punct de vedere social, ci și din punct de vedere economic

Competitivitatea și incluziunea socială sunt complementare, nu concurente. Sănătatea, educația și abilitățile populației sunt printre factorii cheie ai productivității în contextul actual al transformărilor economice și tehnologice. La toți acești piloni, România se situează pe poziții sub jumătatea ierarhiei: locul 92 la sănătate și educație primară, locul 70 la educație terțiară și formare sau locul 69 la abilitățile populației, din aproximativ 140 de țări analizate în rapoartele globale recente dedicate competitivității. Progresul social este esențial pentru creșterea unei economii competitive.

3. Protecția socială este importantă și trebuie avută în vedere, chiar și în cadrul economiilor deschise

În loc să protejeze anumite slujbe și produsele sau serviciile care rezultă din acele slujbe, guvernul ar trebui să se concentreze pe îmbunătățirea condițiilor pentru cei care au de suferit în urma pierderii avantajelor competitive ale costurilor reduse cu forța de muncă ieftină din industriile în lohn ( formă de colaborare economică internațională, care constă în tranzacții desfășurate pe baze contractuale între două firme din țări diferite), în urma schimbărilor tehnologice, prin politici redistributive de corelare a ofertei cu noua cerere de locuri de muncă, cu noile abilități și competențe necesare, investiții în capitalul uman, plase de siguranță anti-sărăcie pentru categoriile vulnerabile și tranziția spre noi oportunități economice. Rata de absorție efectivă a fondurilor europene prin Programul Operațional Capital Uman este destul de scăzută, doar 13%, ceea ce indică existența unor resurse importante de valorificat.

4. Infrastructura și sistemul financiar sunt foarte importante

Amploarea și calitatea infrastructurii rutiere, feroviare, maritime și aeriene facilitează transportul și schimburile comerciale, circulația bunurilor și a persoanelor la costuri optime și operativ. Din păcate, elemente de bază ale infrastructurii de transport lipsesc în România, afectându-ne direct competitivitatea economică și socială. Sistemul financiar reprezintă, de asemenea, un alt punct slab structural pentru competitivitatea României, așa cum o dovește Raportul Global al Competitivității.

5. În a patra revoluție industrială, globalizarea presupune mai mult decât comerț liber

Deschiderea pieței și a concurenței reprezintă un factor esențial al competitivității. Dar sensul deschiderii înseamnă mai mult decât comerț liber, incluzând libera circulație a persoanelor și schimbul de idei. Colaborarea internațională este esențială pentru a crea un ecosistem al inovației, mai ales în contextul în care suntem cea mai modestă economie inovatoare, atât din UE, cât și dintre țările balcanice. Evoluțiile tehnologice, cercetarea științifică, revoluția digitală 4.0 care se petrec sub ochii noștri nu ar trebui să ne prindă cu ochii închiși sau privind în altă parte. România și-ar putea asuma rolul de pivot regional competitiv în Balcani în revoluția digital 4.0, urmărind să-și diversifice gama de produse exportate, să se concentrare mai mult pe produsele de tehnologie înaltă și să prospecteze noi piețe de destinație.  

6. Tehnologia este importantă, dar la fel de importanți sunt și alți factori

Adoptarea noilor tehnologii este importantă, mai ales pentru regiunile mai puțin dezvoltate. Dar la fel de importante sunt și dezvoltarea instituțiilor de stat și investițiile în infrastructură și în abilitățile populației în regiunile vulnerabile.

7. Dezvoltarea capitalului uman din instituții

 Printre factorii cheie ai competitivității se numără capitalul social – bază largă de susținere a dezvoltării instituționale, formale și informale. Vorbim de un proces de amploare, care este influențat de factori precum calitatea relațiilor personale și sociale, influența normelor sociale și nivelul participării populației la viața civică, libertatea presei, sau protecția drepturilor de proprietate intelectuală.

8. Crearea unui ecosistem al inovării înseamnă mai mult decât investițiile în cercetare și dezvoltare

 Printre factorii cheie ai inovării se numără și: abilitatea companiilor de a accepta idei incomode (România – locul 88 din 140 de țări analizate, față de SUA pe primul loc în lume), atitudinea privind riscul în afaceri (România – locul 125, dar am putea învăța de la Israel care este pe primul loc), diversitatea forței de muncă (România – locul 26, dar putem să ne inspirăm suplimentar de la Canada) și disponibilitatea de a delega autoritatea (România – locul 109, iar Danemarca constituie modelul primului loc în lume de urmat). Dintre toți acești indicatori, doar la diversitatea forței de muncă, România stă relativ bine. La aceste provocări autentice este chemat sistemul de învățământ să răspundă, cot la cot cu administrația, sistemul financiar sau mass-media formatoare de opinii publice.

9. În vremuri de schimbare continuă e nevoie de orientare spre viitor 

Orientarea spre viitor presupune aspecte ca: adaptarea cadrelor legale la schimbările digitale, furnizarea unui mediu stabil pentru afaceri, răspunsuri efective la schimbări și o viziune pe termen lung, provocări la care trebuie să răspundă autoritățile locale și centrale, dar și mediul de afaceri și reprezentanții asociațiilor profesionale. În acest sens, recomandarea INACO este crearea Grupului de Lucru pentru Economia Viitorului (GLEV) pentru a revizui strategiile economice și sociale ale României ( cu membri ar trebui atrași din diverse domenii, inclusiv din guvern și sectorul privat).

10. Atingerea concomitentă a sustenabilității creșterii și îmbunătățirea performanței competitive este posibilă, dar necesită leadership proactiv și eco-inovativ

Liderii din România ar trebui să seteze priorități pe termen lung și să facă eforturi pentru a crea relații de parteneriat între societate, politic și afaceri.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

Cum arată România văzută din spațiu de satelitul european Sentinel2, din cadrul programului european Copernicus

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România/ Facebook

România a fost surpinsă în imagini de sateliții misiunii europene Sentinel2, din cadrul programului european, Copernicus, coordonat de Comisia Europeană, în parteneriat cu Agenția Spațială Europeană (ESA), informează Agerpres.

Primul satelit din cadrul programului Copernicus Earth, Sentinel-1A, a fost lansat la 3 aprilie 2014, urmat de alte astfel de instrumente spaţiale incluse în programul Copernicus, o constelaţie de sateliţi din gama ”Sentinel” cu rol de observare şi monitorizare a Terrei, lansaţi progresiv de Uniunea Europeană şi ESA.

Continue Reading

ROMÂNIA

Șeful diplomației slovace, la București: Slovacia continuă să fie un susţinător puternic al aderării României la Spaţiul Schengen şi al candidaturii la OECD

Published

on

© Administrația Prezidențială

Slovacia continuă să fie un susţinător puternic al aderării României la Spaţiul Schengen şi al candidaturii la OECD, a declarat, marţi, ministrul Afacerilor Externe şi Europene, Miroslav Lajcak, aflat în vizită la Bucureşti.

Șeful diplomației slovace, aflat marți în vizită la București, s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis, cu prim-ministrul Ludovic Orban și cu ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu.

Discuţiile dintre Klaus Iohannis și ministrul slovac au vizat consolidarea cooperării bilaterale dintre cele două țări, precum și agenda europeană și regională, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Șeful statului a evocat excelența relației dintre cele două țări, clădită pe afinități de ordin istoric și cultural și pe interese convergente în plan politic, economic și securitar. În context, cei doi înalți demnitari și-au exprimat angajamentul pentru continuarea consolidării relației bilaterale, inclusiv a dialogului politic.

Președintele Klaus Iohannis și ministrul Miroslav Lajčák au apreciat modul în care cele două minorități naționale sunt integrate în societatea română, respectiv cea slovacă, acestea contribuind substanțial la dezvoltarea legăturilor dintre cele două țări.

De asemenea, au mai fost abordate subiecte de actualitate aflate pe agenda europeană și regională, cu accent pe situația din Balcanii de Vest. În context, cei doi interlocutori și-au exprimat speranța că propunerea Comisiei Europene de revizuire a metodologiei privind politica de extindere va contribui la eficientizarea procesului de aderare. Totodată, șeful statului și ministrul slovac au reiterat sprijinul pentru deschiderea cât mai rapidă a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Republica Macedonia de Nord și Albania.

În cadrul unei conferinţe de presă comune cu ministrul Bogdan Aurescu, el a evidenţiat politica română privind minorităţile, relatează Agerpres.

“Politica română privind minorităţile ar putea fi luată drept model”, a punctat Lajcak.

La rândul său, ministrul Aurescu a remarcat viziunea comună a celor două ţări privind extinderea UE.

“Amândouă statele sunt puternici susţinători ai extinderii Uniunii Europene şi avem o convergenţă remarcabilă între poziţiile şi abordările noastre pe acest subiect. Am subliniat importanţa pe care procesul de extindere o are pentru statele din regiune, proces care trebuie să continue fără obstacole suplimentare. Sprijinim adoptarea unei decizii cu privire la deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi cu Macedonia de Nord cât mai curând posibil”, a afirmat el.

Bogdan Aurescu a menţionat şi Iniţiativa celor Trei Mări, în care sunt implicate România şi Slovacia. “Am salutat anunţul recent al SUA la Conferinţa de securitate de la Munchen – alocarea unei sume de până la un miliard de dolari pentru proiecte de interconectare în cadrul acestei iniţiative”, a precizat şeful diplomaţiei române.

În ceea ce priveşte Cadrul Financiar Multianual al UE, Aurescu a evidenţiat “interesul României pentru un buget ambiţios care să menţină finanţările necesare pentru Politica de coeziune, pentru Politica agricolă comună”.

Continue Reading

NEWS

Premierul Ludovic Orban: Ne gândim la un instrument care să asigure finanţarea proiectelor localităţilor româneşti înfrăţite cu cele din Republica Moldova

Published

on

© Guvernul României

Prim-ministrul interimar Ludovic Orban a precizat că Guvernul ia în calcul elaborarea unui mecanism care să susțină asigurarea finanțării pentru proiectele stabilite între localități românești înfrățite cu localități din Republica Moldova, informează Agerepres.

”Ştim foarte bine care este situaţia în Republica Moldova. Ne interesează într-o măsură foarte mare să putem să susţinem proiectele comunităţilor locale şi administraţiilor locale din Republica Moldova şi aici chiar ne gândim la un instrument care să ajute localităţile din România, care sunt înfrăţite cu localităţi din Basarabia, să poată să aibă finanţările necesare pentru a finanţa acele proiecte care sunt convenite cu primarii din Basarabia”, a precizat premierul Orban.

Declarațiile prim-ministrului Orban au venit după ce un reprezentant al autorităţilor locale din Republica Moldova a cerut ca diversele forme de sprijin financiar să fie alocate prioritar către proiectele autorităţilor locale. ”Am vrea foarte mult să ne ajutaţi. Dar cum? Să nu mai daţi banii guvernelor centrale. Să ne ajutaţi ca tot suportul care vine în Republica Moldova să fie condiţionat prin reforme reale, prin luptă cu adevărat cu corupţia şi prin focusare cât mai mare către autorităţile publice locale”, a precizat acesta.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending