Connect with us

ROMÂNIA

Atenționare a INACO-REI, specialiști în economie din România, către decidenții publici și privați: Deși există creștere economică înregistrată anual din 2012 încoace, ea este însoțită de paradoxul căderii României în clasamentele globale ale competitivității, ceea ce afectează în mod direct calitatea vieții cetățenilor

Published

on

@rawpixel/Pixabay License

Forumul non-profit al specialiștilor în economie din România (INACO) și Centrul de Cercetare în Relații Economice Internaționale (REI) atrag atenția decidenților publici și privați că, deși există creștere economică înregistrată anual de România din 2012 încoace, aceasta este însoțită de paradoxul căderii României în majoritatea clasamentelor globale dedicate competitivității, ceea ce afectează în mod direct calitatea vieții cetățenilor săi.

Pierderea pozițiilor în clasamentele globale ne arată că în pofida avansului cantitativ al PIB, a eforturilor de recuperare a decalajelor de dezvoltare, alte națiuni reușesc să avanseze mai rapid decât România în îmbunătățirea calității mediului investițional, administrativ, de sănătate, de educație, a traiului de zi cu zi. În acest sens, INACO-REI lansează astăzi un raport prin care cheamă decidenții publici și privați la considerarea următoarelor fapte în stabilirea reperelor competitivității:

  • Deficitul comerțului exterior a depășit 6,7 miliarde euro în anul 2018, o deteriorare cu peste două treimi față de anul anterior, iar dezechilibrele continuă să se adâncească în anul 2019. Deficitul comerțului cu bunuri și servicii contribuie cu 71% la deficitul contului curent anul trecut. Mărfurile generale contribuie negativ cu peste 14,8 miliarde euro la acest deficit, iar excedentul serviciilor de peste 8,1 miliarde euro echilibrează parțial balanța.
  • O capacitate instituțională slabă conduce la performanțe cel mult modeste în gestionarea proiectelor de dezvoltare, așa cum o indică, de exemplu, rata absorbției efective a fondurilor europene de sub 12% în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă și sub13% la Dezvoltare Regională, puțin peste 13% în cadrul Programului Operațional Capital Uman și peste 15% în cadrul Programului Operațional Competitivitate, în al șaselea an de execuție bugetară multianuală în cadrul Uniunii Europene (UE)
  • Perspectivele capitalului intelectual și ale cunoașterii nu apar deloc favorabile în România în tabloul european de bord al inovării, care ne arată că suntem cei mai modești inovatori europeni și cu cea mai mare viteză de degradare a capacității inovative în ultimii 5 ani din UE. Conform European Innovation Scoreboard 2018, România are o capacitate de inovare de doar 31,1% din media UE. La polul opus, Suedia are o capacitate de inovare de 140,8% din media UE.
  • În timp ce la nivel european bugetul mediu alocat activităților de cercetare și dezvoltare este de 2% din PIB, în România acesta se situează la 0,5% din PIB, dintre care 0,16% sunt cheltuieli guvernamentale, 0,05% cheltuielile sectorului de educație terțiară și 0,29% finanțare privată. Economia României pare a fi prinsă în capcana țărilor cu venituri medii, adică acele țări care nu au epuizat în mare parte potențialul de creștere economică extensivă, dar nici nu au dezvoltat capacitatea de valorificare și capitalizare a potențialului de investiții, inovare și diferențiere competitivă pentru a ajunge în rândul statelor dezvoltate. 

În urma acestor constatări, autorii raportului din partea INACO-REI înaintează către autoritățile de stat și cele private 10 propuneri pentru creșterea competitivității în a patra revoluție industrială:

1. Competitivitatea nu este un lux, este un reper de bază al creșterii nivelui de trai

Toate economiile trebuie să își crească productivitatea, indiferent de domeniile în care excelează sau de nivelul veniturilor, dacă își doresc să progreseze mai rapid și să aibă o rezistență mai bună la șocuri. Este o propunere esențială pentru România, mai ales în contextul evaluării Strategiei Naționale pentru Competitivitate, unde s-a dovedit că în penultimul său an de aplicare s-a realizat un singur obiectiv din 27. 

2. Investiția în oameni este esențială, nu doar din punct de vedere social, ci și din punct de vedere economic

Competitivitatea și incluziunea socială sunt complementare, nu concurente. Sănătatea, educația și abilitățile populației sunt printre factorii cheie ai productivității în contextul actual al transformărilor economice și tehnologice. La toți acești piloni, România se situează pe poziții sub jumătatea ierarhiei: locul 92 la sănătate și educație primară, locul 70 la educație terțiară și formare sau locul 69 la abilitățile populației, din aproximativ 140 de țări analizate în rapoartele globale recente dedicate competitivității. Progresul social este esențial pentru creșterea unei economii competitive.

3. Protecția socială este importantă și trebuie avută în vedere, chiar și în cadrul economiilor deschise

În loc să protejeze anumite slujbe și produsele sau serviciile care rezultă din acele slujbe, guvernul ar trebui să se concentreze pe îmbunătățirea condițiilor pentru cei care au de suferit în urma pierderii avantajelor competitive ale costurilor reduse cu forța de muncă ieftină din industriile în lohn ( formă de colaborare economică internațională, care constă în tranzacții desfășurate pe baze contractuale între două firme din țări diferite), în urma schimbărilor tehnologice, prin politici redistributive de corelare a ofertei cu noua cerere de locuri de muncă, cu noile abilități și competențe necesare, investiții în capitalul uman, plase de siguranță anti-sărăcie pentru categoriile vulnerabile și tranziția spre noi oportunități economice. Rata de absorție efectivă a fondurilor europene prin Programul Operațional Capital Uman este destul de scăzută, doar 13%, ceea ce indică existența unor resurse importante de valorificat.

4. Infrastructura și sistemul financiar sunt foarte importante

Amploarea și calitatea infrastructurii rutiere, feroviare, maritime și aeriene facilitează transportul și schimburile comerciale, circulația bunurilor și a persoanelor la costuri optime și operativ. Din păcate, elemente de bază ale infrastructurii de transport lipsesc în România, afectându-ne direct competitivitatea economică și socială. Sistemul financiar reprezintă, de asemenea, un alt punct slab structural pentru competitivitatea României, așa cum o dovește Raportul Global al Competitivității.

5. În a patra revoluție industrială, globalizarea presupune mai mult decât comerț liber

Deschiderea pieței și a concurenței reprezintă un factor esențial al competitivității. Dar sensul deschiderii înseamnă mai mult decât comerț liber, incluzând libera circulație a persoanelor și schimbul de idei. Colaborarea internațională este esențială pentru a crea un ecosistem al inovației, mai ales în contextul în care suntem cea mai modestă economie inovatoare, atât din UE, cât și dintre țările balcanice. Evoluțiile tehnologice, cercetarea științifică, revoluția digitală 4.0 care se petrec sub ochii noștri nu ar trebui să ne prindă cu ochii închiși sau privind în altă parte. România și-ar putea asuma rolul de pivot regional competitiv în Balcani în revoluția digital 4.0, urmărind să-și diversifice gama de produse exportate, să se concentrare mai mult pe produsele de tehnologie înaltă și să prospecteze noi piețe de destinație.  

6. Tehnologia este importantă, dar la fel de importanți sunt și alți factori

Adoptarea noilor tehnologii este importantă, mai ales pentru regiunile mai puțin dezvoltate. Dar la fel de importante sunt și dezvoltarea instituțiilor de stat și investițiile în infrastructură și în abilitățile populației în regiunile vulnerabile.

7. Dezvoltarea capitalului uman din instituții

 Printre factorii cheie ai competitivității se numără capitalul social – bază largă de susținere a dezvoltării instituționale, formale și informale. Vorbim de un proces de amploare, care este influențat de factori precum calitatea relațiilor personale și sociale, influența normelor sociale și nivelul participării populației la viața civică, libertatea presei, sau protecția drepturilor de proprietate intelectuală.

8. Crearea unui ecosistem al inovării înseamnă mai mult decât investițiile în cercetare și dezvoltare

 Printre factorii cheie ai inovării se numără și: abilitatea companiilor de a accepta idei incomode (România – locul 88 din 140 de țări analizate, față de SUA pe primul loc în lume), atitudinea privind riscul în afaceri (România – locul 125, dar am putea învăța de la Israel care este pe primul loc), diversitatea forței de muncă (România – locul 26, dar putem să ne inspirăm suplimentar de la Canada) și disponibilitatea de a delega autoritatea (România – locul 109, iar Danemarca constituie modelul primului loc în lume de urmat). Dintre toți acești indicatori, doar la diversitatea forței de muncă, România stă relativ bine. La aceste provocări autentice este chemat sistemul de învățământ să răspundă, cot la cot cu administrația, sistemul financiar sau mass-media formatoare de opinii publice.

9. În vremuri de schimbare continuă e nevoie de orientare spre viitor 

Orientarea spre viitor presupune aspecte ca: adaptarea cadrelor legale la schimbările digitale, furnizarea unui mediu stabil pentru afaceri, răspunsuri efective la schimbări și o viziune pe termen lung, provocări la care trebuie să răspundă autoritățile locale și centrale, dar și mediul de afaceri și reprezentanții asociațiilor profesionale. În acest sens, recomandarea INACO este crearea Grupului de Lucru pentru Economia Viitorului (GLEV) pentru a revizui strategiile economice și sociale ale României ( cu membri ar trebui atrași din diverse domenii, inclusiv din guvern și sectorul privat).

10. Atingerea concomitentă a sustenabilității creșterii și îmbunătățirea performanței competitive este posibilă, dar necesită leadership proactiv și eco-inovativ

Liderii din România ar trebui să seteze priorități pe termen lung și să facă eforturi pentru a crea relații de parteneriat între societate, politic și afaceri.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Începând de joi, românii vor putea achita online, prin Ghișeul.ro, peste 300 de tipuri de plăți

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Românii vor putea achita online, prin Gișeul.ro, începând de astăzi, peste 300 de tipuri de plăți, odată cu adăugarea plăților pentru permisul de conducere, certificatul de înmatriculare și autorizația de circulație provizorie.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, adăugarea acestor servicii în platforma administrată de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) este rezultatul interconectării sistemelor informatice ale Direcției Regim Permise Conducere și Înmatriculare Vehicule (DRPCIV) și ale Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS).

”Accesibilitatea este un factor esențial în procesul de digitalizare a serviciilor publice. De la crearea Autorității pentru Digitalizarea României, peste 50 de noi tipuri de servicii publice au fost integrate în platforma www.ghiseul.ro , fiind accesibile la un click distanță. Astăzi, am făcut încă un pas către interoperabilitatea instituțiilor publice. Dar eforturile echipei ADR pot fi încununate de succes doar dacă acționăm împreună. Vă îndemn să fiți responsabili și să folosiți aceste mijloace online de plată. Vă protejați de riscurile sanitare asociate pandemiei COVID-19 și economisiți timp prețios. Interconectând instituțiile publice, digitalizăm România și transformăm cozile în click-uri”, a precizat vicepreședintele ADR, Octavian Oprea.

În total, pe www.ghiseul.ro pot fi achitate acum peste 300 de tipuri de plăți, printr-un simplu click.

Continue Reading

NATO

MApN: Avioane F-16 românești și bombardiere strategice americane, exercițiu militar comun pentru consolidarea măsurilor NATO în sud-estul Europei

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Două aeronave de tip F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Române și două bombardiere strategice americane de tip B-52 Stratofortress au participat miercuri, 23 septembrie, la exercițiul aerian „Bomber Weapon Training” organizat de Forțele Aeriene Americane dislocate în Europa (USAFE), informează Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În spațiul aerian românesc, exercițiul a fost coordonat de Componenta Operațională Aeriană din Statul Major al Forțelor Aeriene și a inclus misiuni de interceptare și escortă executate cu aeronave de tip F-16 Fighting Falcon din dotarea Bazei 86 Aeriene “Locotenent aviator Gheorghe Mociorniță”, de la Borcea.

Exercițiul a avut drept scop întărirea măsurilor de reasigurare ale Alianței – Nord Atlantice în zona de Sud-Est a Europei și sporirea încrederii României privind implicarea Statelor Unite ale Americii în asigurarea securității regionale.

Participarea aeronavelor românești la acest tip de activități permite antrenarea personalului în executarea unor astfel de misiuni și contribuie la dezvoltarea cooperării multinaționale în domeniul aerian prin aplicarea unor proceduri comune.

Bomber Weapon Training este al treilea exercițiu din regiune din ultimele două săptămâni la care participă bombardiere strategice americane. Săptămâna trecută, cinci aeronave de tip F-16 Fighting Falcon ale Forţelor Aeriene Române şi un bombardier strategic american de tip B-52 Stratofortress au participat la exerciţiul aerian South Paw, care a avut drept scop întărirea măsurilor de reasigurare ale Alianţei – Nord Atlantice în zona de Sud-Est a Europei.

La 28 august, șase avioane bombardiere Stratofortress ale Forțelor Aeriene SUA au survolat teritoriile tuturor celor 30 de aliați NATO, antrenându-se împreună cu forțele aeriene aliate, într-o demonstrație unică de forță și de angajament al SUA față de securitatea euro-atlantică. Cu acea ocazie, șase aeronave ale Forțelor Aeriene Române au participat la exercițiul aerian multinațional Allied Sky 2020.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis, după propunerile avocatului general al CJUE: Voi insista și cred că voi avea succes ca Ministerul Justiției să vină cu propuneri pentru modificarea legilor justiției

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a apreciat, miercuri, drept o “încurajare” propunerile avocatului general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în privinţa secţiei speciale de investigare a magistraţilor şi a subliniat că după alegerile parlamentare va insista ca Ministerul Justiţiei să vină cu propuneri privind modificarea legilor justiţiei.

“Aceste propuneri sunt, şi nu întâmplător, exact lucrurile pe care le-am spus şi eu şi PNL şi societatea civilă când PSD s-a apucat să distrugă legile justiţiei, încercând să pună mâna pe justiţie. Mă bucură că avocatul general de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene are exact aceeaşi opinie pe care am avut-o şi eu. Poate va amintiţi, exact acestea au fost argumentele cu care am atacat, la vremea respectivă, modificările împinse de PSD la legile justiţiei. Este o încurajare pentru noi şi vă amintiţi că am spus acum câteva săptămâni că legile justiţiei în această toamnă trebuie să intre în discuţie şi trebuie să fi reparate. Eu voi insista şi cred că voi avea oarece succes ca imediat după alegeri de la Ministerul Justiţiei să apară propunerile pentru discuţia publică, baza discuţiei publice, pentru a repara legile justiţiei, pentru a reda viteză luptei anticorupţie, pentru a face procedurile transparente şi până la urmă pentru a garanta magistraţilor independenţa lor prevăzută în Constituţie”, a declarat şeful statului într-o conferinţă de presă la Palatul Cotroceni.

Numirea interimară a şefului Inspecţiei Judiciare şi normele naţionale privind înfiinţarea unei secţii de parchet specifice, cu competenţă exclusivă pentru investigarea infracţiunilor săvârşite de magistraţi în România, sunt contrare dreptului Uniunii, a decis avocatul general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), Michal Bobek.

Potrivit CJUE, concluziile avocatului general prezentate miercuri nu sunt obligatorii pentru Curtea de Justiţie.

“Misiunea avocaţilor generali este de a propune Curţii, în deplină independenţă, o soluţie juridică în cauza care le este atribuită. Judecătorii Curţii urmează să delibereze în această cauză. Hotărârea va fi pronunţată la o dată ulterioară”, arată CJUE. 

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Jens Stoltenberg și Mircea Geoană, întâlniri cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru Euroga digitală în scopul întăririi complementarității UE-NATO privind transformările tehnologice

ROMÂNIA4 hours ago

Începând de joi, românii vor putea achita online, prin Ghișeul.ro, peste 300 de tipuri de plăți

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Uniunea Piețelor de Capital: Comisia Europeană adoptă un plan prin care se asigură că redresarea economică a UE este verde, digitală, favorabilă incluziunii și rezilientă

Gheorghe Falcă5 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Fondurile de coeziune și strategiile de mediu trebuie să răspundă nevoilor regiunilor și cetățenilor

U.E.5 hours ago

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor manifestă o ”mare îngrijorare” față de evoluția epidemiei de COVID-19 în România și alte șase țări UE

INTERNAȚIONAL6 hours ago

COVID-19: Instituțiile și organizațiile internaționale îndeamnă toate statele să acționeze mai ferm pentru a opri răspândirea informațiilor nocive

U.E.6 hours ago

Document Curtea de Conturi Europeană: Uniunea Europeană și-a îmbunătățit în ultimii ani setul de instrumente pentru a face față crizelor financiare

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Ursula von der Leyen, întâlnire de lucru cu premierii Ungariei, Poloniei și Cehiei. Viitorul buget al UE și statul de drept, subiecte discutate

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Bulgaria expulzează doi diplomați ruși acuzați de spionaj militar

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Comisia Europeană a adoptat un pachet pentru finanțele digitale: Obiectivul este o piață unică digitală inovatoare, crucială pentru redresarea economică

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA1 week ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending