Banca Națională a României (BNR) a lansat joi, 25 iunie, studiul “Sustenabilitatea financiară – De la deficite la convergență nominală”, al doilea volum al proiectului Economic@BNR, inițiat și coordonat de viceguvernatorul Cosmin Marinescu, reprezentând un demers menit să răspundă preocupărilor de politică economică și reformă existente în dezbaterile economice actuale și oferind un cadru de referință pentru construcția politicilor publice și înțelegerea parcursului economic al României.
În contextul actual, marcat de incertitudine accentuată, de suprapunerea riscurilor geopolitice și de tensiunile politice interne, volumul, care reunește contribuțiile specialiștilor BNR, oferă probabil cea mai cuprinzătoare radiografie a dezechilibrelor și oportunităților economiei românești. Lucrarea promovează o abordare comparativă considerată esențială pentru depășirea politicilor prociclice care au amplificat în timp dezechilibrele macroeconomice și pentru fundamentarea direcțiilor de politică publică ale României în următorii ani.
Cercetarea evidențiază atât avantajele, cât și vulnerabilitățile care vor influența parcursul regional și european al României și avertizează că progresele cantitative înregistrate în ultimii ani nu mai sunt suficiente pentru a susține dezvoltarea pe termen lung. Autorii susțin că este necesară trecerea la o etapă a ajustărilor calitative, bazată pe restabilirea echilibrelor economice și financiare, reducerea decalajelor structurale și consolidarea capacității instituționale de implementare a reformelor.
„În parcursul său european, România are nevoie de obiective clare și proiecte naționale implementate consecvent, provocările cheie fiind consolidarea finanțelor publice, sustenabilitatea financiară și revenirea în teritoriul unei creșteri economice robuste. Trebuie să fim convinși că sustenabilitatea financiară reprezintă condiția esențială pentru asigurarea stabilității macroeconomice și susținerea dezvoltării pe termen lung a economiei”, afirmă viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu.
Volumul este structurat în zece capitole și propune o abordare integrată a principalelor vulnerabilități macroeconomice, punând în relație finanțele publice, disciplina financiară, poziția externă, datoria publică și convergența nominală, în încercarea de a explica modul în care aceste dezechilibre se influențează reciproc și condiționează perspectivele de dezvoltare ale economiei românești.
Pe parcursul celor zece capitole, studiul analizează:
- sustenabilitatea finanțelor publice, prin evaluarea presiunilor structurale asupra deficitului bugetar și a condițiilor necesare pentru corectarea durabilă a dezechilibrelor fiscale;
- veniturile bugetare, din perspectiva importanței îmbunătățirii capacității de colectare pentru consolidarea fiscală și întărirea sustenabilității finanțelor publice;
- cheltuielile publice, cu accent pe modul de alocare a resurselor bugetare și pe necesitatea redimensionării bugetelor destinate educației și sănătății;
- dezechilibrele din sistemele sociale, analizate prin prisma principiului contributivității, a sustenabilității financiare și a impactului asupra echilibrului bugetar și coeziunii sociale;
- situația companiilor de stat, din perspectiva guvernanței corporative, disciplinei financiare, performanței inegale și dependenței de sprijin bugetar;
- constrângerile companiilor private, în raport cu reziliența economică și accesul la finanțare, în condițiile persistenței deficitelor de capitalizare și a arieratelor;
- sistemul financiar-bancar, analizat din perspectiva gradului de dezvoltare și a capacității de intermediere a resurselor financiare pentru susținerea investițiilor și creșterii economice;
- dezechilibrele externe, reflectate de evoluția balanței de plăți și de dinamica îndatorării externe, în condițiile persistenței deficitelor gemene ca vulnerabilitate majoră;
- gestionarea datoriei publice guvernamentale, în contextul creșterii accelerate a acesteia și al necesității menținerii unei capacități de finanțare sustenabile;
- convergența nominală, analizată împreună cu convergența reală ca dimensiuni esențiale ale consolidării macroeconomice și ale sustenabilității financiare.
Analiza formulează și o serie de direcții de acțiune pentru politicile economice, subliniind că responsabilitatea fiscală reprezintă condiția unei consolidări sustenabile, în paralel cu politici care stimulează productivitatea, inovarea și potențialul de creștere al economiei. Autorii evidențiază, de asemenea, importanța îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare, continuării investițiilor finanțate din fonduri europene, reformării sistemului public de pensii pe baza principiului contributivității, consolidării disciplinei financiare în sectorul privat și în companiile de stat, dezvoltării intermedierii financiare și promovării strategice a exporturilor pentru reducerea dezechilibrelor externe.
În concluzie, autorii susțin că sustenabilitatea financiară nu poate fi obținută prin ajustări punctuale, ci prin politici publice coerente, disciplină fiscală și reforme structurale implementate consecvent. În această viziune, convergența nominală și convergența reală trebuie să avanseze în paralel, iar adoptarea monedei euro este prezentată drept un proiect strategic de țară, capabil să accelereze maturizarea economică și instituțională a României, aprofundarea integrării economice europene și creșterea rezilienței în fața provocărilor viitoare.
Economic@BNR este un proiect dedicat promovării cunoașterii economice și aprofundării dialogului între specialiști, mediul academic și publicul larg, prin integrarea unor perspective multisectoriale. Prin acest nou volum, proiectul continuă să sprijine dezvoltarea educației financiare, contribuind la mai buna înțelegere a modului în care deciziile de politică economică asigură sustenabilitatea financiară și pot susține dezvoltarea pe termen lung a României.
Volumul, tipărit în limba română și în limba engleză, este disponibil și în format electronic, putând fi consultat aici: Sustenabilitatea financiară – De la deficite la convergență nominală.
