Connect with us

U.E.

Brexit: Cele opt propuneri pentru deblocarea situației retragerii Marii Britanii din UE, respinse de parlamentarii britanici

Published

on

©️ UK Parliament

Niciuna din cele opt propuneri vizând deblocarea procesului Brexit nu a obţinut miercuri majoritatea în Parlamentul de la Londra, în încercarea aleşilor britanici de a depăşi impasul în care se află acordul negociat de premier, respins până acum de două ori de către Camera Comunelor, informează agenţiile de presă internaţionale.

Parlamentarii din Camera Comunelor au preluat controlul asupra agendei parlamentare în această săptămână pentru a convoca sesiunea de voturi din seara zilei de miercuri, prerogativă ce revine, în mod obişnuit, executivului, notează EFE, potrivit Agerpres.

Respingerea acestor amendamente a avut loc în condițiile în care premierul britanic Theresa May a anunţat miercuri în faţa deputaţilor din formaţiunea sa, Partidul Conservator, că va demisiona înainte de următoarea etapă de negocieri cu privire la Brexit.


Rezultatul voturilor de miercuri din Camera Comunelor, conform Reuters:

I. Un instrument cu putere de lege pentru a schimba data Brexitului din Actul de Retragere din Uniunea Europeană de pe 29 martie ora 23:00 GMT, pe 22 mai ora 22:00 GMT sau, dacă nu se poate la această dată, pe 12 aprilie ora 22:00 GMT, a fost aprobat cu 441 de voturi pentru şi 105 voturi împotrivă.

II. Voturi indicative privind cele opt variante de moţiuni propuse:

1. Moţiunea ca Marea Britanie să părăsească UE fără acord pe 12 aprilie, propusă de John Baron, a fost respinsă cu 160 de voturi pentru şi 400 de voturi împotrivă.

2. Moţiunea vizând un acord consolidat, pe modelul relaţiei Norvegiei cu UE, care ar include apartenenţa la piaţa unică europeană, precum şi un aranjament vamal, propusă de Nick Boles, a fost respinsă cu 188 de voturi pentru şi 283 împotrivă.

3. Moţiunea vizând rămânerea Regatului Unit ca membru al Spaţiului Economic European (SEE) şi o nouă candidatură pentru a se alătura Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (AELS), propusă de George Eustice, a fost respinsă cu 65 de voturi pentru şi 377 de voturi împotrivă.

4. Moţiunea vizând un acord care să includă, drept condiţie minimă, angajamentul de a negocia o uniune vamală largă, permanentă şi cuprinzătoare cu UE, propusă de Kenneth Clarke, a fost respinsă cu 264 de voturi pentru şi 272 împotrivă.

5. Planul liderului Partidului laburist Jeremy Corbyn în favoarea unei relaţii economice strânse cu UE, care să includă o uniune vamală cuprinzătoare şi o aliniere apropiată la Piaţa Unică, a fost respinsă cu 237 de voturi pentru şi 307 împotrivă.

6. Revocarea articolului 50, în cazul în care parlamentul nu aprobă o retragere fără acord, moţiune propusă de Joanna Cherry, a fost respinsă cu 184 de voturi pentru şi 293 de voturi împotrivă.

7. Un referendum de confirmare care să aprobe acordul privind Brexitul înaintea ratificării sale de către parlament, moţiune propusă de Margaret Beckett, a fost respinsă cu 268 de voturi pentru şi 295 împotrivă.

8. Regimuri preferenţiale contingente, un proces de gestionare a situaţiei în cazul în care nu se ajunge la un acord de retragere cu UE, moţiune susţinută de Marcus Fysh, a fost respinsă cu 139 de voturi pentru şi 422 împotrivă.


Situația din Marea Britanie este complicată după reuniunea Consiliului European de săptămâna trecută, în care liderii UE-27 s-au declarat pregătiți să amâne Brexit-ul până la data de 22 mai, cu o zi înainte de debutul alegerilor pentru Parlamentul European, cu condiția ca acordul de retragere din Uniunea Europeană, cel respins deja de două ori de legiuitorii britanici, să fie aprobat de Parlamentul de la Londra până la data de 12 aprilie.

Mai mult, disputele privind Brexit au căpătat și o nouă amploare publică. La finalul săptămânii trecute, aproximativ 1 milion de oameni au protestat pe străzile Londrei pentru care retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană să nu se mai producă, iar aproape 6 milioane de persoane au semnat o petiție în acest sens.

Aceste fapte concrete au fost invocate miercuri, la Strasbourg, și de președintele Consiliului European, Donald Tusk, care a prezentat Parlamentului European concluziile summit-ului de la Bruxelles din 21-22 martie.

Tusk le-a spus eurodeputaților că nu pot ,,trăda șase milioane de oameni care au semnat petiția pentru a revoca articolul 50, un milion de oameni care au manifestat pentru a cere un vot al cetățenilor privind Brexit, sau majoritatea tot mai mare de persoane care doresc să rămână în Uniunea Europeană”.

”Ei pot simți că nu sunt suficient reprezentați de Parlamentul Regatului Unit, dar trebuie să simtă că ei sunt reprezentați de dvs. în această cameră. Pentru că sunt europeni”, a îndemnat șeful Consiliului European.

Parlamentarii britanici vor dezbate petiția în Camera Comunelor pe 1 aprilie, după ce documentul a trecut de limita de 100.000 de semnături. Având aproape șase milioane de semnături, aceasta este cea mai susținută petiție din istoria Camerei Comunelor și a site-ului de petiții online al guvernului. 

Reamintim că la referendumul din 23 iunie 2016 au votat aproximativ 33 milioane de cetățeni britanici, diferența reală de voturi fiind de un milion, 17 milioane optând pentru ieșirea din UE și 16 milioane pentru ca țara lor să rămână în Uniune.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Președintele Parlamentului European: Am avut o ”întâlnire constructivă” cu Rovana Plumb, comisarul european desemnat pentru transport

Published

on

© David Sassoli/ Twitter

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a avut miercuri, la Strasbourg, o întrevedere cu Rovana Plumb, comisar european desemnat pentru transport în echipa Ursulei von der Leyen.

O întâlnire constructivă astăzi cu Rovana Plumb, comisar desemnat pentru transport”, a scris Sassoli, pe contul său de Twitter.

 

Cei doi social-democrați sunt colegi în cadrul grupului S&D în Parlamentul European.

Mă bucur că am putut discuta cu președintele Parlamentului European, David Sassoli, unul dintre cei mai importanți membri ai familiei social-democrate europene, despre responsabilitățile mandatului de comisar european. Am subliniat, în acest context, viziunea președintelui ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în ce privește politica de transport la nivel european ca parte centrală a Pactului Verde European”, a declarat Rovana Plumb pentru CaleaEuropeană.ro după întâlnirea cu Sassoli.

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat pe 10 septembrie componența și structura viitoarei Comisii Europene, precum și portofoliile alocate celorlalți 26 de comisari europeni pentru mandatul 2019-2024, nominalizarea României pentru funcția de comisar european, Rovana Plumb, urmând a primi portofoliul Transporturilor.

Conform procedurii, toți comisarii desemnați urmează a fi audiați, în perioada 30 septembrie – 8 octombrie, în comisiile de resort din Parlamentul European. În ce o privește pe Rovana Plumb, aceasta va fi audiată în Comisia pentru transport și turism.

În scrisoarea de misiune pe care Ursula von der Leyen i-a trimis-o Rovanei Plumb săptămâna trecută, președintele ales al Comisiei Europene precizează că ”transportul durabil, sigur și accesibil” reprezintă principal obiectiv pentru mandatul comisarului din partea României în următorii cinci ani.

Ursula von der Leyen îi solicită lui Plumb să elaboreze o strategie cuprinzătoare pentru mobilitate durabilă și inteligentă și să extindă Sistemul de comercializare a emisiilor către sectorul maritim.

Între altele, președinta aleasă a Comisiei Europene îi transmite comisarului desemnat că va trebui să contribuie la atingerea obiectivului privind reducerea poluării, la revizuirea Directivei de taxare în domeniul energiei pentru a o actualiza în conformitate cu ambițiile climatice ale UE.

”Va trebui să asiguri modernizarea continuă a sistemelor cheie de transport”, i-a mai scris von der Leyen, oferind ca exemple completarea legăturilor de infrastructură și a Rețelei Trans-europene de transport ”cât mai repede cu putință”.

Potrivit scrisorii transmise, Ursula von der Leyen îi mai solicită Rovanei Plumb să asigure, în contextul modernizării transporturilor, respectarea drepturilor pasagerilor, necesitatea menținerii standardelor de înaltă siguranță, precum și implementarea utilizării duale a proiectelor de infrastructură pentru a îmbunătăți mobilitatea militară, prin utilizarea fondurilor disponibile în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Vicepreședintele grupului PPE Siegfried Mureșan va coordona activitățile celui mai mare grup politic din Parlamentul European în domeniile buget, dezvoltare regională, agricultură și control bugetar

Published

on

© Siegfried Mureșan/ Facebook

Grupul PPE din Parlamentul European a decis că eurodeputatul Siegfried Mureșan, ca vicepreședinte, va coordona activitatea grupului în domeniile buget, dezvoltare regională, agricultură și control bugetar, anunță europarlamentarul liberal într-o postare pe Facebook.

”Sunt bucuros să vă anunț că, în calitate de vicepreședinte, voi coordona munca celui mai mare grup politic european în domeniile buget, dezvoltare regională, agricultură și control bugetar. Este exact ceea ce mi-am dorit deoarece acestea sunt domeniile cele mai importante pentru România. În Comisia pentru bugete se decide câte fonduri europene primește România, în ansamblu. În Comisia pentru agricultură se decide exact în ce condiții vor ajunge aceste fonduri europene la fermierii români. În Comisia pentru dezvoltare regională se decide cum vor fi folosiți acești bani în România pentru construcția de autostrăzi, pentru modernizarea liniilor de cale ferată, pentru reabilitatea termică a blocurilor sau pentru conectarea localităților la gaze. În Comisia pentru control bugetar, ne asigurăm că fondurile europene sunt folosite corect, că ele ajung la oamenii cinstiți, fără fraude și alte nereguli”, a scris Siegfried Mureșan, pe pagina sa de Facebook.

Acesta a afirmat, în context, că va lucra în colaborare strânsă cuu colegii europarlamentari ai Partidului Național Liberal din aceste comisii: cu Mircea Hava, la buget și dezvoltare regională, cu Daniel Buda la dezvoltare regională și agricultură, cu Dan Ştefan Motreanu la agricultură și cu Marian-Jean Marinescu la control bugetar.

Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, purtător de cuvânt al Partidului Popular European, a fost ales în luna iunie ca vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European, cel mai mare grup politic din legislativul european, pentru în mandatul 2019-2024. Mureșan este unul dintre cei 10 vicepreședinți ai grupului, în fruntea căruia a rămas Manfred Weber.

Siegfried Mureșan, eurodeputat și în legislatura 2014-2019, este vicepreședinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European și a fost negociator-șef al PE pentru bugetul UE pe anul 2018.

Amintim faptul că din grupul PPE din Parlamentul European fac parte, în legislatura 2019-2024, 14 eurodeputați români (10 PNL, 2 PMP și 2 UDMR), aceștia reprezentând a treia cea mai puternică delegație națională din interiorul PPE, după Germania (29 de mandate) și Polonia (17).

Continue Reading

U.E.

Premierul Poloniei, primit de președintele Klaus Iohannis: România susține un cadru financiar multianual ambițios, cu alocări substanțiale pentru politica de coeziune și politica agricolă comună

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis și premierul polonez Mateusz Morawiecki au discutat miercuri, în cadrul unei întrevederi la București, despre viitorul cadru financiar multianual, șeful statului precizând că ”România susține un buget ambițios, cu alocări substanțiale pentru politica de coeziune și politica agricolă comună”.

Cei doi lideri, care au abordat agenda europeană, Brexit-ul și cooperarea comună în cadrul B9 sau a Inițiativei celor Trei Mări, s-au întâlnit în contextul vizitei pe care Morawiecki a efectuat-o în România cu prilejul celei de-a doua runde de consultări guvernamentale între Executivul de la București și cel de la Varșovia.

”Președintele României a salutat prezența în țara noastră a Prim-ministrului polonez în contextul celebrării în acest an a unui secol de relaţii diplomatice bilaterale, a unui deceniu de Parteneriat Strategic între România şi Polonia, precum și a 30 de ani de regim democratic. Președintele Klaus Iohannis a apreciat nivelul foarte bun al relației bilaterale, confirmat și de contactele frecvente la nivel politic. Cei doi interlocutori și-au exprimat angajamentul pentru continuarea dezvoltării Parteneriatului Strategic dintre cele două țări, salutând tendința pozitivă înregistrată în sfera cooperării economice și evidențiind potențialul important de creștere care trebuie valorificat în continuare, inclusiv în ceea ce privește investițiile reciproce”, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Referitor la agenda europeană, Klaus Iohannis a subliniat că anul 2019 este un reper important, atât prin tranziția între ciclurile instituționale și legislative, dar şi prin modul în care statele membre ale Uniunii şi-au asumat liniile de acțiune pentru succesul proiectului european pe termen mediu și lung. În acest context, șeful statului a menționat că țara noastră susține pe deplin prioritățile convenite în Agenda Strategică a UE pentru perioada 2019-2024, punctând, în același timp, importanța transformării acestora în acțiuni și rezultate concrete în beneficiul cetățenilor europeni.

Cu privire la viitorul buget al Uniunii Europene, președintele Klaus Iohannis a menționat că România susține un buget ambițios, cu alocări substanțiale pentru politica de coeziune și politica agricolă comună, care să ofere un răspuns adecvat şi la noile provocări la nivelul UE. În opinia șefului statului, promovarea creșterii economice inclusive și durabile va contribui la asigurarea unei convergențe reale în cadrul Uniunii.

În ceea ce privește retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, Iohannis a subliniat că prioritatea principală a țării noastre este protejarea drepturilor cetățenilor români din Regatul Unit, obiectivul fiind acela ca efectele negative să fie reduse cât mai mult posibil, indiferent de scenariul Brexit-ului.

Având în vedere relevanța domeniului securității ca pilon principal al Parteneriatului Strategic, președintele a evidențiat participarea încrucișată, pe teritoriile celor două țări, cu forțe la structurile aliate înființate în vederea implementării deciziilor NATO, dovedind, astfel, determinarea comună de a participa activ la creșterea securității în regiune.

Președintele Klaus Iohannis a remarcat contribuția importantă a Formatului București (B9), ca platformă regională de dialog și consultare, la reușitele din sfera securității.

Președintele României a salutat cooperarea excelentă cu partea poloneză care a permis consacrarea Inițiativei celor Trei Mări ca instrument eficient de stimulare a dezvoltării economice regionale, creşterii coeziunii europene şi consolidării legăturilor transatlantice.

”Discuţiile dintre președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Mateusz Morawiecki au pus în evidenţă, de asemenea, viziunea similară a celor două state în ceea ce privește Vecinătatea Estică. În acest context, președintele României a subliniat importanța continuării sprijinului pentru procesul de reformă și parcursul european al Republicii Moldova. A fost analizată, totodată, situaţia din Ucraina, fiind reiterată susţinerea pentru eforturile reformatoare ale acestui stat vecin”, încheie comnicatul citat.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending