Connect with us

U.E.

Brexit: Cele opt propuneri pentru deblocarea situației retragerii Marii Britanii din UE, respinse de parlamentarii britanici

Published

on

©️ UK Parliament

Niciuna din cele opt propuneri vizând deblocarea procesului Brexit nu a obţinut miercuri majoritatea în Parlamentul de la Londra, în încercarea aleşilor britanici de a depăşi impasul în care se află acordul negociat de premier, respins până acum de două ori de către Camera Comunelor, informează agenţiile de presă internaţionale.

Parlamentarii din Camera Comunelor au preluat controlul asupra agendei parlamentare în această săptămână pentru a convoca sesiunea de voturi din seara zilei de miercuri, prerogativă ce revine, în mod obişnuit, executivului, notează EFE, potrivit Agerpres.

Respingerea acestor amendamente a avut loc în condițiile în care premierul britanic Theresa May a anunţat miercuri în faţa deputaţilor din formaţiunea sa, Partidul Conservator, că va demisiona înainte de următoarea etapă de negocieri cu privire la Brexit.


Rezultatul voturilor de miercuri din Camera Comunelor, conform Reuters:

I. Un instrument cu putere de lege pentru a schimba data Brexitului din Actul de Retragere din Uniunea Europeană de pe 29 martie ora 23:00 GMT, pe 22 mai ora 22:00 GMT sau, dacă nu se poate la această dată, pe 12 aprilie ora 22:00 GMT, a fost aprobat cu 441 de voturi pentru şi 105 voturi împotrivă.

II. Voturi indicative privind cele opt variante de moţiuni propuse:

1. Moţiunea ca Marea Britanie să părăsească UE fără acord pe 12 aprilie, propusă de John Baron, a fost respinsă cu 160 de voturi pentru şi 400 de voturi împotrivă.

2. Moţiunea vizând un acord consolidat, pe modelul relaţiei Norvegiei cu UE, care ar include apartenenţa la piaţa unică europeană, precum şi un aranjament vamal, propusă de Nick Boles, a fost respinsă cu 188 de voturi pentru şi 283 împotrivă.

3. Moţiunea vizând rămânerea Regatului Unit ca membru al Spaţiului Economic European (SEE) şi o nouă candidatură pentru a se alătura Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (AELS), propusă de George Eustice, a fost respinsă cu 65 de voturi pentru şi 377 de voturi împotrivă.

4. Moţiunea vizând un acord care să includă, drept condiţie minimă, angajamentul de a negocia o uniune vamală largă, permanentă şi cuprinzătoare cu UE, propusă de Kenneth Clarke, a fost respinsă cu 264 de voturi pentru şi 272 împotrivă.

5. Planul liderului Partidului laburist Jeremy Corbyn în favoarea unei relaţii economice strânse cu UE, care să includă o uniune vamală cuprinzătoare şi o aliniere apropiată la Piaţa Unică, a fost respinsă cu 237 de voturi pentru şi 307 împotrivă.

6. Revocarea articolului 50, în cazul în care parlamentul nu aprobă o retragere fără acord, moţiune propusă de Joanna Cherry, a fost respinsă cu 184 de voturi pentru şi 293 de voturi împotrivă.

7. Un referendum de confirmare care să aprobe acordul privind Brexitul înaintea ratificării sale de către parlament, moţiune propusă de Margaret Beckett, a fost respinsă cu 268 de voturi pentru şi 295 împotrivă.

8. Regimuri preferenţiale contingente, un proces de gestionare a situaţiei în cazul în care nu se ajunge la un acord de retragere cu UE, moţiune susţinută de Marcus Fysh, a fost respinsă cu 139 de voturi pentru şi 422 împotrivă.


Situația din Marea Britanie este complicată după reuniunea Consiliului European de săptămâna trecută, în care liderii UE-27 s-au declarat pregătiți să amâne Brexit-ul până la data de 22 mai, cu o zi înainte de debutul alegerilor pentru Parlamentul European, cu condiția ca acordul de retragere din Uniunea Europeană, cel respins deja de două ori de legiuitorii britanici, să fie aprobat de Parlamentul de la Londra până la data de 12 aprilie.

Mai mult, disputele privind Brexit au căpătat și o nouă amploare publică. La finalul săptămânii trecute, aproximativ 1 milion de oameni au protestat pe străzile Londrei pentru care retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană să nu se mai producă, iar aproape 6 milioane de persoane au semnat o petiție în acest sens.

Aceste fapte concrete au fost invocate miercuri, la Strasbourg, și de președintele Consiliului European, Donald Tusk, care a prezentat Parlamentului European concluziile summit-ului de la Bruxelles din 21-22 martie.

Tusk le-a spus eurodeputaților că nu pot ,,trăda șase milioane de oameni care au semnat petiția pentru a revoca articolul 50, un milion de oameni care au manifestat pentru a cere un vot al cetățenilor privind Brexit, sau majoritatea tot mai mare de persoane care doresc să rămână în Uniunea Europeană”.

”Ei pot simți că nu sunt suficient reprezentați de Parlamentul Regatului Unit, dar trebuie să simtă că ei sunt reprezentați de dvs. în această cameră. Pentru că sunt europeni”, a îndemnat șeful Consiliului European.

Parlamentarii britanici vor dezbate petiția în Camera Comunelor pe 1 aprilie, după ce documentul a trecut de limita de 100.000 de semnături. Având aproape șase milioane de semnături, aceasta este cea mai susținută petiție din istoria Camerei Comunelor și a site-ului de petiții online al guvernului. 

Reamintim că la referendumul din 23 iunie 2016 au votat aproximativ 33 milioane de cetățeni britanici, diferența reală de voturi fiind de un milion, 17 milioane optând pentru ieșirea din UE și 16 milioane pentru ca țara lor să rămână în Uniune.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Corina Crețu

Final emoționant de mandat pentru Corina Crețu: Comisarul european a primit cadou un moment muzical din partea echipei DG Regio

Published

on

©️ Corina Crețu/ Facebook

Comisarul european Corina Crețu a avut parte miercuri de un moment emoționant înainte de a pleca din funcție și de a prelua, 2 iulie, mandatul de europarlamentar. Aceasta a primit din partea echipei din cadrul Direcției Generale REGIO o un mesaj muzical și o poezie în care au fost reliefate realizările sale din ultimii cinci ani în calitate de comisar responsabil pentru politica regională a Uniunii Europene.

Moment emoționant la ultima întâlnire pe care am avut-o azi în calitate de comisar european pentru Politica Regională cu echipa DG REGIO și cu Cabinetul meu”, a scris Crețu, într-un mesaj pe Facebook acompaniat de un video cu un mesaj muzical din partea echipei DG REGIO.

 

”Le mulțumesc tuturor pentru eforturile, devotamentul și prietenia lor, precum și pentru toate momentele pe care le-am împărtășit în ultimii cinci ani, chiar dacă nu a fost întotdeauna ușor”, a mai spus aceasta.

 

Corina Crețu este unul dintre cei mai experimentați oameni politici români la nivel european. Membru al Parlamentului European în perioada 2007-2014, încă de la aderarea României la Uniunea Europeană, Corina Crețu a devenit vicepreședinte al legislativului european.

De la 1 noiembrie 2014 este comisar european pentru politică regională în cadrul Comisiei conduse de Jean-Claude Juncker și se va retrage din această funcție la 1 iulie, urmând a-și prelua mandatul de eurodeputat.

Continue Reading

Rovana Plumb

Rovana Plumb, vicepreședintele grupului S&D din Parlamentul European, salută noul guvern social-democrat din Danemarca: Forțele de centru stânga, inclusiv guvernul din România, ”pot oferi soluții pentru o Europă socială, echitabilă și justă”

Published

on

Vicepreședintele grupului S&D din Parlamentul European, Rovana Plumb, a salutat miercuri formarea unei coaliții guvernamentale de centru de stânga în Danemarca, un ”moment politic” care întărește poziția social-democrației europene și care arată că forțele de centru stânga, inclusiv guvernul din România, ”pot oferi soluții pentru o Europă socială, echitabilă și justă”.

”Salut formarea unei coaliții de centru stânga în Danemarca condusă de cel mai tânăr prim-ministru din istoria țării, doamna Mette Frederiksen, după victoria social-democraților la alegerile din 5 iunie 2019. Este un moment politic care întărește poziția social-democrației europene. Acestuia i se alătură și alte momente precum reconfirmarea guvernului social-democrat din Suediei la începutul acestui an sau, recent, instalarea unui executiv de centru stânga în Finlanda, stat membru căruia România îi predă ștafeta după o președinție de succes a Consiliului UE gestionată tot de un guvern social-democrat. În acest moment, pe harta politică europeană și în nordul și în sudul Uniunii, prin guvernele social-democrate din Spania și Portugalia, precum și la noi în România, forțele de centru stânga arată că putem oferi soluții pentru o Europă socială, echitabilă și justă”, a declarat Plumb pentru CaleaEuropeană.ro.

Danemarca a devenit miercuri a treia țară nordică, după Suedia și Finlanda, care va fi condusă de social-democrații, după ce la Stockholm social-democrații premierului Stefan Lofven au rămas la putere, iar la Helsinki puterea a fost preluată de la liberali de către socialiștii conduși de noul premier Antti Rinne.

Rovana Plumb a fost aleasă săptămâna trecută vicepreședinte al grupului S&D din Parlamentul European, al doilea ca mărime din hemiciclul democrației europene. 

Rovana Plumb a fost pe primul loc pe lista candidaţilor PSD la alegerile europarlamentare. Ea a mai fost membru al Parlamentului European în perioada 2007-2012.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Angela Merkel dă semnalul unui compromis cu Emmanuel Macron privind numirea președintelui Comisiei Europene: ”Nu depinde doar de mine”

Published

on

© Council of the European Union

Cancelarul german Angela Merkel a declarat miercuri că ea sprijină în continuare deplin sistemul de ”cap de listă” (Spitzenkandidat) pentru alegerea viitorului preşedinte al Comisiei Europene, dar a admis că acum va fi dificil de aplicat acest sistem, dată fiind fragmentarea noului Parlament European şi opoziţia altor lideri europeni faţă de Manfred Weber şi ceilalţi capi de listă, informează agenţiile Reuters şi AFP pe marginea unui discurs al lui Merkel în fața Bundestag-ului.

Poate fi candidat la preşedinţia Comisiei numai acela care a fost prezentat Parlamentului European de către Consiliul European, şi aceasta nu depinde doar de mine (…) Doresc ca aceasta să se facă în acord cu principiul Spitzenkandidat, dar nu pot spune astăzi că aşa se va întâmpla”, a explicat şefa executivului german, potrivit Agerpres, Merkel fiind cea care l-a susținut încă de la început pe Manfred Weber în a deveni primul german președinte al Comisiei Europene după 52 de ani.

Cancelarul Germaniei a făcut referire și la animozitățile apărute în raport cu președintele Franței, cel care se opune explicit procedurii prin care Manfred Weber să devină președinte al Comisiei Europene, considerându-l pe acesta nepregătit și lipsit de experiență executivă la nivel înalt.

Nu toată lumea în Consiliul European este favorabilă procesului Spitzenkandidat şi, cum preţuim mult relaţia franco-germană, trebuie să acceptăm că preşedintele francez are o opinie diferită de a mea”, a adăugat Merkel.

”Sper aşadar să găsim o soluţie care nu respinge procesul Spitzenkandidat, dar care de asemenea permite Europei să fie eficientă”, a conchis ea.

Mesajul aparent descurajator al cancelarului german apare înaintea unui dineu care are loc miercuri Berlin și la care alături de Angela Merkel participă șefa CDU, Annegret Kramp Karrenbauer, candidatul PPE la șefia Comisiei, Manfred Weber, și președintele PPE, Joseph Daul. Totodată, o discuție pe marginea acestei chestiuni este așteptată și la summitul G20 de la Osaka, unde participă cei mai importanți lideri europeni – german, francez, italian, spaniol și olandez -, alături de președinții Consiliului European și Comisiei Europene.

Chiar Manfred Weber i-a avertizat miercuri pe liderii europeni să nu distrugă democrația prin blocarea procesului Spitzenkandidat, periclitând ”transparența și democrația”. Într-un editorial publicat în Die Welt, liderul popularilor europeni a clarificat faptul că nu este dispus să abandoneze candidatura sa la șefia executivului european și a transmis o replică puternică oponenților săi, îndeosebi președintelui francez Emmanuel Macron.

“Până acum, cei care au predominat sunt cei care sunt distructivi și doresc să împiedice ceva”, a spus Weber, arătând că prin această abordare Uniunea Europeană face un pas înapoi, riscând să revină la ”procesul de luare a deciziilor în spatele ușilor închise”.

Totuşi, sistemul Spitzenkandidat a fost aplicat o singură dată, în anul 2014, înainte tot şefii de stat sau de guvern reuniţi în Consiliul European hotărând cine va conduce Comisia Europeană.

După două summit-uri europene fără succes (28 mai și 20-21 iunie) în privința nominalizării viitorilor lideri ai instituțiilor – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul Europeană, Banca Centrală Europeană și Înaltul Reprezentant – , liderii țărilor membre se reunesc duminică 30 iunie, un summit dedicat exclusiv acestui proces al numirilor în funcțiile de top ale administrației UE.

Impasul de la summitul din 20-21 iunie  a fost previzibil după ce grupurile S&D și Renew Europe din Parlamentul European, care împreună totalizează 261 din membrii hemiciclului (376 fiind necesari pentru o majoritate), au precizat că nu îl vor sprijini pe liderul PPE Manfred Weber la președinția Comisiei Europene.

Ulterior, după summit, președintele Consiliului European Donald Tusk a spus că nu a fost întrunită nicio majoritate în jurul unui Spitzenkandidat – Manfred Weber (PPE), Frans Timmermans (S&D) sau Margrethe Vestager (ALDE) -, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron, un oponent fervent al procedurii, a anunțat eliminarea candidaților propuși și relansarea procesului de numiri în fruntea instituțiilor UE. 

La summitul din 30 iunie, care s-ar putea extinde și pentru dimineața zilei de 1 iulie, este așteptată o decizie care să deblocheze situația în condițiile în care noul Parlament European se reunește la 2 iulie, urmând a-și alegere conducerea.

Continue Reading

Summitul pentru simplificarea accesării fondurilor structurale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending