Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Cetățenii UE ar putea avea identitate digitală europeană din septembrie 2022. Comisia Europeană propune o identitate digitală fiabilă și sigură pentru toți europenii

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a propus joi cadrul pentru identitatea digitală europeană, de care vor putea beneficia toți cetățenii europeni, a rezidenților și a întreprinderilor din UE, informează, într-un comunicat, executivul de la Bruxelles, în care precizează că statele membre le vor oferi cetățenilor și întreprinderilor portofele digitale care vor fi în măsură să le conecteze identitățile digitale naționale. Pentru ca această inițiativă să devină realitate cât mai curând posibil, propunerea este însoțită de o recomandare prin care Comisia invită statele membre să stabilească un set comun de instrumente până în septembrie 2022.

Cu un clic pe telefon, cetățenii își vor putea dovedi identitatea și vor putea partaja documente electronice din portofelele lor de identitate digitală europeană, arată sursa citată.

Ei vor putea accesa servicii online pe baza identificării lor digitale naționale, care va fi recunoscută în întreaga Europă.

Marile platforme vor trebui să accepte, la cererea utilizatorului, utilizarea portofelelor de identitate digitală europeană, de exemplu pentru a-și dovedi vârsta. Utilizarea portofelului de identitate digitală europeană va rămâne întotdeauna la latitudinea utilizatorului.

“Identitatea digitală europeană ne va permite să facem în orice stat membru lucrurile pe care le facem și la noi în țară fără costuri suplimentare și fără obstacole, indiferent că este vorba de închirierea unui apartament sau de deschiderea unui cont bancar în afara țării. Vom putea face acest lucru într-un mod sigur și transparent. Vom decide noi înșine cât de multe informații dorim să partajăm despre noi, cu cine și în ce scop. Aceasta este o ocazie unică de a experimenta cu toții ce înseamnă să trăim în Europa și să fim europeni”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

“Cetățenii UE așteaptă nu numai un nivel ridicat de securitate, ci și facilitate, atunci când interacționează cu administrațiile naționale, de exemplu pentru depunerea declarației fiscale, sau pentru înscrierea la o universitate europeană unde trebuie să se identifice în mod oficial. Portofelele de identitate digitală europeană le oferă acestora o nouă posibilitate de a stoca și utiliza date pentru diverse tipuri de servicii, de la efectuarea check-in-ului într-un aeroport până la închirierea unui autoturism. Consumatorilor li se oferă astfel posibilitatea de a alege, de a face o alegere europeană. Întreprinderile noastre europene, mari și mici, vor beneficia la rândul lor de identitatea digitală și vor putea oferi o gamă largă de noi servicii, având în vedere că propunerea oferă o soluție pentru servicii de identificare fiabile și sigure”, a spus și Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton.

Cadrul pentru identitatea digitală europeană

În temeiul noului regulament, statele membre le vor oferi cetățenilor și întreprinderilor portofele digitale care vor fi în măsură să le conecteze identitățile digitale naționale cu dovada altor atribute personale (de exemplu, permis de conducere, diplome, cont bancar). Aceste portofele pot fi furnizate de autorități publice sau de entități private, cu condiția să fie recunoscute de statul membru.

Noile portofele de identitate digitală europeană le vor permite tuturor europenilor să acceseze servicii online fără a fi nevoiți să utilizeze metode private de identificare sau să partajeze în mod inutil date cu caracter personal. Cu această soluție, europenii au controlul deplin asupra datelor pe care le partajează.

Identitatea digitală europeană va avea următoarele caracteristici:

  • Va fi la dispoziția oricărei persoane care dorește să o utilizeze: Orice cetățean european, rezident sau întreprindere din Uniune care va dori să utilizeze identitatea digitală europeană va fi în măsură să facă acest lucru.
  • Va fi utilizabilă pe scară largă: Portofelele de identitate digitală europeană vor fi utilizabile pe scară largă, ca o modalitate de a identifica utilizatorii sau de a dovedi anumite atribute personale, în scopul de a avea acces la servicii digitale publice și private în întreaga Uniune.
  • Utilizatorii au controlul asupra propriilor date: Portofelele de identitate digitală europeană le vor permite oamenilor să aleagă ce aspecte ale identității, ale datelor și ale certificatelor partajează cu terți și să țină evidența acestor partaje. Controlul de care dispune utilizatorul garantează că vor fi partajate numai informațiile care trebuie partajate.

Ce urmează?

Pentru ca această inițiativă să devină realitate cât mai curând posibil, propunerea este însoțită de o recomandare. Comisia invită statele membre să stabilească un set comun de instrumente până în septembrie 2022 și să demareze imediat lucrările pregătitoare necesare. Acest set de instrumente ar trebui să includă arhitectura tehnică, standardele și orientările privind bunele practici.

În paralel cu procesul legislativ, Comisia va colabora cu statele membre și cu sectorul privat pentru aspectele tehnice ale identității digitale europene. Prin intermediul programului Europa digitală, Comisia va sprijini punerea în aplicare a cadrului pentru identitatea digitală europeană; multe state membre au prevăzut proiecte pentru punerea în aplicare a unor soluții de e-guvernare, inclusiv a identității digitale europene, în planurile lor naționale din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.

Busola pentru dimensiunea digitală a Comisiei pentru 2030 stabilește o serie de obiective și etape la realizarea cărora va contribui identitatea digitală europeană. De exemplu, până în 2030, toate serviciile publice esențiale ar trebui să fie disponibile online, toți cetățenii vor avea acces la dosarele lor medicale, iar 80 % dintre cetățeni ar trebui să utilizeze o soluție de identificare electronică (eID).

Pentru această inițiativă, Comisia se bazează pe cel mai avansat cadru juridic transfrontalier existent pentru identitățile digitale de încredere, inițiativa europeană privind identificarea electronică și serviciile de încredere (Regulamentul eIDAS). Adoptat în 2014, acesta oferă baza pentru procedurile transfrontaliere de identificare electronică, autentificare și certificare a site-urilor web în cadrul UE. Deja aproximativ 60 % dintre europeni pot beneficia de sistemul actual.

Cu toate acestea, nu există nicio obligație ca statele membre să dezvolte o identitate digitală națională și să o facă interoperabilă cu cele ale altor state membre, ceea ce duce la discrepanțe mari între țări. Propunea actuală va aborda aceste deficiențe prin îmbunătățirea eficacității cadrului și extinderea beneficiilor acestuia la sectorul privat și la utilizarea mobilă.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană reiterează sprijinul pentru România în implementarea cadrului financiar multianual 2021-2027 în cadrul unei întâlniri între ministrul Adrian Câciu și director general interimar al DG EMPL

Published

on

© MIPE/ Facebook

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a avut joi o întâlnire cu Andriana Sukova, Director General interimar al Direcției Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune (DG EMPL) din cadrul Comisiei Europene.

Conform unui comunicat al ministerului, discuțiile s-au axat pe următoarele teme cheie:

  • Implementarea Fondului Social European +

Ministerul anunță că au fost depuse 2.083 de proiecte, în valoare totală eligibilă de cca. 3,5 miliarde de euro și au fost semnate 135 de contracte de finanțare cu beneficiarii, în valoare totală eligibilă de 347 de milioane de euro.

Se estimează că, în 2024, autoritățile de management pentru Programul Educație și Ocupare, Programul Incluziune și Demnitate Socială, Programul Sănătate vor lansa 126 de apeluri în valoare totală de cca. 6,8 miliarde de euro, din care cca. 5,6 miliarde de euro, cât reprezintă contribuția UE.

  • Utilizarea platformei STEP care își propune să acopere investițiile pentru o forță de muncă calificată și reziliență, prin proiecte de învățare și de educație pe tot parcursul vieții și prin proiecte de formare/training.
  • Situația privind îndeplinirea condițiilor favorizante legate de prioritatea 4 – O Europă mai socială a Politicii de Coeziune 2021-2027.

România a acordat o mare atenție condițiilor favorizante tematice, înregistrând progrese semnificative pentru elaborarea și implementarea strategiilor în domenii precum piața muncii, educația, incluziunea socială și reducerea sărăciei, politica pentru incluziunea romilor și sănătatea.

În cadrul întâlnirii, oficialul Comisiei Europene a apreciat gradul de absorbție de 97% al României pentru perioada 2014-2020 și a reiterat sprijinul oferit de Comisie pentru implementarea cadrului financiar multianual 2021-2027.

Din partea MIPE au participat secretarul de stat Teodora Elena Preoteasa, Irina Radu – director general Direcția Generală Programare și Coordonare Sistem, Ivona Batali – director general Direcția Generală Informare, Transparentizare şi Dialog Social şi Cătălina Bădănace – director general adjunct Direcția Generală Programe Europene Capital Uman.

Din delegația DG EMPL au mai făcut parte Maria Luisa Cabral, director al Direcției C – Condiții de muncă și dialog social și Ana-Maria Coscotin, team leader pentru România.

Potrivit unei informări a Comisiei Europene, UE va investi 7,3 miliarde de euro din fondurile Fondul Social European+ în România pentru a îmbunătăți accesul la ocuparea forței de muncă, în special în rândul tinerilor, la o educație de calitate și favorabilă incluziunii, la noi competențe și formare profesională, pentru a promova incluziunea socială și pentru a spori accesul la asistență medicală. 

România pune în aplicare FSE+ prin intermediul a patru programe naționale, care cuprind investiții din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și sunt completate de un program al Fondului pentru o tranziție echitabilă (JTF).

De altfel, pentru acest ultim program, România a încasat în luna martie 642 milioane de euro de la Comisia Europeană , reprezentând prefinanţare unică excepţională în cadrul platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP). 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Liderii UE au făcut primul pas către viitorul pieței unice, cerând “un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică” și cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii

Published

on

© European Union 2024

Uniunea Europeană are nevoie de “un nou pact european pentru competitivitate”, “ancorat” într-o piață unică puternică și integrată în cea mai competitivă, inovatoare, avansată din punct de vedere tehnologic și al tranziției verzi și digitale și prin care Uniunea piețelor de capital devine un motor de investiții, au stabilit cei 27 de lideri ai statelor membre la capătul unui Consiliu European special, ultimul înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 6-9 iunie, dezbatere impulsionată de prezentarea de către fostul premier italian Enrico Letta a unui raport privind viitorul pieței unice, un document solicitat de instituțiile UE ca punct de plecare pentru noi decizii privind transformarea economică a Europei.

Baza noastră economică și de securitate a fost prea dependentă de surse externe, ceea ce ne afectează competitivitatea și influența. Avem nevoie de un nou pact pentru Europa privind competitivitatea“, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel, la finalul summitului pe care l-a prezidat.

Într-o conferință comună de presă cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, șeful Consiliului European a precizat că acest pact trebuie bazat pe o piață unică puternică, pe politică industrială puternică, pe o veritabilă Uniune energetică, pe investiții masive prin Uniunea piețelor de capital și Banca Europeană de Investiții, pe tranziția digitală și verde și pe o reglementare mai bună și mai inteligentă, fără birocrație.

Potrivit lui Charles Michel, piața unică este “cea mai valoroasă resursă a noastră”, acesta reiterând cele expuse cu o zi în urmă, la anunțarea raportului Letta privind viitorul pieței unice. Piața unică “nu este un proiect tehnic, ci unul politic”.

Avem nevoie de un nou pact pentru Europa privind competitivitatea“, a insistat el.

Totodată, o dimensiune importantă a acestor discuții, elaborată pe parcursul mai multor summit-uri europene în ultimii ani, este cuprinsă în consolidarea Uniunii piețelor de capital.

Michel a arătat că în UE există economii private în valoare de 33 000 de miliarde de euro. El a apreciat că trebuie identificate modalități de a le canaliza către companiile europene.

Întreprinderile nou-înființate din UE primesc mai puțin de jumătate din finanțarea acordată întreprinderilor nou-înființate din SUA. Acest lucru trebuie să se schimbe. Răspunsul este următorul: Uniunea piețelor de capital Uniunea piețelor de capital este IRA-ul nostru european“, a mai spus el, într-o aluzie la Legea americană privind reducerea inflației, adoptată în SUA în 2022 sub forma unui mega-program de subvenții masive pentru stimularea economiei americane și pe care liderii europeni l-au întâmpinat cu protest și l-au perceput ca un risc cu potențial destabilizator pentru competitivitatea economică europeană.

 

Companiile din UE ar putea obține 470 de miliarde de euro anual în plus de pe piețele de capital

Concluziile adoptate de cei 27 de șefi de state sau de guverne subliniază că investițiile în sectoare strategice și infrastructuri cheie necesită o combinație de finanțare publică și privată care să lucreze împreună.

Astfel, pe lângă bugetul UE și puterea financiară a Băncii Europene de Investiții, liderii au stabilit că aprofundarea Uniunii piețelor de capital este esențială pentru deblocarea capitalului privat.

“Aceasta va oferi companiilor europene acces la o finanțare mai diversificată la costuri mai mici, va contribui la canalizarea economiilor interne și va mobiliza volumul substanțial de investiții private necesare pentru a face față provocărilor, în special tranziției ecologice și digitale și nevoilor industriei europene de apărare. Accesul la capital, inclusiv la capitalul de risc și de creștere, ar trebui, de asemenea, să fie facilitat și simplificat, în special pentru IMM-uri și întreprinderile nou înființate”, se arată în concluziile adoptate.

La rândul ei, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a evaluat că firmele din UE ar putea obține anual 470 de miliarde de euro în plus de pe piețele de capital.

“Prin urmare, trebuie să îmbunătățim accesul la capital. Trebuie să reducem costul energiei, care ne afectează competitivitatea. Să abordăm problema lipsei de competențe. Și să ne continuăm activitatea în favoarea unui comerț deschis și echitabil”, a subliniat ea.

De altfel, șefa Comisiei și premierul belgian, Alexander De Croo, a cărui țară deține președinția Consiliului UE, au organizat ulterior o conferință de presă alături de Enrico Letta, autorului raportului care a servit drept bază de discuție.

În opinia ei, raportul lui Letta reprezintă punctul de plecare pentru a adapta politicile UE la schimbările mediului intern și extern.

Reacțiile liderilor UE. Cum se poziționează România

Discuțiile privind transformarea pieței unice și rolul Uniunii Piețelor de Capital au determinat și reacții diferite din partea liderilor UE.

Președintele francez Emmanuel Macron a precizat că discuțiile privind Uniunea Piețelor de Capitol au generat  “o dezbatere foarte lungă pentru că avem poziții de plecare care sunt divergente, dar este, de asemenea, o bătălie esențială dacă vrem să reușim în etapele următoare”.

Președintele francez a declarat că liderii au convenit asupra “unei metode, a unor principii și a unui calendar” pentru a face progrese în acest dosar, adăugând că acesta va fi discutat la următoarea reuniune a liderilor din iunie. Macron a adăugat că armonizarea normelor fiscale ale țărilor UE nu a făcut parte din dezbatere și a spus că discuția a permis “ridicarea ambiguităților” cu privire la ceea ce înseamnă Uniunea Piețelor de Capital.

La rândul său, cancelarul german Olaf Scholz a afirmat că ipsa unei uniuni a piețelor de capital ar putea fi cauza creșterii economice scăzute a UE. Împreună cu președintele francez Emmanuel Macron, Scholz dorește să adauge uniunea piețelor de capital pe lista de priorități, subliniind că competitivitatea pe piețele globale este de “importanță centrală” pentru UE.

Atunci când “capitalul este colectat”, este, de asemenea, mai ușor de evaluat unde sunt “bunele oportunități de investiții”, a spus el. “Condițiile-cadru similare duc la o interacțiune mai ușoară” între statele membre, deoarece sunt eliminate barierele, a adăugat el.

În schimb, premierul olandez Mark Rutte s-a declarat în favoarea ideii lui Enrico Letta de a acorda UE mai multă putere pentru a supraveghea piața internă și a elimina barierele economice dintre țările UE.

“Piețele naționale, concepute inițial pentru a proteja industriile naționale, reprezintă în prezent o frână majoră în calea creșterii și inovării în sectoare în care concurența globală și considerentele strategice impun trecerea rapidă la o scară europeană”, argumentează raportul lui Letta

“Când este vorba despre piața unică, suntem întotdeauna dispuși să facem acest lucru dacă există un argument corect”, s-a poziționat Rutte.

În ceea ce privește România, rolul prioritar al politicii de coeziune, rolul agriculturii, o abordare integrată a competitivității și ridicarea controalelor la frontierele terestre între România și restul spațiului Schengen au reprezentat punctele centrale evocate de președintele Klaus Iohannis în cadrul dezbaterii dintre liderii UE.

În concluziile lor, liderii au transmis că vor examina periodic progresele înregistrate în ceea ce privește inițiativele de consolidare a competitivității Uniunii, de asigurare a rezilienței economice a acesteia și de realizare a întregului potențial al pieței unice.

Astfel, în cadrul reuniunii sale din iunie 2024, Consiliul European va examina progresele înregistrate și va discuta măsuri suplimentare pentru a aprofunda Uniunea piețelor de capital.

Citiți și Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării

Președintele Consiliului European, Charles Michel, și fostul premier italian Enrico Letta au prezentat miercuri raportul privind viitorul pieței unice a Uniunii Europene, un document de 147 de pagini care se află pe masa celor 27 de lideri europeni pentru a-i inspira în pregătirea viitoarei agende strategice a UE 2024-2029 și care propune, între altele, reguli pentru unificarea și integrarea industriilor telecomunicațiilor, a energiei și a piețelor financiare, un nou cod european pentru întreprinderi, cu o foaie de parcurs pentru realizarea de progrese în fiecare sector până în 2029. 

În cadrul reuniunilor lor din martie și iunie 2023, liderii celor 27 de state membre au discutat despre cum să construiască o economie robustă și pregătită pentru viitor, care să asigure prosperitatea. În acest context, ei au făcut apel la acțiuni ambițioase pentru a finaliza piața unică și pentru a valorifica întregul său potențial, mai ales că piața internă a UE a împlinit anul trecut 30 de ani de la înființare.

Astfel, Enrico Letta, președintele Institutului Jacques Delors, a fost însărcinat de statele membre să prezintă un raport independent privind viitorul pieței unice. Raportul lui Letta, intitulat “Mai mult decât o piață“, propune consolidarea pieței unice europene pe trei coordonate – rapiditate, siguranță și solidaritate.

Tema competitivității europene, viitorul pieței unice și impulsionarea avantajului tehnologic global se află și în centrul discuțiilor privind viitoarea agendă strategică a UE pentru perioada 2024-2029, care va fi adoptată în iunie 2024, după alegerile europene.

Piața unică reprezintă condiție prealabilă pentru competitivitatea pe termen lung a Uniunii Europene, a subliniat în luna februarie Comisia Europeană în raportul anual privind piaţa unică şi competitivitatea.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen face apel la “trezirea Europei în materie de securitate și apărare” în fața regimurilor autoritare: Ameninţarea războiului nu este iminentă, dar nu este imposibilă

Published

on

© European Union 2024

Europa trebuie “să se trezească” şi să-şi dezvolte capacitatea industrială în sectorul militar, în faţa ameninţărilor venite dinspre ţări autoritare precum Rusia sau Iran, a declarat miercuri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timp ce a subliniat că impulsul Europei de a deveni un actor mai puternic în domeniul apărării și securității nu înseamnă că blocul european se va îndepărta de NATO.

“Suveranitatea europeană este necesară, dar suveranitatea europeană nu va fi niciodată în detrimentul aliaților și prietenilor noștri și nu va afecta niciodată importanța și necesitatea NATO”, a declarat aceasta în fața audienței la o conferință europeană pentru apărare și securitate, conform Politico Europe.

Pregătirea, investițiile și parteneriatele sunt cele trei priorități pentru viitor, a adăugat președintele Comisiei, care candidează în prezent pentru un al doilea mandat în fruntea Comisiei Europene și candidează pe o platformă care pune apărarea în prim-plan.

Dar, în timp ce Bruxelles-ul caută să își asume un rol mai important și mai principal în domeniul apărării – lansând, de exemplu, luna trecută o strategie industrială europeană de apărare și cu Ursula von der Leyen pledând pentru crearea unui post de comisar european pentru apărare în viitoarea Comisie, oficialii NATO se tem de suprapunerile cu alianța militară.

“Pe măsură ce ne consolidăm propria securitate în materie de apărare, vom consolida, desigur, parteneriatul nostru de bază cu NATO: O apărare europeană mai suverană și mai bine finanțată nu va face, desigur, decât să întărească NATO”, a declarat von der Leyen.

Făcând apel la “trezirea Europei în materie de securitate și apărare” în fața unor regimuri autoritare precum Iranul, Rusia și Coreea de Nord, care lucrează împreună, ea a încercat totuși să liniștească țările UE care se tem că Comisia Europeană va face o preluare de putere în domeniul apărării.

“Permiteți-mi să fiu foarte clară: statele membre vor fi întotdeauna responsabile pentru trupele lor”, a declarat ea.

“Este momentul ca Europa să se trezească pe planul apărării şi securităţii întrucât mizele sunt imense (…) Ameninţarea războiului probabil că nu este iminentă, dar nu este imposibilă. Trebuie să fim pregătiţi pentru aceasta”, a indicat Ursula von der Leyen.

Apelul lui von der Leyen, care coincide cu reuniunea informală a celor 27 de șefi de stat sau de guvern de la Bruxelles, consacrată în special pieței unice și competitivității europene, vine în aceeași zi în care Parlamentul European a dat publicității ultimul Eurobarometru premergător alegerilor europene din 6-9 iunie.

Potrivit sondajului, privind spre viitor, cetățenii UE indică apărarea și securitatea (37%) ca priorități principale în consolidarea poziției UE la nivel mondial. Pentru cetățenii români, UE ar trebui să se concentreze pe apărare și securitate (33%).

La începutul lunii martie, Comisia Europeană a prezentat prima strategie industrială de apărare și un nou program pentru industria de apărare pentru a spori gradul de pregătire și securitatea Europei, ambele documente ambițioase urmărind ca statele membre “să investească mai mult, mai bine, împreună și european”.

În același context, președinta Comisiei Europene a anunțat că fostul președinte finlandez Sauli Niinisto va întocmi raport privind modul în care poate fi îmbunătățită pregătirea civilă și de apărare a Europei, iar președintele Consiliului European, Charles Michel, a apreciat că este timpul să punem economia UE “pe picior de război”.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA40 mins ago

Nicolae Ciucă: În aceste vremuri în care securitatea Europei este pusă la încercare, se cuvine să vorbim din nou și cu mai multă forță despre patriotism și iubirea de patrie

Corina Crețu2 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: PNRR este o șansă istorică pentru România. Toate proiectele trebuie implementate până în anul 2026

ROMÂNIA3 hours ago

Gabriela Firea: 6 din 10 români sunt interesați de alegerile europarlamentare. Românii au înțeles care sunt beneficiile că suntem membrii cu drepturi egale în UE

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz consideră că războiul din Ucraina ar putea continua mai mulți ani

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Emmanuel Macron l-a asigurat pe premierul libanez că Franța va face „tot ce îi stă în putere” pentru a preveni creșterea violențelor între Liban și Israel

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg: Nimeni nu are de câștigat de pe urma unui alt război în Orientul Mijlociu. Facem apel la toate părțile să dea dovadă de reținere

PARLAMENTUL EUROPEAN8 hours ago

Parlamentul European se reunește într-o nouă sesiune plenară centrată pe combaterea violenței împotriva femeilor, revizuirea politicii agricole a UE și combaterea spălării banilor

NATO19 hours ago

Candidatura lui Iohannis la NATO, pe agenda convorbirii cu Erdogan. Liderul turc susține că următorul secretar general trebuie să consolideze unitatea și solidaritatea Alianței

NATO19 hours ago

Klaus Iohannis a discutat la telefon cu Recep Tayyip Erdogan despre rolul NATO în regiune și contribuția României și a Turciei la unitatea transatlantică

U.E.1 day ago

Viktor Orban: Nu vom interveni de nicio parte a războiului ruso-ucrainean

ROMÂNIA2 days ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA3 days ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA3 days ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA3 days ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure

ROMÂNIA DIGITALĂ4 days ago

Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

ROMÂNIA DIGITALĂ4 days ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO1 week ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

Trending