Connect with us

U.E.

Chipul financiar al efectelor unui BREXIT: Cum plănuiește un important grup american să prevină ieșirea Marii Britanii din UE și ce orașe europene devin alternative la City-ul londonez

Published

on

londra_anglia_14Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană reprezintă un subiect amplu dezbătut în spațiul public. De la efecte economice pentru Marea Britanie la implozie pentru Uniunea Europeană, de la estimări în minus ale investițiilor la un precedent periculos pentru un așa zis ”secesionism” european. Aproape 100 de miliarde de euro și 950.000 de locuri de muncă ar fi pierderile pe care majoritatea publicațiilor internaționale le-au titrat după ce acordul negociat între UE și Marea Britanie a întețit dezbaterea privind referendumul din 23 iunie.

Pierderi vor exista și la nivelul instituțional european, iar acest lucru a fost detaliat într-o analiză realizată de CaleaEuropeana.ro despre nevoia unui plan B în cazul unui Brexit, scenariu pe care mulți oficiali europeni îl evită cu repezeciune în majoritatea formatelor de discuții publice, mai puțin Martin Schulz, care a vorbit despre implozia UE în situația ieșirii Marii Britanii.

Revenind, o dimensiune economică importantă care va avea de suferit de pe urma ieșirii Marii Britanii este cea bancară. Iar paradoxul intervine aici: grupurile de business și de afaceri care ar avea cel mai mult de pierdut de pe urma unui Brexit, nu sunt europene sau britanice, relatează Wall Street Journal.

De decenii întregi, băncile de investiții americane, elvețiene și japoneze au utilizat Marea Britanie ca o rampă de lansare spre Uniunea Europeană. Puterea de atracție a city-ul londonez este incomensurabilă: o companie prezentă pe piața financiară britanică deține dreptul de a-și vinde serviciile către 28 de state fără a necesita aprobări sau fără a îndeplini criterii legislative specifice fiecărui stat membru.

brexit goldman sachsAproape 50% dintre titlurile bancare al Marii Britanii aparțin companiilor non-britanice

Marea Britanie este un hub european pentru comerțul valutar în Uniunea Europeană. Conform Fitch Ratings, aproximativ jumătate din titlurile bancare ale Marii Britanii (10 trilioane de dolari) sunt deținute de instituții non-britanice.

Concentrarea prezenței băncilor cu operațiuni globale pe tărâm britanic este un exemplu uriaș de economisire și de construcții macroeconomice, iar votul din 23 iunie ar putea influența iremediabil această structură.

Potirvit Wall Street Journal, activitatea Goldman Sachs, banca ce își construiește un sediu de 500 de milioane de dolari în inima financiară a Londrei, ar urma să fie serios influențată de un Brexit.

Cum să combați ieșirea Marii Britanii din UE cu 700.000 de euro

În acest sens, Goldman Sachs este una dintre principalele bănci care au demarat operațiuni de lobby împotriva ieșirii Marii Britanii din UE. De câțiva ani, directorii companiei au avertizat asupra pericolului unui Brexit și, mai mult decât atât, a decis donarea a 700.000 de dolari către un grup care să facă lobby împotriva ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Directorii Goldman Sachs au avertizat asupra acestui pericol în majoritatea cotidianelor britanice. Un steag UE flutură în prezent la intrarea în sediul companiei din Londra. Mai mult, toamna trecută, Goldman Sachs a organizat numeroase evenimente, atât în sfera opoziției laburiste, cât și a forței conservatoare de guvernământ, pentru a dezbate rolul Marii Britanii în Europa.

”Este imperativ ca Marea Britanie să păstreze industria serviciilor financiare în Marea Britanie” a declarat Gary Cohn, președintele Goldman Sachs, la Forumul Economic Mondial de la Davos.

Alternative la City-ul londonez: Frankfurt sau Dublin

Wall Street Journal mai notează că deși operatorii financiari globali speră ca directiva UE care să le permită companiilor de investiții non-UE să își desfășoare activitatea în Uniunea Europeană dintr-o țară terță cu legislație adecvată să intre în vigoare până în 2019 și să prevină efectele unui eventual Brexit.

Citiți și Gigantul bursier european devine realitate: Acord de fuziune Deutsche Boerse și London Stock Exchange Group

Dacă nu, Dublin și Frankfurt par să își intensifice eforturile pentru a se asigura ca băncile americane și elvețiene de la Londra să își mute teatrele de operațiuni în aceste orașe UE pentru a nu fi supuse reglementărilor specifice fiecărui stat membru al Uniunii, menținându-și astfel portița legislativă pentru a-și desfășura activitățile financiare într-o piață financiară de 500 de milioane de oameni.

Eforturile sunt cu atât mai importante cu cât Bursa de la Frankfurt și cea de la Londra anunțat în mod oficial că au ajuns la un acord de fuziune. Sediul legal va fi în capitala Marii Britanii și vor fi menținute operațiunile din Londra și Frankfurt. Acționarii Deutsche Boerse urmează să dețină 54,4% din acțiunile noii entități, în timp ce acționarii LSE vor controla restul de 45,6%. Cele două companii sunt evaluate la 30,5 miliarde de dolari. Este a treia oară când operatorul bursier german încearcă să preia LSE. Precedentele încercări au eșuat în 2000 și 2005.

În ceea ce privește banca Goldman Sachs, aceasta continuă construcția sediului său european de la Londra, a cărui calendar de finalizare este anul 2019.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

RUSIA

Ministrul german de externe întreprinde vizite la Kiev și Moscova pentru a promova calea diplomatică, fără a face compromisuri privind inviolabilitatea frontierelor Ucrainei și dreptul acesteia de a-și alege alianțele

Published

on

© European Union, 2021

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, începe luni un turneu diplomatic în Ucraina și Rusia, în contextul consolidării militare ruse în proximitatea graniței cu Ucraina, după ce securitatea europeană a reprezentat principalul subiect al discuțiilor derulate pe parcursul săptămânii trecute, atât în format bilateral, Washington-Moscova sau NATO-Rusia, dar și în format extins, în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

Potrivit unui comunicat al Ministerului german de Externe, Baerbock este pregătită să își ”asculte cu atenție interlocutorii, atât la Moscova, cât și la Kiev. Dar voi explica, de asemenea, în mod clar poziția noastră în UE, în G7 și la nivelul relației transatlantice”, a punctat oficialul german, în contextul în care anul 2022 a reprezentat debutul președinției germane a G7, grupul celor mai industrializate ţări.

Așadar, Germania este pregătită pentru un dialog susținut referitor la măsurile necesare în vederea garantării unei arhitecturi de securitate solide în Europa.

În viziunea Berlinului, elementele de referință rămân principiile de bază ale acordurilor de la Helsinki, care au asigurat pacea și securitatea în Europa în ultimii 50 de ani și care prevăd, printre altele, inviolabilitatea frontierelor, respectarea drepturilor inerente ale suveranității sau neintervenția în afacerile interne.

”Suntem determinați să reacționăm dacă Rusia alege calea escaladării”, a avertizat Annalena Baerbock, făcând trimitere la opoziția Moscovei față de dreptul suveran al Ucrainei de a-și alege propriile alianțe.

De altfel, poziția Germaniei vine să o dubleze pe cea a Franței, care respinge încercările Kremlinului de reconstruire a zonelor de influență, militând în schimb pentru o ”strategie Helsinki II” de destindere pentru securitatea pe continent.

30 de ani de relații diplomatice germano-ucrainene

Vizita ministrului german de externe vine în contextul aniversării a trei decenii de relații diplomatice pe care țara sa le are cu Ucraina.

Aceasta va oferi posibilitatea consolidării cooperării între cele două țări și va prilejui întâlniri pe care oficialul german urmează să le aibă cu omologul ucrainean, Dmitro Kuleba și cu președintele Volodimir Zelenski, scopul fiind acela de a transmite mesajul clar că Ucraina se află în centrul eforturilor diplomatice.

”Vreau să vorbesc despre inițiativele de modernizare durabilă a sectorului energetic ucrainean, despre dezvoltarea pieței hidrogenului și despre ofertele de sprijin pentru apărarea cibernetică”, este mesajul transmis de Annalena Baerbock, în armonie cu obiectivele președinției G7 și în urma recentelor atacurilor cibernetice asupra Guvernului de la Kiev, condamanate de UE și NATO și despre care Ucraina spune că are ”dovezi” privind implicarea Rusiei.

Oficialul german se va întâlni, de asemenea, cu reprezentanţi ai misiunii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, prima întâlnire la Moscova cu omologul rus, Serghei Lavrov

Chestiunile față de care Berlinul și Moscova au poziții antipodice și pe care oficialii trebuie să le discute este una lungă.

Ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, a declarat joi că discuțiile cu Occidentul privind garanțiile de securitate se află ”într-un punct mort” și că Moscova nu vede deocamdată utilitatea continuării acestora.

Făcând apel la rațiune și maturitate, Baerbock a transmis că ”diplomația, mai ales perioade de criză, necesită multă perseverență, răbdare și nervi de oțel”, potrivit Politico Europe. ”Nu au existat discuții comune cu Rusia în cadrul Consiliului NATO-Rusia  timp de doi ani și nu cred că cineva a venit la masa negocierilor și s-a gândit: <<Nu am vorbit unul cu celălalt timp de doi ani, acum vom rezolva în câteva ore tot ceea ce nu s-a discutat în ultimii ani>>”, le-a spus ministrul german de externe reporterilor înainte de reuniunea informală a miniștrilor de externe și ai apărării din UE.

Discuțiile dintre Occident și Rusia au debutat la 10 ianuarie într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor precupeți niciun angajament pentru a-și consolida ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.

De altfel, consolidarea flancului estic reprezintă unul dintre obiectivele de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București.

Mesaje similare au fost transmise și de Jens Stoltenberg după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care a reafirmat ”politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, ce dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

În  cea de-a treia rundă a discuțiilor, desfășurate sub auspiciile Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Statele Unite au respins ”șantajul” Rusiei, care amenință cu acțiuni în lipsa unui ”răspuns constructiv” din partea Occidentului asupra cererilor sale privind securitatea europeană, printre acestea aflându-se inclusiv desfăşurarea unei infrastructuri militare în Cuba şi Venezuela, potrivit mențiunilor ministrului adjunct de externe rus Serghei Riabkov. 

Săptămâna s-a încheiat cu reuniunea miniștrilor apărării și de externe, găzduită de orașul france Brest, context în care Vasile Dîncu și Bogdan Aurescu au pledat pentru coordonarea UE cu NATO și SUA și pregătirea de măsuri ferme pentru descurajarea Rusiei.

Continue Reading

NATO

Estonia anunță că este pregătită să primească 5000 de soldați din forța de reacție rapidă a NATO: Regiunea baltică trebuie întărită

Published

on

© NATO

Estonia este pregătită să primească pe teritoriul său până la 5.000 de soldaţi ai Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) a NATO, a transmis luni secretarul permanent al Ministerului Apărării estonian, Kusti Salm, informează Radiodifuziunea publică estonă ERR, potrivit Agerpres

„Vedem foarte clar că, în conformitate cu politica de descurajare, regiunea baltică trebuie întărită. Există planuri precise, cum să fie făcut acest lucru în caz de necesitate”, a spus oficialul estonian.

Totodată, Kusti Salm a declarat că, dacă NATO va decide să trimită pe flancul estic mai mulţi militari, aceştia ar putea fi amplasaţi într-o altă ţară.  „Din punct de vedere al eficienţei militare, ar fi înţelept ca unele unităţi să fie amplasate, de exemplu, în România”, a adăugat acesta.

Kusti Salm a informat că în oraşul estonian Tapa există deja o zonă pentru primirea aliaţilor, unde pot fi depozitate tehnică, armament şi de unde acesta ar putea fi distribuit unităţilor. El a dat asigurări că Estonia este gata să construiască noi cazărmi pentru aliaţi, dacă aceştia vor fi desfăşuraţi în republica baltică pe bază permanentă.

Mai mult, secretarul Ministerului Apărării estonian a amintit că decizia de a trimite în Estonia un grup militar al NATO sub conducerea Regatului Unit a fost luată la sfârşitul lui 2016 şi că deja în aprilie 2017 aliaţii au ajuns în republică.

„În acest răstimp s-a reuşit crearea de infrastructură. Nu mă îndoiesc nicio secundă că vom putea repeta această performanţă dacă în viitorul apropiat va apărea o asemenea necesitate”, a mai spus el.

Reamintim că președintele Estoniei, Alar Karis, a solicitat săptămâna trecută o creștere a numărului de efective NATO în țara sa, pe fondul intensificării acțiunilor agresive ale Rusiei pe flancul estic al Europei. Într-o declarație pentru Politico Europe în urma discuțiilor cu secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, Karis și-a exprimat profunda îngrijorare față de comasarea, de către Moscova, a trupelor ruse la granița cu Ucraina, apreciind că NATO ar trebui să acționeze cu celeritate pentru a-și spori apărarea.

Discuțiile dintre Occident și Rusia au debutat săptămâna trecută într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor precupeți niciun angajament pentru a-și consolida ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.

De altfel, consolidarea flancului estic reprezintă unul dintre obiectivele de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București.

Mesaje similare au fost transmise și de Jens Stoltenberg după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care a reafirmat ”politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, ce dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

Continue Reading

U.E.

Franța consideră ”învechite” regulile europene privind datoria publică și pledează pentru investiții astfel încât să facem față ”provocărilor secolului XXI”

Published

on

© European Union, 2018

Ministrul francez al finanțelor, Bruno Le Maire, a cărui țară asigură președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a apreciat duminică ca fiind ”învechite” regulile europene referitoare la datoria publică a statelor membre, informează AFP, citat de Agerpres.

Oficialul francez a nuanțat opiniile sale într-un interviu acordat mai multor publicații europene explicând că Pactul de stabilitate şi creştere ”în ansamblu nu este învechit, dar regula datoriei publice este”.

”Înainte de criză, era un decalaj de aproape 40 de puncte din PIB între cei mai îndatoraţi şi cei mai puţin îndatoraţi membri ai zonei euro. Acum există un decalaj de peste 100% între ei”, a subliniat Bruno Le Maire.

Pentru a reforma Pactul, ”sunt pe masă mai multe propuneri, în special cea de a avea calendare şi obiective diferite pentru fiecare ţară”, a explicat ministrul francez.

”Alţii au avansat conceptul (…) potrivit căruia ar trebui să le revină statelor membre definirea etapelor şi schimbărilor necesare politicilor lor economice, care să le permită revenirea la finanţe sănătoase”, o pistă ”interesantă” pentru Bruno Le Maire.

În cele din urmă, va fi necesar ”să se găsească echilibrul potrivit între investiţiile necesare pentru a face faţă provocărilor secolului al XXI-lea şi nevoia de a reveni la finanţe publice sănătoase”.

Acesta reia pledoaria președintelui francez, Emmanuel Macron, și a premierului italian, Mario Draghi, de la finalul lunii decembrie.

Într-un editorial intitulat ”Regulile fiscale ale UE trebuie revizuite”, publicat în ediția online a Financial Times, cei doi lideri subliniau că ”avem nevoie de mai mult spațiu de manevră și suficiente investiții cheie pentru viitor astfel încât să ne asigurăm suveranitatea”.

”În aceeaşi manieră în care aceste reguli nu au îngrădit răspunsul nostru la pandemie, ele nu trebuie să ne împiedice de acum înainte să realizăm toate investiţiile necesare”, afirmau Macron și Draghi, președinte al Băncii Centrale Europene în perioada 2011-2019.

Președintele Franței și-a exprimat deja la 9 decembrie dorința de a reforma criteriile de la Maastricht, făcând din acest scop una dintre prioritățile președinției Consiliului Uniunii Europene, care demarează la 1 ianuarie, arătând că problema de a fi ”pentru sau contra lui 3%”, pragul de deficit admis, este ”depăşită”.

Comisia Europeană a lansat în 2021 o revizuire a Pactului de stabilitate și de creștere înainte de a prezenta o propunere. Normele fiscale sunt în prezent suspendate în contextul pandemiei de COVID-19, dar UE se pregătește să le reintroducă de la începutul anului 2023.

Acest apel al Parisului nu este singular. Strigătul pentru revizuirea normelor fiscale care ar trebui să țină seama de necesitatea investițiilor în mai multe sectoare strategice cheie și de dubla tranziție, verde și digitală, s-a auzit în trecut.

În pofida acestor apeluri, Germania este refractară la a relaxa regulile, noul cancelar Olaf Scholz argumentând în timpul unei vizite la Roma că prevederile actuale se dovedesc a fi suficient de flexibile. Să uităm de intransigența așa-numitelor ”țări frugale” (Țările de Jos, Austria, Suedia și Danemarca) din timpul lungilor tratative purtate în cadrul summitului Consiliului European din iulie 2020 asupra pachetului de redresare NextGenerationEU.

Macron și Draghi și-au exprimat speranța că dezbaterea nu va fi ”întunecată de ideologie” și că se va putea găsi o abordare ”comună” în timpul președinției rotative a Franței la Consiliul UE.

De asemenea, ei au afirmat că sistemul utilizat pentru controlul cheltuielilor și al reformelor în cadrul planului de redresare al UE ar putea servi drept ”un model util” pentru cheltuielile viitoare.

Continue Reading

Facebook

NATO5 mins ago

România are un nou ambasador la NATO: Secretarul de stat Dan Neculăescu, numit în funcție de președintele Klaus Iohannis

RUSIA34 mins ago

Ministrul german de externe întreprinde vizite la Kiev și Moscova pentru a promova calea diplomatică, fără a face compromisuri privind inviolabilitatea frontierelor Ucrainei și dreptul acesteia de a-și alege alianțele

NATO1 hour ago

Estonia anunță că este pregătită să primească 5000 de soldați din forța de reacție rapidă a NATO: Regiunea baltică trebuie întărită

ROMÂNIA2 hours ago

Bogdan Aurescu: NATO dorește o conduită responsabilă din partea Rusiei și sperăm ca dialogul privind situația de securitate să continue

ROMÂNIA3 hours ago

INS: România a importat cu peste 67% mai multe gaze naturale în primele 11 luni din 2021, în timp ce producția a scăzut cu 0,4%

U.E.3 hours ago

Franța consideră ”învechite” regulile europene privind datoria publică și pledează pentru investiții astfel încât să facem față ”provocărilor secolului XXI”

EDITORIALE12 hours ago

Patrulaterul diplomatic Geneva-Bruxelles-Viena-Brest. Câteva adnotări despre securitatea europeană și a României

PARLAMENTUL EUROPEAN21 hours ago

Roberta Metsola, mesaj înainte de alegerea noului președinte al PE: Vreau ca oamenii să recapete acel sentiment de speranță în proiectul european

PARLAMENTUL EUROPEAN23 hours ago

Prima sesiune plenară din 2022 a Parlamentului European. Președintele David Sassoli va fi omagiat în plenul de la Strasbourg, înainte ca eurodeputații să își aleagă noua conducere

U.E.1 day ago

CE a adoptat cel de-al doilea program de lucru EU4Health. Statele Membre vor avea la dispoziție în 2022 peste 835 de mil. de euro pentru a construi o UE a Sănătății

SUA3 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO5 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

NATO4 weeks ago

Nicolae Ciucă, la NATO: Actuala comasare de trupe rusești este nejustificată. Confirmă nevoia de a întări acţiunile de descurajare a ameninţărilor şi de apărare pe flancul estic şi la Marea Neagră

COMISIA EUROPEANA4 weeks ago

Ursula von der Leyen, după întâlnirea cu Nicolae Ciucă: Europa, recunoscătoare solidarității României. Comisia Europeană, gata să sprijine creșterea ratei de vaccinare în România

Advertisement

Team2Share

Trending