Connect with us

U.E.

Chipul financiar al efectelor unui BREXIT: Cum plănuiește un important grup american să prevină ieșirea Marii Britanii din UE și ce orașe europene devin alternative la City-ul londonez

Published

on

londra_anglia_14Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană reprezintă un subiect amplu dezbătut în spațiul public. De la efecte economice pentru Marea Britanie la implozie pentru Uniunea Europeană, de la estimări în minus ale investițiilor la un precedent periculos pentru un așa zis ”secesionism” european. Aproape 100 de miliarde de euro și 950.000 de locuri de muncă ar fi pierderile pe care majoritatea publicațiilor internaționale le-au titrat după ce acordul negociat între UE și Marea Britanie a întețit dezbaterea privind referendumul din 23 iunie.

Pierderi vor exista și la nivelul instituțional european, iar acest lucru a fost detaliat într-o analiză realizată de CaleaEuropeana.ro despre nevoia unui plan B în cazul unui Brexit, scenariu pe care mulți oficiali europeni îl evită cu repezeciune în majoritatea formatelor de discuții publice, mai puțin Martin Schulz, care a vorbit despre implozia UE în situația ieșirii Marii Britanii.

Revenind, o dimensiune economică importantă care va avea de suferit de pe urma ieșirii Marii Britanii este cea bancară. Iar paradoxul intervine aici: grupurile de business și de afaceri care ar avea cel mai mult de pierdut de pe urma unui Brexit, nu sunt europene sau britanice, relatează Wall Street Journal.

De decenii întregi, băncile de investiții americane, elvețiene și japoneze au utilizat Marea Britanie ca o rampă de lansare spre Uniunea Europeană. Puterea de atracție a city-ul londonez este incomensurabilă: o companie prezentă pe piața financiară britanică deține dreptul de a-și vinde serviciile către 28 de state fără a necesita aprobări sau fără a îndeplini criterii legislative specifice fiecărui stat membru.

brexit goldman sachsAproape 50% dintre titlurile bancare al Marii Britanii aparțin companiilor non-britanice

Marea Britanie este un hub european pentru comerțul valutar în Uniunea Europeană. Conform Fitch Ratings, aproximativ jumătate din titlurile bancare ale Marii Britanii (10 trilioane de dolari) sunt deținute de instituții non-britanice.

Concentrarea prezenței băncilor cu operațiuni globale pe tărâm britanic este un exemplu uriaș de economisire și de construcții macroeconomice, iar votul din 23 iunie ar putea influența iremediabil această structură.

Potirvit Wall Street Journal, activitatea Goldman Sachs, banca ce își construiește un sediu de 500 de milioane de dolari în inima financiară a Londrei, ar urma să fie serios influențată de un Brexit.

Cum să combați ieșirea Marii Britanii din UE cu 700.000 de euro

În acest sens, Goldman Sachs este una dintre principalele bănci care au demarat operațiuni de lobby împotriva ieșirii Marii Britanii din UE. De câțiva ani, directorii companiei au avertizat asupra pericolului unui Brexit și, mai mult decât atât, a decis donarea a 700.000 de dolari către un grup care să facă lobby împotriva ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Directorii Goldman Sachs au avertizat asupra acestui pericol în majoritatea cotidianelor britanice. Un steag UE flutură în prezent la intrarea în sediul companiei din Londra. Mai mult, toamna trecută, Goldman Sachs a organizat numeroase evenimente, atât în sfera opoziției laburiste, cât și a forței conservatoare de guvernământ, pentru a dezbate rolul Marii Britanii în Europa.

”Este imperativ ca Marea Britanie să păstreze industria serviciilor financiare în Marea Britanie” a declarat Gary Cohn, președintele Goldman Sachs, la Forumul Economic Mondial de la Davos.

Alternative la City-ul londonez: Frankfurt sau Dublin

Wall Street Journal mai notează că deși operatorii financiari globali speră ca directiva UE care să le permită companiilor de investiții non-UE să își desfășoare activitatea în Uniunea Europeană dintr-o țară terță cu legislație adecvată să intre în vigoare până în 2019 și să prevină efectele unui eventual Brexit.

Citiți și Gigantul bursier european devine realitate: Acord de fuziune Deutsche Boerse și London Stock Exchange Group

Dacă nu, Dublin și Frankfurt par să își intensifice eforturile pentru a se asigura ca băncile americane și elvețiene de la Londra să își mute teatrele de operațiuni în aceste orașe UE pentru a nu fi supuse reglementărilor specifice fiecărui stat membru al Uniunii, menținându-și astfel portița legislativă pentru a-și desfășura activitățile financiare într-o piață financiară de 500 de milioane de oameni.

Eforturile sunt cu atât mai importante cu cât Bursa de la Frankfurt și cea de la Londra anunțat în mod oficial că au ajuns la un acord de fuziune. Sediul legal va fi în capitala Marii Britanii și vor fi menținute operațiunile din Londra și Frankfurt. Acționarii Deutsche Boerse urmează să dețină 54,4% din acțiunile noii entități, în timp ce acționarii LSE vor controla restul de 45,6%. Cele două companii sunt evaluate la 30,5 miliarde de dolari. Este a treia oară când operatorul bursier german încearcă să preia LSE. Precedentele încercări au eșuat în 2000 și 2005.

În ceea ce privește banca Goldman Sachs, aceasta continuă construcția sediului său european de la Londra, a cărui calendar de finalizare este anul 2019.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European se reunește într-o nouă sesiune plenară centrată pe combaterea violenței împotriva femeilor, revizuirea politicii agricole a UE și combaterea spălării banilor

Published

on

© European Parliament

Parlamentul European se reunește în perioada 22-25 aprilie într-o nouă sesiune plenară la Strasbourg, cu o agendă axată, printre altele, pe combaterea violenței împotriva femeilor, revizuirea politicii agricole a UE și combaterea spălării banilor.

Sesiunea plenară de săptămâna viitoare este ultima din actuala legislatură a Parlamentului European înainte de alegerile europene din 9 iunie.

Mai jos, sunt detaliate principalele puncte de pe agenda sesiunii plenare.

Consolidarea dreptului consumatorilor la reparare 

Parlamentul urmează să aprobe noi norme care promovează repararea bunurilor, care vor duce la un consum sustenabil și la reducerea costurilor generate de noi achiziții.

Normele revizuite pentru reducerea, reutilizarea și reciclarea ambalajelor vor fi adoptate miercuri de către eurodeputați.

Legislația, asupra căreia s-a convenit provizoriu cu Consiliul, urmărește să îmbunătățească siguranța și sustenabilitatea ambalajelor utilizate în UE. Normele impun ca toate ambalajele să fie reciclabile, să fie redusă la minimum prezența substanțelor nocive, să fie reduse ambalajele inutile, să fie stimulată utilizarea conținutului reciclat și să fie îmbunătățite colectarea și reciclarea ambalajelor.

Noile norme vizează prevenirea violului și sensibilizarea cu privire la consimțământ, iar mutilarea genitală a femeilor și căsătoriile forțate vor deveni infracțiuni în legislația UE.

După acordul încheiat între Parlament și Consiliu, eurodeputații vor dezbate marți și vor vota miercuri primele norme ale UE privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Noua directivă va interzice căsătoriile forțate și mutilarea genitală a femeilor și va introduce norme specifice privind infracțiunile cibernetice, cum ar fi exhibiționismul cibernetic (cyber-flashing) și urmărirea cibernetică (cyber-stalking). Victimele vor avea un acces îmbunătățit la justiție și la asistență medicală, inclusiv la servicii sexuale și reproductive, iar legislația va include dispoziții pentru prevenirea violului.

Legea vizează reducerea poluării aerului în UE, pentru ca cetățenii să poată beneficia de un mediu mai curat și mai sănătos, potrivit viziunii UE de a reduce poluarea la zero până în 2050.

PE va evalua planurile de a consolida răspunsul UE la spălarea banilor, finanțarea terorismului și evitarea sancțiunilor și a crea un nou organism de aplicare a normelor comune.

Un nou set de legi oferă acces la informații privind beneficiarii reali și conferă mai multe competențe unităților de informații financiare (FIU) pentru a analiza și detecta cazurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, precum și pentru a suspenda tranzacțiile suspecte. Eurodeputații s-au asigurat că, începând cu 2029, atunci când cluburile de fotbal profesionist sunt implicate în tranzacții, acestea vor fi obligate să verifice identitatea clienților lor, să monitorizeze tranzacțiile și să raporteze unităților de informații financiare orice tranzacție suspectă. Deputații au reușit să introducă și prevederi pentru a crește vigilența în cazul persoanelor ultra-bogate (persoane cu o avere totală de cel puțin 50 de milioane EUR, excluzând reședința lor principală). Dispozițiile includ o limită de 10 000 EUR la nivelul UE pentru plățile mari în numerar.

O nouă Autoritate pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (AMLA) va fi înființată la Frankfurt. Ea va fi însărcinată să supravegheze direct entitățile financiare care prezintă cele mai mari riscuri, să intervină în cazul în care constată deficiențe în materie de supraveghere și să să joace un rol central și de mediere pentru autoritățile de supraveghere.

Pachetul privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (AML/CFT), care urmează să fie discutat și supus la vot miercuri, a fost convenit cu Consiliul în ianuarie. Acesta include cea de-a șasea directivă privind combaterea spălării banilor (AML), regulamentul UE privind „cadrul unic de reglementare” și regulamentul privind Autoritatea pentru combaterea spălării banilor (AMLA).

PE va da undă verde noilor norme UE privind obligațiile de diligență pentru companii 

Parlamentul va vota miercuri acordul provizoriu la care s-a ajuns cu statele membre ce va impune companiilor mari să atenueze impactul negativ pe care în au asupra oamenilor și a planetei.

Conform noii directive, firmele și partenerii lor vor trebui să prevină, să pună capăt sau să atenueze efectele negative pe care le au asupra oamenilor și mediului (aceste efecte includ munca copiilor, sclavia, poluarea și pierderea biodiversității). Directiva se va aplica comaniilor din UE și din afara ei și companiilor-mamă cu peste 1 000 de angajați și cu o cifră de afaceri de peste 450 de milioane EUR. Firmele vor trebui, de asemenea, să pună introducă un plan de tranziție pentru a garanta că modelul lor de afaceri este compatibil cu angajamentul prevăzut de Acordul de la Paris de a limita încălzirea climei la 1,5 °C.

Statele membre vor desemna o autoritate de supraveghere care să investigheze comportamentul companiilor și să impună sancțiuni celor neconforme, inclusiv amenzi de până la 5% din cifra lor de afaceri netă la nivel mondial. Companiile vor fi, de asemenea, răspunzătoare pentru daune și vor trebui să își despăgubească victimele.

Directiva privind lucrul pe platforme: vot final 

Miercuri, eurodeputații urmează să aprobe noi norme pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă ale lucrătorilor pe platforme online.

Noile norme, deja convenite de Parlament și de Consiliu în februarie, urmăresc să garanteze că lucrătorii pe platforme online au un statut profesional corect clasificat și să ia măsuri împotriva activității independente false.

Legea introduce prezumția unui raport de muncă (spre deosebire de activitatea independentă) care este activată atunci când sunt prezente indicii legate de control și conducere asupra desfășurării muncii, în conformitate cu legislația națională și cu contractele colective de muncă și ținând seama de jurisprudența UE.

Directiva reglementează, de asemenea, pentru prima dată în UE, utilizarea algoritmilor la locul de muncă. O persoană care lucrează pe platforme nu poate fi concediată pe baza unei decizii luate de un algoritm sau de un sistem automat de luare a deciziilor: platformele trebuie să asigure supravegherea umană a deciziilor importante care îi afectează în mod direct pe lucrătorii de pe platforme. De asemenea, platformelor li se va interzice prelucrarea anumitor tipuri de date cu caracter personal.

Eurodeputații vor vota marți o revizuire specifică a politicii agricole comune (PAC) a UE pentru a reduce sarcina administrativă și pentru a conferi fermierilor o flexibilitate mai mare.

Pentru a accelera adoptarea măsurilor, Parlamentul a convenit să trateze dosarul în conformitate cu procedura de urgență. Propunerea prezentată de Comisie prevede o revizuire a Regulamentului privind planurile strategice PAC și a Regulamentului orizontal PAC. Eurodeputații vor vota propunerea Comisiei cu modificările tehnice propuse de Consiliu.

Într-un vot separat marți, plenul trebuie să decidă dacă să se opună propunerii Comisiei pentru a permite o mai mare flexibilitate statelor membre atunci când aplică o altă condiție PAC: cerința de a menține proporția dintre pășunile permanente și suprafața agricolă peste 5% în comparație cu 2018 (GAEC 1).

Pentru a preveni condusul periculos în străinătate, PE va extinde lista infracțiunilor pasibile de pedeapsă comise de șoferi nerezidenți și va elimina lacunele pentru găsirea infractorilor.

În condițiile în care aproximativ 40% din infracțiunile rutiere transfrontaliere rămân în prezent nepedepsite, eurodeputații s-au asigurat că țările UE vor coopera mai mult și se vor ajuta reciproc pentru a-i găsi pe cei responsabili pentru o infracțiune rutieră.

Potrivit noilor norme, convenite în mod informal cu Consiliul, lista actuală a infracțiunilor (depășirea vitezei legale, conducerea sub influența alcoolului sau neoprirea la semaforul roșu) va fi completată cu elemente noi (parcarea și depășirea periculoase, trecerea unei linii continue și părăsirea locului unui accident). Acestea vor declanșa cooperarea transfrontalieră și ar putea duce la o amendă pentru conducătorii auto. Țara din UE în care regulile rutiere au fost încălcate va avea la dispoziție 11 luni pentru a emite o notificare privind încălcarea normelor de circulație.

Continue Reading

U.E.

Viktor Orban: Nu vom interveni de nicio parte a războiului ruso-ucrainean

Published

on

© European Union, 2023

Premierul ungar, Viktor Orbán, a avertizat că lumea se confruntă cu o creștere a pericolelor, întrucât tensiunile din Orientul Mijlociu și conflictul dintre Israel și organizațiile teroriste amenință să escaladeze într-un război generalizat între state. Orbán a făcut aceste declarații în timpul emisiunii „Bună dimineaţa, Ungaria!” de la Radio Kossuth din Budapesta, relatează MTI, preluat de Agerpres.

Orbán a subliniat că situația este extrem de tensionată, având în vedere și conflictul ruso-ucrainean și tulburările din Balcani care au loc în vecinătatea Ungariei. El a atras atenția că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea avea consecințe devastatoare pentru întreaga Europă, inclusiv pentru Ungaria, generând valuri de refugiați, distrugeri de război și noi presiuni economice.

De asemenea, premierul ungar a subliniat că „la Bruxelles este o atmosferă de război”, iar discuțiile despre conflictul ruso-ucrainean sunt tratate ca și cum ar fi propriul război al Europei. El a dezvăluit că s-a ajuns chiar și la discuții serioase privind trimiterea de trupe europene în Ucraina, deschizând astfel un nou capitol în acest conflict.

În ceea ce privește poziția Ungariei, Orbán a declarat ferm că guvernul său național nu va interveni în conflictul ruso-ucrainean și că țara va încerca să rămână neutră. „Nu se pune problema; noi vrem să rămânem în afara războiului și atât timp cât în fruntea Ungariei se află un guvern național, nu vom interveni de nicio parte a războiului ruso-ucrainean”, a subliniat Viktor Orbán., a subliniat Orbán.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel răspunde la atacurile lui Trump cu cifre: Sprijinul UE pentru Ucraina, 150 de miliarde de dolari. Nu vă lăsați intimidat de Putin, că noi nu suntem

Published

on

© European Union, 2024

Președintele Consiliului European, Charles Michel, i-a răspuns vineri cu argumente și cifre fostului președinte american Donald Trump, care anterior ceruse Uniunii Europene să facă mai mult pentru a sprijini Ucraina.

Fostul preşedinte american Donald Trump, candidat la Casa Albă, a cerut joi Europei să se “mişte” şi să elibereze mai multe fonduri pentru Ucraina, aflată în război cu Rusia. “Cum se face că Statele Unite au angajat peste 100 de miliarde de dolari în războiul din Ucraina, mai mult decât Europa, în timp ce ne desparte un ocean!”, a exclamat el pe reţeaua sa, TruthSocial.

Haideți să lămurim faptele. Cifrele vorbesc de la sine. Contribuția UE pentru Ucraina: 143 de miliarde de euro (150 de miliarde de dolari)“, a scris Charles Michel, pe Twitter.

Mai mult, șeful Consiliului European l-a etichetat în mesaj pe Donald Trump, adresându-i-se: “Donald Trump, nu vă lăsați intimidat de Putin. Noi nu suntem”. 

La Bruxelles, Charles Michel l-a primit pentru o întâlnire și pe fostul vicepreședinte american din perioada lui Donald Trump, Mike Pence. Aflat în capitala Belgiei, Pence a făcut un apel către Congresul SUA să adopte ajutorul pentru Ucraina. El a apreciat că SUA nu va avea de ales decât să lupte împotriva Rusiei în Europa dacă Putin învinge în Ucraina.

Statele Unite ale Americii sunt principalul susţinător militar al Kievului, iar Congresul examinează în prezent un nou pachet de 61 de miliarde de dolari destinat Ucrainei, contestat aprig de aleşii republicani cei mai apropiaţi de Donald Trump.

Într-o mișcare semnificativă de consolidare a sprijinului internațional al SUA, Camera Reprezentanților este pe cale să voteze sâmbăta aceasta un pachet de ajutor în valoare de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina, printre alte măsuri cruciale. Președintele Joe Biden și-a exprimat sprijinul pentru acest proiect de lege, subliniind importanța acestuia în transmiterea unui mesaj hotărât către lume.

Între timp, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au stabilit miercuri, la Bruxelles, în cadrul unui summit extraordinar că este necesar să fie furnizată urgent apărare antiaeriană Ucrainei, muniție de artilerie și rachete.

Trump, candidatul republican la președinția SUA, consideră că nu este potrivit pentru el să viziteze Ucraina în acest moment, deoarece nu deține o funcție, după ce președintele Volodimir Zelenski l-a îndemnat să vină în vizită

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
INTERNAȚIONAL43 mins ago

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg: Nimeni nu are de câștigat de pe urma unui alt război în Orientul Mijlociu. Facem apel la toate părțile să dea dovadă de reținere

PARLAMENTUL EUROPEAN56 mins ago

Parlamentul European se reunește într-o nouă sesiune plenară centrată pe combaterea violenței împotriva femeilor, revizuirea politicii agricole a UE și combaterea spălării banilor

NATO12 hours ago

Candidatura lui Iohannis la NATO, pe agenda convorbirii cu Erdogan. Liderul turc susține că următorul secretar general trebuie să consolideze unitatea și solidaritatea Alianței

NATO12 hours ago

Klaus Iohannis a discutat la telefon cu Recep Tayyip Erdogan despre rolul NATO în regiune și contribuția României și a Turciei la unitatea transatlantică

U.E.19 hours ago

Viktor Orban: Nu vom interveni de nicio parte a războiului ruso-ucrainean

G719 hours ago

Miniștrii de externe din G7 reafirmă ”angajamentul față de securitatea Israelului” și avertizează că sunt gata ”să adopte noi sancțiuni” contra Iranului, cerând părților să evite o escaladare

CONSILIUL EUROPEAN19 hours ago

Charles Michel răspunde la atacurile lui Trump cu cifre: Sprijinul UE pentru Ucraina, 150 de miliarde de dolari. Nu vă lăsați intimidat de Putin, că noi nu suntem

NATO19 hours ago

MApN: Încă trei avioane de luptă F-16 achiziționate de la Norvegia au aterizat în România la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii

G719 hours ago

Țările G7 se angajează să consolideze apărarea aeriană a Ucrainei și vor analiza folosirea activelor rusești înghețate în sprijinirea Kievului

ROMÂNIA20 hours ago

Sebastian Burduja: Hidroelectrica și compania emiratează Masdar încheie un parteneriat de investiții verzi de 1,5 mld. de euro în România

ROMÂNIA2 days ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA3 days ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA3 days ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA3 days ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure

ROMÂNIA DIGITALĂ4 days ago

Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

ROMÂNIA DIGITALĂ4 days ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO1 week ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

Trending