Connect with us

U.E.

Chipul financiar al efectelor unui BREXIT: Cum plănuiește un important grup american să prevină ieșirea Marii Britanii din UE și ce orașe europene devin alternative la City-ul londonez

Published

on

londra_anglia_14Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană reprezintă un subiect amplu dezbătut în spațiul public. De la efecte economice pentru Marea Britanie la implozie pentru Uniunea Europeană, de la estimări în minus ale investițiilor la un precedent periculos pentru un așa zis ”secesionism” european. Aproape 100 de miliarde de euro și 950.000 de locuri de muncă ar fi pierderile pe care majoritatea publicațiilor internaționale le-au titrat după ce acordul negociat între UE și Marea Britanie a întețit dezbaterea privind referendumul din 23 iunie.

Pierderi vor exista și la nivelul instituțional european, iar acest lucru a fost detaliat într-o analiză realizată de CaleaEuropeana.ro despre nevoia unui plan B în cazul unui Brexit, scenariu pe care mulți oficiali europeni îl evită cu repezeciune în majoritatea formatelor de discuții publice, mai puțin Martin Schulz, care a vorbit despre implozia UE în situația ieșirii Marii Britanii.

Revenind, o dimensiune economică importantă care va avea de suferit de pe urma ieșirii Marii Britanii este cea bancară. Iar paradoxul intervine aici: grupurile de business și de afaceri care ar avea cel mai mult de pierdut de pe urma unui Brexit, nu sunt europene sau britanice, relatează Wall Street Journal.

De decenii întregi, băncile de investiții americane, elvețiene și japoneze au utilizat Marea Britanie ca o rampă de lansare spre Uniunea Europeană. Puterea de atracție a city-ul londonez este incomensurabilă: o companie prezentă pe piața financiară britanică deține dreptul de a-și vinde serviciile către 28 de state fără a necesita aprobări sau fără a îndeplini criterii legislative specifice fiecărui stat membru.

brexit goldman sachsAproape 50% dintre titlurile bancare al Marii Britanii aparțin companiilor non-britanice

Marea Britanie este un hub european pentru comerțul valutar în Uniunea Europeană. Conform Fitch Ratings, aproximativ jumătate din titlurile bancare ale Marii Britanii (10 trilioane de dolari) sunt deținute de instituții non-britanice.

Concentrarea prezenței băncilor cu operațiuni globale pe tărâm britanic este un exemplu uriaș de economisire și de construcții macroeconomice, iar votul din 23 iunie ar putea influența iremediabil această structură.

Potirvit Wall Street Journal, activitatea Goldman Sachs, banca ce își construiește un sediu de 500 de milioane de dolari în inima financiară a Londrei, ar urma să fie serios influențată de un Brexit.

Cum să combați ieșirea Marii Britanii din UE cu 700.000 de euro

În acest sens, Goldman Sachs este una dintre principalele bănci care au demarat operațiuni de lobby împotriva ieșirii Marii Britanii din UE. De câțiva ani, directorii companiei au avertizat asupra pericolului unui Brexit și, mai mult decât atât, a decis donarea a 700.000 de dolari către un grup care să facă lobby împotriva ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Directorii Goldman Sachs au avertizat asupra acestui pericol în majoritatea cotidianelor britanice. Un steag UE flutură în prezent la intrarea în sediul companiei din Londra. Mai mult, toamna trecută, Goldman Sachs a organizat numeroase evenimente, atât în sfera opoziției laburiste, cât și a forței conservatoare de guvernământ, pentru a dezbate rolul Marii Britanii în Europa.

”Este imperativ ca Marea Britanie să păstreze industria serviciilor financiare în Marea Britanie” a declarat Gary Cohn, președintele Goldman Sachs, la Forumul Economic Mondial de la Davos.

Alternative la City-ul londonez: Frankfurt sau Dublin

Wall Street Journal mai notează că deși operatorii financiari globali speră ca directiva UE care să le permită companiilor de investiții non-UE să își desfășoare activitatea în Uniunea Europeană dintr-o țară terță cu legislație adecvată să intre în vigoare până în 2019 și să prevină efectele unui eventual Brexit.

Citiți și Gigantul bursier european devine realitate: Acord de fuziune Deutsche Boerse și London Stock Exchange Group

Dacă nu, Dublin și Frankfurt par să își intensifice eforturile pentru a se asigura ca băncile americane și elvețiene de la Londra să își mute teatrele de operațiuni în aceste orașe UE pentru a nu fi supuse reglementărilor specifice fiecărui stat membru al Uniunii, menținându-și astfel portița legislativă pentru a-și desfășura activitățile financiare într-o piață financiară de 500 de milioane de oameni.

Eforturile sunt cu atât mai importante cu cât Bursa de la Frankfurt și cea de la Londra anunțat în mod oficial că au ajuns la un acord de fuziune. Sediul legal va fi în capitala Marii Britanii și vor fi menținute operațiunile din Londra și Frankfurt. Acționarii Deutsche Boerse urmează să dețină 54,4% din acțiunile noii entități, în timp ce acționarii LSE vor controla restul de 45,6%. Cele două companii sunt evaluate la 30,5 miliarde de dolari. Este a treia oară când operatorul bursier german încearcă să preia LSE. Precedentele încercări au eșuat în 2000 și 2005.

În ceea ce privește banca Goldman Sachs, aceasta continuă construcția sediului său european de la Londra, a cărui calendar de finalizare este anul 2019.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

UE rămâne neclintită în disputa cu Polonia privind fondurile din PNRR: Trebuie să respecte statul de drept pentru a putea primi acești bani

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Este improbabil ca Uniunea Europeană să cedeze în solicitările sale ca Polonia să respecte statul de drept pentru a putea primi banii din Mecanismul de Redresare și Reziliență, în pofida amenințărilor furibunde ale Varșoviei că ar putea bloca luarea deciziilor în cadrul blocului european, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Comisia nu este foarte îngrijorată de asemenea ameninţări”, a spus o oficialitate europeană, care a adăugat că partidul Lege şi Justiţie (PiS), aflat la guvernare, ”testează noţiunea de <<inamic>> pentru alegeri”.

Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a acuzat Uniunea Europeană că are un comportament imperialist față de statele mai mici din blocul european, în contextul în care Varșovia a fost acuzată în repetate rânduri de către Bruxelles că încalcă statul de drept.

”Avem deci de a face cu o democraţie formală şi o oligarhie de facto în care cei mai puternici deţin puterea”, a spus oficialul polonez, adăugând că imperialismul UE trebuie combătut la fel ca imperialismul rusesc, în condițiile în care acesta din urmă este răspunzător pentru revenirea războiului pe continentul european, împotriva unui stat suveran și independent, conflict soldat cu moartea a mii de persoane, printre care și copii.

Morawiecki a adus în discuție, de asemenea, nevoie de ”reformă profundă care să readucă binele general și egalitatea printre principiile fundamentale ale Uniunii”.

Bruxelles-ul critică de mai mult timp recentele reforme ale sistemului judiciar din Polonia, care, în opinia sa, nu garantează imparţialitatea şi independenţa sistemului juridic polonez şi, prin urmare, încalcă legislaţia UE.

Într-o recentă recidivă a răzvrătirii, Varșovia a amenințat Uniunea Europeană că îşi va exercita dreptul de veto pentru a bloca iniţiative europene dacă nu va primi banii din Planul Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 35,4 miliarde de euro.

Acesta a fost aprobat deja de Comisia Europeană la începutul lunii iunie, dar nu a parcurs și celelalte etape ale procesului de aprobare, astfel încât primele tranșe din fondurile Mecanismului de Redresare și Reziliență să intre în vistieria Poloniei. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Sancțiuni europene împotriva Rusiei: Embargoul UE asupra cărbunelui rusesc a intrat oficial în vigoare

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP. Photographer: Philippe BUISSIN

După patru luni de la prezentarea celui de-al cincilea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, în luna aprilie, embargoul european asupra cărbunelui rusesc a intrat în vigoare mierucuri la miezul nopții, relatează AFP și Agerpres

Acest embargo decretat în aprilie de statele membre devine efectiv la finalul unei perioade de tranziţie de 120 de zile. Numai contractele comerciale încheiate înainte de 9 aprilie au putut fi onorate în această perioadă. Este vorba despre prima sancţiune a UE care loveşte sectorul energetic rusesc. Europenii au decis apoi, la sfârşitul lui mai, un embargo progresiv până la sfârşitul lui 2022 asupra celei mai mari părţi din petrolul rusesc.

Cel de-al cincilea pachet de sancțiuni prezentat de Ursula von der Leyen în luna aprilie avea șase linii principale de acțiune, printre care sectorul energetic, dar și cel bancar. Astfel UE a decis atunci să interzică importul de cărbune din Rusia, a cărui valoare se ridică la 4 miliarde de euro anual, reducând astfel o sursă importantă de venituri pentru Moscova. 

Reamintim că la începutul lunii martie, Comisia Europeană a prezentat inițiativa “RePowerEU”, care reprezintă liniile generale ale unui plan menit să asigure independența Europei de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030, începând cu gazele naturale, măsura fiind accelerată ca urmare a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina.

Prin această inițiativă, Comisia Europeană propune ca, până la data de 1 octombrie, stocurile de gaz din Uniunii Europene să fie la 90% din capacitatea lor pentru a avea rezerve și cantități suficiente de gaz. Printre alternativele luate în calcul de Bruxelles se numără diversificarea aprovizionării cu gaze prin importuri mai mari de gaz natural lichefiat sau de la alți furnizori în afară de Rusia și punerea în aplicare a pachetului de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 care ar diminua consumul anual de gaze cu 30%.

Continue Reading

U.E.

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

Published

on

© Kancelaria Premiera/ Flickr

Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a acuzat Uniunea Europeană că are un comportament imperialist față de statele mai mici din blocul european, în contextul în care Varșovia a fost acuzată în repetate rânduri de către Bruxelles că încalcă statul de drept, informează Agerpres.

”Practica politică a arătat că poziţiile Germaniei şi Franţei contează mai mult decât toate celelalte”, a scris Morawiecki într-un articol de opinie publicat pe site-ul Welt, citat de Reuters, pledând pentru o abordare care să se bazeze într-un grad mai ridicat pe consens.

”Avem deci de a face cu o democraţie formală şi o oligarhie de facto în care cei mai puternici deţin puterea”, a spus oficialul polonez, adăugând că imperialismul UE trebuie combătut la fel ca imperialismul rusesc, în condițiile în care acesta din urmă este răspunzător pentru revenirea războiului pe continentul european, împotriva unui stat suveran și independent, conflict soldat cu moartea a mii de persoane, printre care și copii.

Morawiecki a adus în discuție, de asemenea, nevoie de ”reformă profundă care să readucă binele general și egalitatea printre principiile fundamentale ale Uniunii”.

Bruxelles-ul critică de mai mult timp recentele reforme ale sistemului judiciar din Polonia, care, în opinia sa, nu garantează imparţialitatea şi independenţa sistemului juridic polonez şi, prin urmare, încalcă legislaţia UE.

Într-o recentă recidivă a răzvrătirii, Varșovia a amenințat Uniunea Europeană că îşi va exercita dreptul de veto pentru a bloca iniţiative europene dacă nu va primi banii din Planul Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 35,4 miliarde de euro.

Acesta a fost aprobat deja de Comisia Europeană la începutul lunii iunie, dar nu a parcurs și celelalte etape ale procesului de aprobare, astfel încât primele tranșe din fondurile Mecanismului de Redresare și Reziliență să intre în vistieria Poloniei. 

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA21 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL7 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending