Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a publicat raportul anual privind progresul statelor candidate la UE. Turcia, „regrese grave“ în materie de libertate de exprimare

Published

on

Raportul anual privind progresul statelor candidate și potențial candidate la UE a fost prezentat în cadrul Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul European astăzi, 10 noiembrie.

„Raportul privind progresul Serbiei, Muntenegrului, Macedoniei, Bosniei-Herțegovinei, Albaniei, Turciei și Kosovo va fi prezentat de către Comisarul European Pentru Politica de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere, Johannes Hahn.”, anunța un comunicat al PE.

În cadrul raportului de anul acesta fiecărei țări candidate i se va atribui o notă, de la 1 la 5, pentru o mai bună ilustrare a progreselor înregistrate în diferite domenii.

Cu ocazia prezentării pachetului anual privind extinderea, comisarul Johannes Hahn a declarat: Actuala criză a refugiaților ne arată cât de importantă este cooperarea strânsă dintre UE și țările din Europa de Sud-Est. Procesul de extindere a UE, care cuprinde Balcanii de Vest și Turcia, reprezintă un instrument puternic de consolidare a statului de drept și a drepturilor omului în aceste țări. De asemenea, acest instrument stimulează economia, făcând-o mai puternică, și promovează cooperarea regională. O perspectivă europeană clară transformă treptat țările noastre partenere și consolidează stabilitatea din întreaga Uniune. Angajamentul nostru ferm față de aderarea la UE, precum și față de condițiile pe care aceasta le implică, reprezintă, prin urmare, o investiție pe termen lung în securitatea și prosperitatea Europei”.

Hahn_13092013

Prezentarea publică a pachetului a fost amânată anterior de mai multe ori, Comisia nereușind să ofere o explicație satisfăcătoare în această privință. Majoritatea analștilor sunt totuși de părere că aceasta a fost o încercare de a evita stricarea relațiilor cu Turcia, din cauza unor părți ale raportului care prezintă numeroase încălcări ale drepturilor omului. Turcia este aliat strategic al UE în rezolvarea crizei refugiaților.

Situația în 2015

Sinteză a declarațiilor susținute de comisarul european Johannes Hahn:

Muntenegru a înregistrat progrese în privința negocierilor de aderare, inclusiv în ceea ce privește deschiderea celor opt capitole de negociere. Acest lucru a fost posibil datorită progreselor înregistrate în statul de drept, precum și datorită consolidării cadrului juridic și instituțional. Cu toate acestea, reformele privind corupția și criminalitatea organizată rămân limitate. Se dorește, ca pe această cale să se reamintească necesitatea unui dialog constructiv și cuprinzător între guvern și opoziție – dialog care trebuie să aibă loc în parlament!

Serbia a realizat pași mari pe calea consolidării poziției sale în UE, fapt care o aduce mai aproape de deschiderea primele capitole de negociere. De asemenea, Serbia a finalizat statutul planurilor de acțiune, a ajuns la acorduri-cheie cu Kosovo și a fost foarte constructivă în dezvoltarea cooperării regionale cu vecinii săi.

În același timp, Serbia s-a angajat într-un program ambițios de reformă economică. Serbia este, de asemenea, afectată de criza refugiaților, dar s-a ocupat relativ bine de afluxul de refugiați fără precedent.

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei este la un nivel relativ bun de aliniere legislativă. În ciuda acestui fapt, conținutul interceptărilor telefonice care au ajuns în domeniul public arată că sistemul politic este serios subminat de interferența politică și de corupție. În lunile iunie și iulie s-a facilitat un acord politic cu ajutorul europarlamentarilor Vajgl, Howitt și Kukan. Se consideră că aceasta este cea mai bună modalitate de a pune capăt crizei politice o dată pentru totdeauna.

În Albania, s-a putut observa un progres constant în abordarea priorităților cheie pentru deschiderea negocierilor de aderare, precum și în urmărirea unui set de reforme necesare pentru a avansa pe calea integrării europene. Cu toate acestea, mai trebuie să se consolideze statul de drept, în special prin efectuarea unei reforme profunde a sistemului judiciar și construirea treptată a unor măsuri solide de combatere a corupției și crimei organizate. De asemenea, trebuie să se asigure o abordare mai sistematică a protecției drepturilor fundamentale și, în ceea ce privește drepturile de proprietate, legislația privind restituirea și compensarea proprietăților naționalizate sub regimul comunist trebuie să fie adoptată.

În ceea ce privește Bosnia și Herțegovina țara este din nou pe calea reformei. Inițiativa UE din decembrie 2014 a permis un nou impuls reformei care a dus la intrarea în vigoare, în iunie, a Acordului de stabilizare și de asociere și adoptarea unei agende de reformă cuprinzătoare, axate pe reguli socio-economic, de drept și reforme în administrația publică.

Guvernul din Kosovo a luat în ultima vreme unele decizii foarte dificile precum acordurile încheiate cu Belgradul în luna august. Raportul recunoaște aceste decizii cheie. Cu toate acestea, impasul politic în care se află la șase luni după alegeri a întârziat reformele cheie. Kosovo este într-un stadiu timpuriu în numeroase domenii și trebuie să rămână concentrat pe ordinea de zi a reformei.

Revenind în cele din urmă la Turcia, împărtășim oportunități și provocări comune, ca urmare a crizei refugiaților în curs de desfășurare. Este de admirat sprijinul umanitar impresionant oferit de Turcia pentru mai mult de 2 milioane de refugiați din Siria și Irak.

Dar relațiile noastre cu Turcia se extind dincolo de migrație și s-a continuat astfel să se consolideze cooperarea în toate domeniile de interes comun precum politica externă și de securitate, de combatere a terorismului, energie, relațiile comerciale și economice.

Pe parcursul anului trecut lipsurile semnificative au afectat independența justiției, precum și libertatea de întrunire și libertatea de exprimare, în special în ceea ce privește creșterea presiunii și intimidarea jurnaliștilor și mass-media, precum și modificările aduse la legea internetului care permit blocarea de conținuturi media.

Reformele în aceste domenii-cheie sunt o prioritate indispensabilă în procesul de aderare al Turciei, dar și în interesul propriu al Turciei.

Prin urmare, anul următor va fi o perioadă aglomerată pentru țările candidate la extindere. Am stabilit mai clar unde se află în acest moment și ceea ce au nevoie să facă, atât în anul următor cât și pe termen lung.

Pentru informații și recomandări detaliate referitoare la fiecare țară, a se vedea următoarele memo:

Albania

Bosnia and Herzegovina

Kosovo

Montenegro

Serbia

The former Yugoslav Republic of Macedonia

Turkey

Stadiul actual privind extinderea UE

Albania

Albania și-a depus candidatura pentru aderarea la UE la 28 aprilie 2009, la câteva zile după intrarea în vigoare a ASA UE-Albania. În octombrie 2010, Comisia a recomandat ca negocierile privind aderarea să fie deschise când acest stat va îndeplini cerințele pentru cele 12 „priorități-cheie”. Comisia a constatat progrese semnificative în 2012 și a recomandat ca Albania să primească statut de candidat, în funcție de adoptarea reformelor în curs. Astfel, în octombrie 2013, CE a recomandat acordarea Albaniei a statutului de țară candidată la aderarea la UE. Consiliul a luat act de această recomandare în decembrie 2013 și a acordat acestei țări statutul de țară candidată în iunie 2014. Deschiderea propriu-zisă a negocierilor depinde de progresele înregistrate de Albania în cinci domenii principale.

Bosnia și Herțegovina

Bosnia și Herțegovina este o țară potențial candidată. Cu toate acestea, încă nu și-a depus candidatura de aderare la UE. Un ASA a fost negociat și semnat în iunie 2008, însă intrarea sa în vigoare a fost înghețată, în special deoarece această țară nu a executat încă o hotărâre importantă a Curții Europene a Drepturilor Omului. Până acum, este în vigoare numai acordul interimar privind comerțul și aspectele legate de comerț, punerea în aplicare a acestuia fiind problematică. În iunie 2012, a fost lansat un dialog la nivel înalt pentru a ajuta această țară să avanseze și să se pregătească pentru depunerea candidaturii de aderare la UE. În februarie 2014, Comisia a decis să-și reconsidere abordarea față de această țară, între altele printr-o concentrare sporită asupra guvernanței economice.

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei a solicitat aderarea la UE în martie 2004, primind statutul de stat candidat în decembrie 2005. În 2009, Comisia a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu acest stat, recomandare care a fost susținută de Parlament și reiterată în fiecare raport ulterior al Comisiei privind progresele înregistrate și în fiecare rezoluție a PE. Cu toate acestea, Consiliul încă nu a dat curs acestei recomandări. Litigiul vechi, nesoluționat, cu Grecia cu privire la utilizarea numelui de „Macedonia” și, mai recent, tensiunile cu Bulgaria constituie obstacole importante.

Kosovo

Ca și Bosnia și Herțegovina, Kosovo este o țară potențial candidată la aderarea la UE. În urma declarației sale unilaterale de independență din februarie 2008, UE a declarat că Kosovo avea o „perspectivă europeană” clară. Toate statele membre, cu excepția a cinci dintre ele (Cipru, Grecia, România, Slovacia și Spania), au recunoscut independența Kosovo. În regiune, Serbia și Bosnia și Herțegovina nu au recunoscut Kosovo. UE a desemnat un Reprezentant special în Kosovo, care este și Șeful Biroului UE, și a instituit Misiunea EULEX de sprijinire a statului de drept. În iunie 2012 a fost emisă o foaie de parcurs privind liberalizarea vizelor. După ce, în aprilie 2013, Belgradul și Pristina au încheiat un acord decisiv privind normalizarea relațiilor, în iunie 2013 Consiliul European a decis să înceapă negocierile pentru un ASA; acordul a fost parafat în iulie 2014. Viitoarea integrare a Kosovo în UE, ca și cea a Serbiei, rămâne strâns legată de rezultatele și implementarea dialogului la nivel înalt dintre Kosovo și Serbia, facilitat de UE.

Muntenegru

Muntenegru și-a depus candidatura în vederea aderării la UE în decembrie 2008, la mai mult de doi ani după declararea independenței (recunoscută de către toate statele membre). Țara a primit statut de candidat în decembrie 2010, iar negocierile de aderare au fost deschise în iunie 2012. În conformitate cu „noua abordare” a UE privind procesul de aderare, capitolele esențiale, și anume capitolul 23 privind reforma sistemului judiciar și drepturile fundamentale și capitolul 24 privind justiția, libertatea și securitatea, au fost deschise într-o etapă timpurie a negocierilor, în decembrie 2013.

Serbia

Serbia și-a depus candidatura pentru aderarea la UE în decembrie 2009 și a primit statut de candidat în martie 2012, după ce Belgrad și Pristina au ajuns la un acord privind reprezentarea regională a Kosovo. Ca recunoaștere a progreselor înregistrate de Serbia pe drumul spre normalizarea relațiilor cu Kosovo, în special prin intermediul actualului dialog dintre Belgrad și Pristina facilitat de UE, Consiliul European a aprobat, cu ocazia reuniunii sale din iunie 2013, recomandarea Comisiei vizând deschiderea negocierilor de aderare cu Serbia. ASA UE-Serbia a intrat în vigoare în septembrie 2013. Negocierile de aderare cu Serbia au fost deschise oficial la 21 ianuarie 2014, dar niciun capitol nu a fost încă deschis.

Turcia

În prezent, Turcia îşi negociază aderarea la Uniunea Europeană pe seama crizei refugiaţilor. Oficialii de la Ankara spun că vor face eforturi suplimentare pentru oprirea fluxului de imigranţi dacă vor beneficia de accelerarea procesului de integrare. Turcia şi-a găsit şi un aliat în demersul său. Germania a declarat, prin vocea cancelarului Angela Merkel, că este pregătită să ofere sprijin în intensificarea negocierilor dintre Ankara şi Bruxelles.

Negocierile Turciei pentru aderarea la UE au început în octombrie 2005. Au fost deschise 14 capitole, dintre care unul a fost închis provizoriu. Capitolul 22 – Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale, a fost deschis oficial în luna noiembrie 2013, Comisia Europeană  subliniază importanța pentru UE pentru a consolida angajamentul față de Turcia, astfel încât reformele să rămână de referință pentru puterea de la Ankara.

În 2023, Republica Turcia va împlini 100 de ani de existenţă. Până atunci, Ankara şi-a propus să fie acceptată în Uniunea Europeană.

Guvernele țărilor UE solicită Comisiei să prezinte un raport anual privind progresele înregistrate de toate țările care sunt oficial candidate sau potențial candidate la aderare. Acest proces de monitorizare garantează că țările care doresc să adere la UE sunt acceptate doar în cazul în care au îndeplinit toate condițiile necesare.

 

.

.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a adoptat propunerea privind îmbunătățirea instrumentului comercial unilateral care facilitează accesul la piața unică a produselor din țările cu venituri mici

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat miercuri, 22 septembrie, propunerea legislativă privind noul sistem generalizat de preferințe (SGP) al UE pentru perioada 2024-2034. Comisia propune îmbunătățirea unora dintre principalele caracteristici ale sistemului pentru a răspunde mai bine nevoilor și provocărilor în continuă evoluție ale țărilor SGP, precum și pentru a consolida dimensiunile socială, de mediu și climatică ale sistemului, se arată într-un comunicat.

Regulamentul SGP, care este în vigoare din 1971, este un instrument comercial unilateral care elimină sau reduce taxele la import pentru produsele care intră în UE din țările vulnerabile cu venituri mici, sprijinind eradicarea sărăciei, dezvoltarea durabilă și participarea acestora la economia mondială. Propunerea Comisiei face ca SGP al UE să se concentreze mai mult pe reducerea sărăciei și pe creșterea oportunităților de export pentru țările cu venituri reduse. Scopul său este de a stimula creșterea economică durabilă în țările cu venituri reduse și de a oferi noi posibilități de implicare în chestiunile de mediu și de bună guvernanță.

Noul cadru SGP consolidează posibilitățile UE de a utiliza preferințele comerciale pentru a crea oportunități economice și pentru a promova dezvoltarea durabilă. Cadrul modernizat extinde, de asemenea, motivele pentru retragerea preferințelor SGP ale UE în cazul unor încălcări grave și sistematice. Pe lângă convențiile de bază privind drepturile omului și munca, deja reglementate, propunerea mai include convenții de mediu și de bună guvernanță.

Concentrarea asupra celor care au cea mai mare nevoie de sprijin

SGP are mai multe caracteristici pentru a se asigura că preferințele comerciale ajung la țările care au cea mai mare nevoie de ele și pentru a sprijini dezvoltarea durabilă a acestora.

Noua propunere îmbunătățește sistemul actual prin:

  • asigurarea unei tranziții line pentru toate țările care urmează să se abată de la statutul de țară cel mai puțin dezvoltată în următorul deceniu. Ele vor putea solicita regimul special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe (SGP+) dacă se angajează să respecte standarde solide de durabilitate și, prin urmare, pot păstra preferințe tarifare generoase pentru a avea acces la piața UE;
  • maximizarea oportunităților pentru țările cu venituri mici de a beneficia de SGP prin reducerea cu zece puncte procentuale a pragurilor de graduare a produselor (adică suspendarea temporară a preferințelor tarifare pentru produsele înalt competitive), astfel încât marii producători industrializați să lase mai mult spațiu în sectoarele în care sunt foarte competitivi;
  • lista convențiilor internaționale care trebuie respectate a fost extinsă prin adăugarea a două instrumente suplimentare în domeniul drepturilor omului: cel privind drepturile persoanelor cu handicap și cel privind drepturile copilului; a două convenții privind drepturile lucrătorilor referitoare la inspecția muncii și la dialogul tripartit și o convenție de guvernanță privind criminalitatea organizată transnațională;
  • instituirea unui cadru bine definit pentru ca beneficiarii actuali ai SGP+ să se adapteze la noile cerințe, oferind o perioadă de tranziție adecvată și necesitând prezentarea unor planuri de punere în aplicare.

Un SGP mai ecologic

Pentru a consolida importanța respectării standardelor privind schimbările climatice și protecția mediului, noua propunere SGP:

  • introduce posibilitatea de a retrage beneficiile SGP pentru încălcări grave și sistematice ale principiilor convențiilor privind schimbările climatice și protecția mediului;
  • extinde lista convențiilor internaționale pe care țările SGP + trebuie să le ratifice dincolo de cele șapte instrumente actuale în materie de mediu și climă, incluzând în prezent și Acordul de la Paris.

Un SGP mai flexibil

Lecțiile învățate prin aplicarea actualului SGP sunt reflectate prin:

  • îmbunătățirea monitorizării conformității cu cerințele SGP+, precum și creșterea transparenței și a implicării societății civile în aplicarea sa;
  • o nouă procedură de retragere urgentă a preferințelor atunci când este necesar un răspuns rapid în circumstanțe deosebit de grave într-o țară beneficiară, cum ar fi încălcările grave ale standardelor internaționale;
  • o evaluare a efectelor socioeconomice ale oricărei retrageri propuse, pentru a lua în considerare orice impact negativ asupra populațiilor vulnerabile.

Parlamentul European și Consiliul vor discuta propunerea. Actualul Regulament SGP expiră la 31 decembrie 2023. Odată adoptat, noul regulament SGP se va aplica de la 1 ianuarie 2024.

 

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune revizuirea normelor UE în materie de asigurări pentru a favoriza investițiile pe termen lung ale societăților de asigurări în redresarea Europei

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a adoptat astăzi o revizuire cuprinzătoare a normelor UE în materie de asigurări (cunoscute sub denumirea de ”Solvabilitate II”), pentru a favoriza investițiile pe termen lung ale societăților de asigurări în redresarea Europei în urma pandemiei de COVID-19.

Revizuirea urmărește, de asemenea, să sporească reziliența sectorului asigurărilor și reasigurărilor (mai precis al asigurărilor pentru societățile de asigurare), astfel încât acesta să poată face față crizelor viitoare și să îi protejeze mai bine pe deținătorii de polițe.

Într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Comisia Europeană informează că vor fi introduse norme simplificate și mai proporționale pentru anumite societăți de asigurare mai mici.

Polițele de asigurare sunt esențiale pentru mulți europeni și pentru întreprinderile europene. Acestea protejează cetățenii împotriva pierderilor financiare în cazul unor evenimente neprevăzute. Societățile de asigurări joacă, de asemenea, un rol important în economia noastră, direcționând economiile către piețele financiare și către economia reală, oferind astfel întreprinderilor europene finanțare pe termen lung.

”Europa are nevoie de un sector al asigurărilor puternic și dinamic pentru a investi în economia noastră și pentru a ne ajuta să gestionăm riscurile cu care ne confruntăm. Datorită rolului său dublu de protector și de investitor, sectorul asigurărilor poate contribui la Pactul verde și la uniunea piețelor de capital. Propunerile de astăzi garantează faptul că normele noastre rămân adecvate scopului, sporind proporționalitatea acestora”, a transmis Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor.

La rândul său, Mairead McGuinness, comisarul european pentru stabilitate financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital, a explicat că propunerea ”va ajuta sectorul asigurărilor să se dezvolte și să își exercite deplin rolul în economia UE. Facilităm investițiile în redresare și dincolo de aceasta și încurajăm participarea societăților de asigurări pe piețele de capital ale UE, furnizând investițiile pe termen lung atât de esențiale pentru un viitor durabil. Uniunea piețelor de capital în curs de dezvoltare este esențială pentru viitorul nostru verde și digital. De asemenea, acordăm o atenție deosebită consumatorilor; deținătorii de polițe pot fi siguri că vor fi mai bine protejați în viitor în cazul în care asigurătorul lor se confruntă cu dificultăți.”

Revizuirea de astăzi constă în următoarele elemente:

  • o propunere legislativă de modificare a Directivei Solvabilitate II (Directiva 2009/138/CE);
  • o comunicare privind revizuirea Directivei Solvabilitate II;
  • o propunere legislativă privind o nouă directivă referitoare la redresarea și rezoluția instituțiilor de asigurare.

Revizuirea cuprinzătoare a Directivei Solvabilitate II

Obiectivul revizuirii de astăzi este de a consolida contribuția asigurătorilor europeni la finanțarea redresării, înregistrând progrese în ceea ce privește uniunea piețelor de capital și canalizarea fondurilor către Pactul verde european. Pe termen scurt, în UE ar putea fi deblocat capital în valoare de până la aproximativ 90 de miliarde de euro. Această eliberare semnificativă de capital va ajuta (re)asigurătorii să își intensifice contribuția în calitate de investitori privați la redresarea Europei în urma pandemiei de COVID-19.

Modificările aduse Directivei Solvabilitate II vor fi completate ulterior prin acte delegate. Comunicarea de miercuri prezintă intențiile Comisiei în această privință.

Câteva puncte-cheie ale pachetului:

  • modificările de astăzi vor proteja mai bine consumatorii și vor asigura faptul că societățile de asigurări rămân solide, inclusiv în perioade economice dificile;
  • consumatorii („deținătorii de polițe”) vor fi mai bine informați cu privire la situația financiară a asigurătorului lor;
  • consumatorii vor fi mai bine protejați atunci când cumpără produse de asigurare în alte state membre, datorită unei cooperări îmbunătățite între autoritățile de supraveghere;
  • asigurătorii vor fi stimulați să investească mai mult în capitalul pe termen lung, în beneficiul economiei;
  • soliditatea financiară a asigurătorilor va ține seama mai bine de anumite riscuri, inclusiv cele legate de climă, și va fi mai puțin sensibilă la fluctuațiile pe termen scurt ale pieței;
  • un control sporit va fi exercitat asupra întregului sector, pentru a preveni orice amenințare la adresa stabilității sale.

Propunerea de directivă privind redresarea și rezoluția instituțiilor de asigurare

Obiectivul Directivei privind redresarea și rezoluția instituțiilor de asigurare este de a asigura o mai bună pregătire a asigurătorilor și a autorităților relevante din UE în cazul unor dificultăți financiare semnificative.

Aceasta va introduce un nou proces de rezoluție ordonată, care va proteja mai bine deținătorii de polițe, precum și economia reală, sistemul financiar și, în ultimă instanță, contribuabilii. Autoritățile naționale vor fi mai bine pregătite pentru a face față insolvabilității unei companii de asigurări.

Prin înființarea colegiilor de rezoluție, autoritățile de supraveghere și autoritățile de rezoluție relevante vor putea să ia măsuri coordonate, prompte și decisive pentru a aborda problemele care apar în cadrul grupurilor transfrontaliere de (re)asigurare, garantând cel mai bun rezultat posibil pentru deținătorii de polițe și pentru economie în general.

Propunerile se bazează în mare măsură pe avizul tehnic oferit de EIOPA (Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale). Acestea sunt, de asemenea, aliniate la activitatea desfășurată la nivel internațional pe această temă, ținând seama în același timp de particularitățile europene.

Pachetul legislativ urmează să fie examinat de Parlamentul European și de Consiliu.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

COVID-19: Instrumentul SURE a sprijinit 31 milioane de cetățeni europeni aflați în risc de șomaj și 2,5 milioane de întreprinderi afectate economic

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Instrumentul de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj în situații de urgență (SURE) a sprijinit, în 2020, 31 milioane de cetățeni europeni aflați în risc de șomaj și 2,5 milioane de întreprinderi afectate economic de pandemia COVID-19, informează Comisia Europeană.

Comisia Europeană a publicat, miercuri, 22 septembrie, cel de-al doilea raport privind impactul Instrumentului de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj în situații de urgență (SURE), instrumentul de 100 de miliarde de euro destinat să protejeze locurile de muncă și veniturile afectate de pandemia COVID-19.

Raportul constată că SURE a reușit să amortizeze cu succes impactul socio-economic grav rezultat din pandemia COVID-19. Se estimează că măsurile naționale de pe piața forței de muncă sprijinite de SURE au redus șomajul cu aproape 1,5 milioane de persoane în 2020. SURE a contribuit la limitarea eficientă a creșterii șomajului în statele membre beneficiare în timpul crizei. Datorită SURE și altor măsuri de sprijin, această creștere a șomajului s-a dovedit a fi semnificativ mai mică decât în timpul crizei financiare mondiale, în ciuda scăderii mult mai mari a PIB-ului.

Principalele constatări

SURE a sprijinit aproximativ 31 de milioane de persoane în 2020, dintre care 22,5 milioane sunt angajați și 8,5 milioane sunt lucrători independenți. Aceasta reprezintă mai mult de un sfert din numărul total de persoane angajate în cele 19 state membre beneficiare.

În plus, aproximativ 2,5 milioane de întreprinderi afectate de pandemia COVID-19 au beneficiat de SURE, ceea ce le-a permis să păstreze lucrătorii.

Având în vedere ratingul solid de creditare al UE, statele membre beneficiare au economisit aproximativ 8,2 miliarde de euro din plata dobânzilor datorită SURE.

De la momentul elaborării primului raport, în martie 2021, Comisia a mobilizat alte 36 de miliarde EUR în cadrul a trei emisiuni. Aceste emisiuni au fost în mare parte suprasubscrise. Toate fondurile au fost mobilizate sub formă de obligațiuni sociale, oferind investitorilor încrederea că banii lor sunt direcționați către un scop social și făcând din UE cel mai mare emitent de obligațiuni sociale din lume.

Până în prezent, a fost aprobată o asistență financiară în valoare totală de 94,3 miliarde EUR pentru 19 state membre, din care au fost plătite 89,6 miliarde EUR. SURE mai poate oferi statelor membre asistență financiară în valoare de aproape 6 miliarde de euro din pachetul total de 100 de miliarde de euro.

SURE este un element esențial al strategiei globale a UE de protejare a cetățenilor și de atenuare a consecințelor negative ale pandemiei COVID-19. Acesta oferă sprijin financiar sub formă de împrumuturi acordate în condiții avantajoase de către UE statelor membre pentru a finanța programele naționale de reducere a timpului de lucru, măsuri similare de menținere a locurilor de muncă și de susținere a veniturilor – în special pentru lucrătorii independenți – și unele măsuri legate de sănătate.

La 4 martie 2021, Comisia a prezentat o recomandare privind sprijinul activ eficient pentru ocuparea forței de muncă în urma crizei COVID-19 (EASE). Aceasta prezintă o abordare strategică pentru a face o tranziție treptată între măsurile de urgență luate pentru a păstra locurile de muncă în timpul pandemiei și noile măsuri necesare pentru o redresare generatoare de locuri de muncă. Prin EASE, Comisia promovează crearea de locuri de muncă și tranzițiile de la un loc de muncă la altul, inclusiv către sectoarele digitale și ecologice, și invită statele membre să utilizeze fondurile UE disponibile.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ONU7 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

SUA8 hours ago

SUA și Franța dezamorsează criza submarinelor: Joe Biden și Emmanuel Macron au decis să lanseze un proces de consultări. SUA recunosc importanța unei apărări europene complementare cu NATO

Dragoș Pîslaru11 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Criza submarinelor. De la Washington, Boris Johnson încearcă să-l calmeze pe Emmanuel Macron în “frangleză”: “E timpul să își revină. Donnez-moi un break”

ONU12 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

CHINA13 hours ago

Sondaj ECFR: Europenii cred că un nou Război Rece este în desfășurare între SUA și rivalii China și Rusia și văd “UE drept cel mai de nădejde aliat al Americii”

Daniel Buda13 hours ago

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda privind sprijinirea turismului în UE

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisia Europeană a adoptat propunerea privind îmbunătățirea instrumentului comercial unilateral care facilitează accesul la piața unică a produselor din țările cu venituri mici

MEDIU13 hours ago

Octavian Berceanu: Prioritatea mea nu se schimbă. Voi milita în continuare pentru protejarea mediului

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisia Europeană propune revizuirea normelor UE în materie de asigurări pentru a favoriza investițiile pe termen lung ale societăților de asigurări în redresarea Europei

ONU7 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru11 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU12 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI14 hours ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU21 hours ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL1 day ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI5 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending