Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a publicat raportul anual privind progresul statelor candidate la UE. Turcia, „regrese grave“ în materie de libertate de exprimare

Published

on

Raportul anual privind progresul statelor candidate și potențial candidate la UE a fost prezentat în cadrul Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul European astăzi, 10 noiembrie.

„Raportul privind progresul Serbiei, Muntenegrului, Macedoniei, Bosniei-Herțegovinei, Albaniei, Turciei și Kosovo va fi prezentat de către Comisarul European Pentru Politica de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere, Johannes Hahn.”, anunța un comunicat al PE.

În cadrul raportului de anul acesta fiecărei țări candidate i se va atribui o notă, de la 1 la 5, pentru o mai bună ilustrare a progreselor înregistrate în diferite domenii.

Cu ocazia prezentării pachetului anual privind extinderea, comisarul Johannes Hahn a declarat: Actuala criză a refugiaților ne arată cât de importantă este cooperarea strânsă dintre UE și țările din Europa de Sud-Est. Procesul de extindere a UE, care cuprinde Balcanii de Vest și Turcia, reprezintă un instrument puternic de consolidare a statului de drept și a drepturilor omului în aceste țări. De asemenea, acest instrument stimulează economia, făcând-o mai puternică, și promovează cooperarea regională. O perspectivă europeană clară transformă treptat țările noastre partenere și consolidează stabilitatea din întreaga Uniune. Angajamentul nostru ferm față de aderarea la UE, precum și față de condițiile pe care aceasta le implică, reprezintă, prin urmare, o investiție pe termen lung în securitatea și prosperitatea Europei”.

Hahn_13092013

Prezentarea publică a pachetului a fost amânată anterior de mai multe ori, Comisia nereușind să ofere o explicație satisfăcătoare în această privință. Majoritatea analștilor sunt totuși de părere că aceasta a fost o încercare de a evita stricarea relațiilor cu Turcia, din cauza unor părți ale raportului care prezintă numeroase încălcări ale drepturilor omului. Turcia este aliat strategic al UE în rezolvarea crizei refugiaților.

Situația în 2015

Sinteză a declarațiilor susținute de comisarul european Johannes Hahn:

Muntenegru a înregistrat progrese în privința negocierilor de aderare, inclusiv în ceea ce privește deschiderea celor opt capitole de negociere. Acest lucru a fost posibil datorită progreselor înregistrate în statul de drept, precum și datorită consolidării cadrului juridic și instituțional. Cu toate acestea, reformele privind corupția și criminalitatea organizată rămân limitate. Se dorește, ca pe această cale să se reamintească necesitatea unui dialog constructiv și cuprinzător între guvern și opoziție – dialog care trebuie să aibă loc în parlament!

Serbia a realizat pași mari pe calea consolidării poziției sale în UE, fapt care o aduce mai aproape de deschiderea primele capitole de negociere. De asemenea, Serbia a finalizat statutul planurilor de acțiune, a ajuns la acorduri-cheie cu Kosovo și a fost foarte constructivă în dezvoltarea cooperării regionale cu vecinii săi.

În același timp, Serbia s-a angajat într-un program ambițios de reformă economică. Serbia este, de asemenea, afectată de criza refugiaților, dar s-a ocupat relativ bine de afluxul de refugiați fără precedent.

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei este la un nivel relativ bun de aliniere legislativă. În ciuda acestui fapt, conținutul interceptărilor telefonice care au ajuns în domeniul public arată că sistemul politic este serios subminat de interferența politică și de corupție. În lunile iunie și iulie s-a facilitat un acord politic cu ajutorul europarlamentarilor Vajgl, Howitt și Kukan. Se consideră că aceasta este cea mai bună modalitate de a pune capăt crizei politice o dată pentru totdeauna.

În Albania, s-a putut observa un progres constant în abordarea priorităților cheie pentru deschiderea negocierilor de aderare, precum și în urmărirea unui set de reforme necesare pentru a avansa pe calea integrării europene. Cu toate acestea, mai trebuie să se consolideze statul de drept, în special prin efectuarea unei reforme profunde a sistemului judiciar și construirea treptată a unor măsuri solide de combatere a corupției și crimei organizate. De asemenea, trebuie să se asigure o abordare mai sistematică a protecției drepturilor fundamentale și, în ceea ce privește drepturile de proprietate, legislația privind restituirea și compensarea proprietăților naționalizate sub regimul comunist trebuie să fie adoptată.

În ceea ce privește Bosnia și Herțegovina țara este din nou pe calea reformei. Inițiativa UE din decembrie 2014 a permis un nou impuls reformei care a dus la intrarea în vigoare, în iunie, a Acordului de stabilizare și de asociere și adoptarea unei agende de reformă cuprinzătoare, axate pe reguli socio-economic, de drept și reforme în administrația publică.

Guvernul din Kosovo a luat în ultima vreme unele decizii foarte dificile precum acordurile încheiate cu Belgradul în luna august. Raportul recunoaște aceste decizii cheie. Cu toate acestea, impasul politic în care se află la șase luni după alegeri a întârziat reformele cheie. Kosovo este într-un stadiu timpuriu în numeroase domenii și trebuie să rămână concentrat pe ordinea de zi a reformei.

Revenind în cele din urmă la Turcia, împărtășim oportunități și provocări comune, ca urmare a crizei refugiaților în curs de desfășurare. Este de admirat sprijinul umanitar impresionant oferit de Turcia pentru mai mult de 2 milioane de refugiați din Siria și Irak.

Dar relațiile noastre cu Turcia se extind dincolo de migrație și s-a continuat astfel să se consolideze cooperarea în toate domeniile de interes comun precum politica externă și de securitate, de combatere a terorismului, energie, relațiile comerciale și economice.

Pe parcursul anului trecut lipsurile semnificative au afectat independența justiției, precum și libertatea de întrunire și libertatea de exprimare, în special în ceea ce privește creșterea presiunii și intimidarea jurnaliștilor și mass-media, precum și modificările aduse la legea internetului care permit blocarea de conținuturi media.

Reformele în aceste domenii-cheie sunt o prioritate indispensabilă în procesul de aderare al Turciei, dar și în interesul propriu al Turciei.

Prin urmare, anul următor va fi o perioadă aglomerată pentru țările candidate la extindere. Am stabilit mai clar unde se află în acest moment și ceea ce au nevoie să facă, atât în anul următor cât și pe termen lung.

Pentru informații și recomandări detaliate referitoare la fiecare țară, a se vedea următoarele memo:

Albania

Bosnia and Herzegovina

Kosovo

Montenegro

Serbia

The former Yugoslav Republic of Macedonia

Turkey

Stadiul actual privind extinderea UE

Albania

Albania și-a depus candidatura pentru aderarea la UE la 28 aprilie 2009, la câteva zile după intrarea în vigoare a ASA UE-Albania. În octombrie 2010, Comisia a recomandat ca negocierile privind aderarea să fie deschise când acest stat va îndeplini cerințele pentru cele 12 „priorități-cheie”. Comisia a constatat progrese semnificative în 2012 și a recomandat ca Albania să primească statut de candidat, în funcție de adoptarea reformelor în curs. Astfel, în octombrie 2013, CE a recomandat acordarea Albaniei a statutului de țară candidată la aderarea la UE. Consiliul a luat act de această recomandare în decembrie 2013 și a acordat acestei țări statutul de țară candidată în iunie 2014. Deschiderea propriu-zisă a negocierilor depinde de progresele înregistrate de Albania în cinci domenii principale.

Bosnia și Herțegovina

Bosnia și Herțegovina este o țară potențial candidată. Cu toate acestea, încă nu și-a depus candidatura de aderare la UE. Un ASA a fost negociat și semnat în iunie 2008, însă intrarea sa în vigoare a fost înghețată, în special deoarece această țară nu a executat încă o hotărâre importantă a Curții Europene a Drepturilor Omului. Până acum, este în vigoare numai acordul interimar privind comerțul și aspectele legate de comerț, punerea în aplicare a acestuia fiind problematică. În iunie 2012, a fost lansat un dialog la nivel înalt pentru a ajuta această țară să avanseze și să se pregătească pentru depunerea candidaturii de aderare la UE. În februarie 2014, Comisia a decis să-și reconsidere abordarea față de această țară, între altele printr-o concentrare sporită asupra guvernanței economice.

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei a solicitat aderarea la UE în martie 2004, primind statutul de stat candidat în decembrie 2005. În 2009, Comisia a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu acest stat, recomandare care a fost susținută de Parlament și reiterată în fiecare raport ulterior al Comisiei privind progresele înregistrate și în fiecare rezoluție a PE. Cu toate acestea, Consiliul încă nu a dat curs acestei recomandări. Litigiul vechi, nesoluționat, cu Grecia cu privire la utilizarea numelui de „Macedonia” și, mai recent, tensiunile cu Bulgaria constituie obstacole importante.

Kosovo

Ca și Bosnia și Herțegovina, Kosovo este o țară potențial candidată la aderarea la UE. În urma declarației sale unilaterale de independență din februarie 2008, UE a declarat că Kosovo avea o „perspectivă europeană” clară. Toate statele membre, cu excepția a cinci dintre ele (Cipru, Grecia, România, Slovacia și Spania), au recunoscut independența Kosovo. În regiune, Serbia și Bosnia și Herțegovina nu au recunoscut Kosovo. UE a desemnat un Reprezentant special în Kosovo, care este și Șeful Biroului UE, și a instituit Misiunea EULEX de sprijinire a statului de drept. În iunie 2012 a fost emisă o foaie de parcurs privind liberalizarea vizelor. După ce, în aprilie 2013, Belgradul și Pristina au încheiat un acord decisiv privind normalizarea relațiilor, în iunie 2013 Consiliul European a decis să înceapă negocierile pentru un ASA; acordul a fost parafat în iulie 2014. Viitoarea integrare a Kosovo în UE, ca și cea a Serbiei, rămâne strâns legată de rezultatele și implementarea dialogului la nivel înalt dintre Kosovo și Serbia, facilitat de UE.

Muntenegru

Muntenegru și-a depus candidatura în vederea aderării la UE în decembrie 2008, la mai mult de doi ani după declararea independenței (recunoscută de către toate statele membre). Țara a primit statut de candidat în decembrie 2010, iar negocierile de aderare au fost deschise în iunie 2012. În conformitate cu „noua abordare” a UE privind procesul de aderare, capitolele esențiale, și anume capitolul 23 privind reforma sistemului judiciar și drepturile fundamentale și capitolul 24 privind justiția, libertatea și securitatea, au fost deschise într-o etapă timpurie a negocierilor, în decembrie 2013.

Serbia

Serbia și-a depus candidatura pentru aderarea la UE în decembrie 2009 și a primit statut de candidat în martie 2012, după ce Belgrad și Pristina au ajuns la un acord privind reprezentarea regională a Kosovo. Ca recunoaștere a progreselor înregistrate de Serbia pe drumul spre normalizarea relațiilor cu Kosovo, în special prin intermediul actualului dialog dintre Belgrad și Pristina facilitat de UE, Consiliul European a aprobat, cu ocazia reuniunii sale din iunie 2013, recomandarea Comisiei vizând deschiderea negocierilor de aderare cu Serbia. ASA UE-Serbia a intrat în vigoare în septembrie 2013. Negocierile de aderare cu Serbia au fost deschise oficial la 21 ianuarie 2014, dar niciun capitol nu a fost încă deschis.

Turcia

În prezent, Turcia îşi negociază aderarea la Uniunea Europeană pe seama crizei refugiaţilor. Oficialii de la Ankara spun că vor face eforturi suplimentare pentru oprirea fluxului de imigranţi dacă vor beneficia de accelerarea procesului de integrare. Turcia şi-a găsit şi un aliat în demersul său. Germania a declarat, prin vocea cancelarului Angela Merkel, că este pregătită să ofere sprijin în intensificarea negocierilor dintre Ankara şi Bruxelles.

Negocierile Turciei pentru aderarea la UE au început în octombrie 2005. Au fost deschise 14 capitole, dintre care unul a fost închis provizoriu. Capitolul 22 – Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale, a fost deschis oficial în luna noiembrie 2013, Comisia Europeană  subliniază importanța pentru UE pentru a consolida angajamentul față de Turcia, astfel încât reformele să rămână de referință pentru puterea de la Ankara.

În 2023, Republica Turcia va împlini 100 de ani de existenţă. Până atunci, Ankara şi-a propus să fie acceptată în Uniunea Europeană.

Guvernele țărilor UE solicită Comisiei să prezinte un raport anual privind progresele înregistrate de toate țările care sunt oficial candidate sau potențial candidate la aderare. Acest proces de monitorizare garantează că țările care doresc să adere la UE sunt acceptate doar în cazul în care au îndeplinit toate condițiile necesare.

 

.

.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană anunță că aditivul alimentar, dioxid de titan, va interzis începând din această vară

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Comisia Europeană a adoptat o interdicție de utilizare a dioxidului de titan (E171) ca aditiv alimentar, potrivit comunicatului Reprezentanței Comisiei Europene în România. 

Interdicția se va aplica după o perioadă de tranziție de șase luni. Cu alte cuvinte, începând din vară, acest aditiv nu ar mai trebui adăugat în produsele alimentare.

Comisara Stella Kyriakides, responsabilă cu sănătatea și siguranța alimentară, a declarat: „Siguranța alimentelor pe care le consumă cetățenii noștri și sănătatea lor nu sunt negociabile. De aceea, efectuăm un control strict și permanent pentru a garanta cele mai înalte standarde de siguranță pentru consumatori. O piatră de temelie a acestei activități este să ne asigurăm că numai substanțele sigure, susținute de dovezi științifice solide, ajung în farfuriile noastre. Prin interdicția de astăzi, eliminăm un aditiv alimentar care nu mai este considerat sigur. Contez pe faptul că autoritățile statelor membre vor coopera asigurându-se că operatorii din sectorul alimentar vor înceta să utilizeze E171 în produsele alimentare.”

Dioxidul de titan se utilizează pentru a conferi o culoare albă multor produse alimentare, de la produse coapte și paste tartinabile, până la supe și sosuri, sosuri pentru salate și suplimente alimentare. Statele membre au aprobat în unanimitate propunerea Comisiei, prezentată în toamna trecută.

Aceasta s-a bazat pe un aviz științific al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, care concluziona că E171 nu mai poate fi considerat sigur atunci când este utilizat ca aditiv alimentar. Mai multe informații sunt disponibile în documentul Întrebări și răspunsuri.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană solicită ca sustenabilitatea mediului să se afle în centrul sistemelor de învățământ din UE

Published

on

© European Commission/ Facebook

Comisia Europeană a  publicat vineri o propunere de recomandare a Consiliului privind educația în scopul dezvoltării durabile a mediului. Scopul propunerii este de a sprijini statele membre, școlile, instituțiile de învățământ superior, organizațiile neguvernamentale în vederea dotării elevilor cu cunoștințe și competențe în materie de durabilitate, schimbări climatice și mediu, informează comunicatul oficial. 

De asemenea, un nou cadru european de competențe privind durabilitatea, publicat de Centrul Comun de Cercetare prezintă competențele necesare pentru tranziția ecologică, inclusiv gândirea critică, spiritul de inițiativă, respectul față de natură și înțelegerea impactului pe care acțiunile și deciziile zilnice îl au asupra mediului și a climei globale.

„Participarea tinerilor a revoluționat modul în care privim clima și mediul înconjurător. Prin intermediul programelor noastre pentru tineret, Corpul european de solidaritate și DiscoverEU, promovăm campania de dezvoltare durabilă prin implicarea tinerilor noștri. Acesta este un pas înainte în activitatea de integrare a sustenabilității în educație”, a declarat vicepreședintele pentru promovarea stilului de viață european, Margaritis Schinas.

Propunerea Comisiei invită statele membre: 

  • să asigure accesul elevilor de toate vârstele la educație și formare de înaltă calitate și favorabilă incluziunii în ceea ce privește schimbările climatice, biodiversitatea și durabilitatea;
  • să stabilească educația pentru mediu ca domeniu prioritar în cadrul politicilor și programelor de educație și formare, pentru a sprijini și a permite sectorului să contribuie la tranziția ecologică;
  • să încurajeze și să sprijine abordările întregii instituții în ceea ce privește durabilitatea, care să cuprindă predarea și învățarea; elaborarea de viziuni, planificarea și guvernanța; implicarea activă a studenților și a personalului;
  • să mobilizeze fondurile naționale și ale UE pentru investiții în infrastructuri durabile și ecologice, formare, instrumente și resurse pentru a spori rezistența și pregătirea educației și a formării pentru tranziția ecologică.

Întrebați într-un sondaj Eurobarometru care ar trebui să fie principalele priorități ale UE în anii următori, tinerii au spus că protecția mediului și lupta împotriva schimbărilor climatice (67%), urmată de îmbunătățirea educației și a formării profesionale (56%) sunt prioritare.

Programul Erasmus+ 2021-2027 pune, de asemenea, un accent puternic pe tranziția ecologică în domeniul educației și formării profesionale. Pentru programul din 2022, se va acorda prioritate proiectelor care dezvoltă competențe și abilități ecologice, programe de studii orientate spre viitor și abordări planificate ale sustenabilității de către furnizorii de educație.

O cerere de propuneri specifice pentru proiecte la scară largă va oferi finanțare pentru identificarea, dezvoltarea și testarea unor abordări inovatoare în domeniul educației pentru durabilitatea mediului. Comisia va oferi, de asemenea, oportunități de formare pentru profesori prin intermediul School Education Gateway și eTwinning.

Noul portal al spațiului european al educației al Comisiei permite un acces facil la informații privind educația și formarea profesională în UE, inclusiv informații specifice privind educația ecologică. Propunerea Comisiei va fi discutată de statele membre și apoi adoptată de miniștrii educației din UE. Comisia va sprijini punerea în aplicare a recomandării prin învățare și schimburi între statele membre, părțile interesate și țările partenere.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Financial Times: Comisarul european pentru justiție avertizează România cu sancțiuni, fiind a treia țară după Polonia și Germania care contestă supremația dreptului UE

Published

on

© European Union 2021

În timp ce Polonia fură lumina reflectoarelor cu disputele sale cu Comisia Europeană pe tema statului de drept, o altă țară est-europeană, România, a început și ea să conteste supremația legislației UE, relatează Financial Times, citând declarații ale comisarului european pentru justiție, Didier Reynders, expune problemele și explică la ce consecințe se poate aștepta Bucureștiul.

Am primit o reacția din partea Guvernului României care spune nu, noi ne dorim să respectăm pe deplin supremația dreptului european…dar în cadrul Constituției României”, a declarat Reynders pentru Financial Times, într-un articol semnat de jurnaliștii Valentina Pop și Sam Fleming la Bruxelles.

Potrivit lui Reynders, Curtea Constituțională din România calcă pe urmele instituției sale omoloage din Polonia atunci când vine vorba de contestarea supremației legislației UE, potrivit comisarului pentru justiție, Didier Reynders, scriu Valentina Pop și Sam Fleming la Bruxelles.

Anul trecut, mai întâi într-o hotărâre din luna mai, urmată de o a doua în decembrie, Curtea Justiție a UE a statuat că judecătorii din România ar trebui să pună legislația UE deasupra legislației naționale, inclusiv hotărârile Curții Constituționale naționale, atunci când acestea încalcă tratatul UE. Curtea Constituțională a României a răspuns la ambele hotărâri, susținând că judecătorii ar trebui să pună pe primul loc legislația românească.

Citiți și CJUE confirmă că MCV este ”obligatoriu în toate elementele sale pentru România”: Judecătorii naționali pot lăsa neaplicată o decizie a Curților Constituționale dacă este contrară dreptului Uniunii

Deciziile instanței de la București au reflectat poziții similare ale curților constituționale din Polonia și Germania cu privire la supremația legislației UE.

Dar, în timp ce acțiunea în justiție a Poloniei a fost declanșată de premierul țării (care nu se dă înapoi în fața nenumăratelor litigii juridice), Comisia a îngropat securea războiului cu Germania după ce Berlinul a transmis asigurări că susține pe deplin supremația dreptului UE.

Guvernul României, potrivit lui Reynders, se situează undeva la mijloc.

“Am primit o reacție din partea guvernului român care a spus: “Nu, vrem să respectăm pe deplin primatul [legislației UE] … dar în cadrul Constituției României”. Deci, nu este chiar răspunsul pe care l-am primit de la guvernul german, fără nicio condiție“, a afirmat el.

Reynders a declarat că ar putea iniția o acțiune în justiție împotriva României, având în vedere “poziția reală, permanentă și persistentă a instanței supreme din această țară de a merge împotriva legislației UE sau a caracterului obligatoriu al deciziilor CJUE”.

Deși nu este la fel de avansată în ceea ce privește rezistența sa față de hotărârile CJUE, România ar putea urma exemplul Poloniei și ar putea fi amendată cu milioane de euro dacă refuză să pună în aplicare verdictele instanței cu sediul în Luxemburg.

Una dintre aceste cereri este desființarea secției speciale de investigare a infracțiunilor din justiție, care “ar putea fi percepută ca fiind o încercare de a stabili un instrument de presiune și intimidare în ceea ce privește judecătorii”, potrivit CJUE.

În această speță, vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova, și comisarul european pentru justiție, Didier Reynders i-au transmis la începutul lunii decembrie ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, că anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV și a treia rundă de evaluare în cadrul mecanismului Rule of Law, nominalizând tema desființării SIIJ.

Ambii oficiali europeni au insistat pe faptul că 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV și a treia rundă de evaluare în cadrul mecanismului Rule of Law. Din această perspectivă, oficialii europeni au subliniat importanța calendarului pentru realizarea principalelor obiective, desființarea SIIJ, adoptarea legilor justiției și a codurilor penale”, se arată într-un comunicat al Ministerului Justiției.

Mai mult, în privința dreptului european, ministrul Predoiu a transmis că Guvernul precedent a transmis Comisiei o scrisoare în care a precizat că Guvernul României respectă principiul supremației dreptului european și că poziția noului Guvern în această chestiune rămâne neschimbată.

Ca urmare a acestor discuții, ministrul Cătălin Predoiu a precizat, în cadrul unei întrevederi online cu reprezentații Comisiei Europene, că va propune Guvernului sesizarea Parlamentului cu proiectul legii de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și cu modificarea legilor Justiției pe parcursul sesiunii parlamentare care va începe la 1 februarie, anul viitor.

Dar Reynders a declarat pentru Financial Times că aceasta a fost o tactică de tragere de timp pe care a întâlnit-o în discuțiile cu omologii maghiari. “În primul rând, trebuie să puneți în aplicare [hotărârile CEJ], în România, opriți-vă cu secția specială. Apoi, dacă vreți să puneți în aplicare un nou sistem, vom verifice”, a avertizat el

Financial Times conchide, subliniind că deși între Varșovia și București se pot găsi unele asemănări, rămâne o mare diferență: România a început să primească fonduri în cadrul planului de redresare post-pandemie, aproximativ 3,8 miliarde de euro dintr-un total de 29,2 miliarde de euro.

Continue Reading

Facebook

PARLAMENTUL EUROPEAN5 hours ago

Roberta Metsola, mesaj înainte de alegerea noului președinte al PE: Vreau ca oamenii să recapete acel sentiment de speranță în proiectul european

PARLAMENTUL EUROPEAN7 hours ago

Prima sesiune plenară din 2022 a Parlamentului European. Președintele David Sassoli va fi omagiat în plenul de la Strasbourg, înainte ca eurodeputații să își aleagă noua conducere

U.E.8 hours ago

CE a adoptat cel de-al doilea program de lucru EU4Health. Statele Membre vor avea la dispoziție în 2022 peste 835 de mil. de euro pentru a construi o UE a Sănătății

INTERNAȚIONAL11 hours ago

UE și SUA pledează pentru un ”front transatlantic puternic și unit” în fața inițiativei Rusiei de a reconstrui sfere de influență în Europa

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Ucraina | Secretarul de stat american, convorbire cu șeful diplomației UE: O nouă agresiune rusă va fi întâmpinată cu ”consecințe rapide, severe și coordonate”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

Manfred Weber, liderul Grupului PPE din PE, își exprimă susținerea pentru candidatura lui Silvio Berlusconi la președinția Italiei

MCV1 day ago

Ministerul Justiției va ”coopera transparent și sincer” cu Comisia Europeană pentru atingerea obiectivelor din cadrul MCV. Ce plan și-a propus Ministerul

ROMÂNIA1 day ago

Președintele Klaus Iohannis: Izvor al drepturilor și libertăților, cultura contribuie la consolidarea proiectului european

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă: Cultura românească, demnă de a sta fără complexe alături de marile culturi

CONSILIUL UE1 day ago

Ministrul Bogdan Aurescu susține continuarea coordonării cu SUA sau țări din Asia care împărtășesc aceleași valori și obiective cu România

SUA2 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO4 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE2 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

NATO4 weeks ago

Nicolae Ciucă, la NATO: Actuala comasare de trupe rusești este nejustificată. Confirmă nevoia de a întări acţiunile de descurajare a ameninţărilor şi de apărare pe flancul estic şi la Marea Neagră

COMISIA EUROPEANA4 weeks ago

Ursula von der Leyen, după întâlnirea cu Nicolae Ciucă: Europa, recunoscătoare solidarității României. Comisia Europeană, gata să sprijine creșterea ratei de vaccinare în România

Advertisement

Team2Share

Trending