Raportul anual privind progresul statelor candidate și potențial candidate la UE a fost prezentat în cadrul Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul European astăzi, 10 noiembrie.
„Raportul privind progresul Serbiei, Muntenegrului, Macedoniei, Bosniei-Herțegovinei, Albaniei, Turciei și Kosovo va fi prezentat de către Comisarul European Pentru Politica de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere, Johannes Hahn.”, anunța un comunicat al PE.
În cadrul raportului de anul acesta fiecărei țări candidate i se va atribui o notă, de la 1 la 5, pentru o mai bună ilustrare a progreselor înregistrate în diferite domenii.
Cu ocazia prezentării pachetului anual privind extinderea, comisarul Johannes Hahn a declarat: „Actuala criză a refugiaților ne arată cât de importantă este cooperarea strânsă dintre UE și țările din Europa de Sud-Est. Procesul de extindere a UE, care cuprinde Balcanii de Vest și Turcia, reprezintă un instrument puternic de consolidare a statului de drept și a drepturilor omului în aceste țări. De asemenea, acest instrument stimulează economia, făcând-o mai puternică, și promovează cooperarea regională. O perspectivă europeană clară transformă treptat țările noastre partenere și consolidează stabilitatea din întreaga Uniune. Angajamentul nostru ferm față de aderarea la UE, precum și față de condițiile pe care aceasta le implică, reprezintă, prin urmare, o investiție pe termen lung în securitatea și prosperitatea Europei”.
Prezentarea publică a pachetului a fost amânată anterior de mai multe ori, Comisia nereușind să ofere o explicație satisfăcătoare în această privință. Majoritatea analștilor sunt totuși de părere că aceasta a fost o încercare de a evita stricarea relațiilor cu Turcia, din cauza unor părți ale raportului care prezintă numeroase încălcări ale drepturilor omului. Turcia este aliat strategic al UE în rezolvarea crizei refugiaților.
Situația în 2015
Sinteză a declarațiilor susținute de comisarul european Johannes Hahn:
Muntenegru a înregistrat progrese în privința negocierilor de aderare, inclusiv în ceea ce privește deschiderea celor opt capitole de negociere. Acest lucru a fost posibil datorită progreselor înregistrate în statul de drept, precum și datorită consolidării cadrului juridic și instituțional. Cu toate acestea, reformele privind corupția și criminalitatea organizată rămân limitate. Se dorește, ca pe această cale să se reamintească necesitatea unui dialog constructiv și cuprinzător între guvern și opoziție – dialog care trebuie să aibă loc în parlament!
Serbia a realizat pași mari pe calea consolidării poziției sale în UE, fapt care o aduce mai aproape de deschiderea primele capitole de negociere. De asemenea, Serbia a finalizat statutul planurilor de acțiune, a ajuns la acorduri-cheie cu Kosovo și a fost foarte constructivă în dezvoltarea cooperării regionale cu vecinii săi.
În același timp, Serbia s-a angajat într-un program ambițios de reformă economică. Serbia este, de asemenea, afectată de criza refugiaților, dar s-a ocupat relativ bine de afluxul de refugiați fără precedent.
Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei este la un nivel relativ bun de aliniere legislativă. În ciuda acestui fapt, conținutul interceptărilor telefonice care au ajuns în domeniul public arată că sistemul politic este serios subminat de interferența politică și de corupție. În lunile iunie și iulie s-a facilitat un acord politic cu ajutorul europarlamentarilor Vajgl, Howitt și Kukan. Se consideră că aceasta este cea mai bună modalitate de a pune capăt crizei politice o dată pentru totdeauna.
În Albania, s-a putut observa un progres constant în abordarea priorităților cheie pentru deschiderea negocierilor de aderare, precum și în urmărirea unui set de reforme necesare pentru a avansa pe calea integrării europene. Cu toate acestea, mai trebuie să se consolideze statul de drept, în special prin efectuarea unei reforme profunde a sistemului judiciar și construirea treptată a unor măsuri solide de combatere a corupției și crimei organizate. De asemenea, trebuie să se asigure o abordare mai sistematică a protecției drepturilor fundamentale și, în ceea ce privește drepturile de proprietate, legislația privind restituirea și compensarea proprietăților naționalizate sub regimul comunist trebuie să fie adoptată.
În ceea ce privește Bosnia și Herțegovina țara este din nou pe calea reformei. Inițiativa UE din decembrie 2014 a permis un nou impuls reformei care a dus la intrarea în vigoare, în iunie, a Acordului de stabilizare și de asociere și adoptarea unei agende de reformă cuprinzătoare, axate pe reguli socio-economic, de drept și reforme în administrația publică.
Guvernul din Kosovo a luat în ultima vreme unele decizii foarte dificile precum acordurile încheiate cu Belgradul în luna august. Raportul recunoaște aceste decizii cheie. Cu toate acestea, impasul politic în care se află la șase luni după alegeri a întârziat reformele cheie. Kosovo este într-un stadiu timpuriu în numeroase domenii și trebuie să rămână concentrat pe ordinea de zi a reformei.
Revenind în cele din urmă la Turcia, împărtășim oportunități și provocări comune, ca urmare a crizei refugiaților în curs de desfășurare. Este de admirat sprijinul umanitar impresionant oferit de Turcia pentru mai mult de 2 milioane de refugiați din Siria și Irak.
Dar relațiile noastre cu Turcia se extind dincolo de migrație și s-a continuat astfel să se consolideze cooperarea în toate domeniile de interes comun precum politica externă și de securitate, de combatere a terorismului, energie, relațiile comerciale și economice.
Pe parcursul anului trecut lipsurile semnificative au afectat independența justiției, precum și libertatea de întrunire și libertatea de exprimare, în special în ceea ce privește creșterea presiunii și intimidarea jurnaliștilor și mass-media, precum și modificările aduse la legea internetului care permit blocarea de conținuturi media.
Reformele în aceste domenii-cheie sunt o prioritate indispensabilă în procesul de aderare al Turciei, dar și în interesul propriu al Turciei.
Prin urmare, anul următor va fi o perioadă aglomerată pentru țările candidate la extindere. Am stabilit mai clar unde se află în acest moment și ceea ce au nevoie să facă, atât în anul următor cât și pe termen lung.
Pentru informații și recomandări detaliate referitoare la fiecare țară, a se vedea următoarele memo:
The former Yugoslav Republic of Macedonia
Stadiul actual privind extinderea UE
Albania
Albania și-a depus candidatura pentru aderarea la UE la 28 aprilie 2009, la câteva zile după intrarea în vigoare a ASA UE-Albania. În octombrie 2010, Comisia a recomandat ca negocierile privind aderarea să fie deschise când acest stat va îndeplini cerințele pentru cele 12 „priorități-cheie”. Comisia a constatat progrese semnificative în 2012 și a recomandat ca Albania să primească statut de candidat, în funcție de adoptarea reformelor în curs. Astfel, în octombrie 2013, CE a recomandat acordarea Albaniei a statutului de țară candidată la aderarea la UE. Consiliul a luat act de această recomandare în decembrie 2013 și a acordat acestei țări statutul de țară candidată în iunie 2014. Deschiderea propriu-zisă a negocierilor depinde de progresele înregistrate de Albania în cinci domenii principale.
Bosnia și Herțegovina
Bosnia și Herțegovina este o țară potențial candidată. Cu toate acestea, încă nu și-a depus candidatura de aderare la UE. Un ASA a fost negociat și semnat în iunie 2008, însă intrarea sa în vigoare a fost înghețată, în special deoarece această țară nu a executat încă o hotărâre importantă a Curții Europene a Drepturilor Omului. Până acum, este în vigoare numai acordul interimar privind comerțul și aspectele legate de comerț, punerea în aplicare a acestuia fiind problematică. În iunie 2012, a fost lansat un dialog la nivel înalt pentru a ajuta această țară să avanseze și să se pregătească pentru depunerea candidaturii de aderare la UE. În februarie 2014, Comisia a decis să-și reconsidere abordarea față de această țară, între altele printr-o concentrare sporită asupra guvernanței economice.
Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei
Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei a solicitat aderarea la UE în martie 2004, primind statutul de stat candidat în decembrie 2005. În 2009, Comisia a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu acest stat, recomandare care a fost susținută de Parlament și reiterată în fiecare raport ulterior al Comisiei privind progresele înregistrate și în fiecare rezoluție a PE. Cu toate acestea, Consiliul încă nu a dat curs acestei recomandări. Litigiul vechi, nesoluționat, cu Grecia cu privire la utilizarea numelui de „Macedonia” și, mai recent, tensiunile cu Bulgaria constituie obstacole importante.
Kosovo
Ca și Bosnia și Herțegovina, Kosovo este o țară potențial candidată la aderarea la UE. În urma declarației sale unilaterale de independență din februarie 2008, UE a declarat că Kosovo avea o „perspectivă europeană” clară. Toate statele membre, cu excepția a cinci dintre ele (Cipru, Grecia, România, Slovacia și Spania), au recunoscut independența Kosovo. În regiune, Serbia și Bosnia și Herțegovina nu au recunoscut Kosovo. UE a desemnat un Reprezentant special în Kosovo, care este și Șeful Biroului UE, și a instituit Misiunea EULEX de sprijinire a statului de drept. În iunie 2012 a fost emisă o foaie de parcurs privind liberalizarea vizelor. După ce, în aprilie 2013, Belgradul și Pristina au încheiat un acord decisiv privind normalizarea relațiilor, în iunie 2013 Consiliul European a decis să înceapă negocierile pentru un ASA; acordul a fost parafat în iulie 2014. Viitoarea integrare a Kosovo în UE, ca și cea a Serbiei, rămâne strâns legată de rezultatele și implementarea dialogului la nivel înalt dintre Kosovo și Serbia, facilitat de UE.
Muntenegru
Muntenegru și-a depus candidatura în vederea aderării la UE în decembrie 2008, la mai mult de doi ani după declararea independenței (recunoscută de către toate statele membre). Țara a primit statut de candidat în decembrie 2010, iar negocierile de aderare au fost deschise în iunie 2012. În conformitate cu „noua abordare” a UE privind procesul de aderare, capitolele esențiale, și anume capitolul 23 privind reforma sistemului judiciar și drepturile fundamentale și capitolul 24 privind justiția, libertatea și securitatea, au fost deschise într-o etapă timpurie a negocierilor, în decembrie 2013.
Serbia
Serbia și-a depus candidatura pentru aderarea la UE în decembrie 2009 și a primit statut de candidat în martie 2012, după ce Belgrad și Pristina au ajuns la un acord privind reprezentarea regională a Kosovo. Ca recunoaștere a progreselor înregistrate de Serbia pe drumul spre normalizarea relațiilor cu Kosovo, în special prin intermediul actualului dialog dintre Belgrad și Pristina facilitat de UE, Consiliul European a aprobat, cu ocazia reuniunii sale din iunie 2013, recomandarea Comisiei vizând deschiderea negocierilor de aderare cu Serbia. ASA UE-Serbia a intrat în vigoare în septembrie 2013. Negocierile de aderare cu Serbia au fost deschise oficial la 21 ianuarie 2014, dar niciun capitol nu a fost încă deschis.
Turcia
În prezent, Turcia îşi negociază aderarea la Uniunea Europeană pe seama crizei refugiaţilor. Oficialii de la Ankara spun că vor face eforturi suplimentare pentru oprirea fluxului de imigranţi dacă vor beneficia de accelerarea procesului de integrare. Turcia şi-a găsit şi un aliat în demersul său. Germania a declarat, prin vocea cancelarului Angela Merkel, că este pregătită să ofere sprijin în intensificarea negocierilor dintre Ankara şi Bruxelles.
Negocierile Turciei pentru aderarea la UE au început în octombrie 2005. Au fost deschise 14 capitole, dintre care unul a fost închis provizoriu. Capitolul 22 – Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale, a fost deschis oficial în luna noiembrie 2013, Comisia Europeană subliniază importanța pentru UE pentru a consolida angajamentul față de Turcia, astfel încât reformele să rămână de referință pentru puterea de la Ankara.
În 2023, Republica Turcia va împlini 100 de ani de existenţă. Până atunci, Ankara şi-a propus să fie acceptată în Uniunea Europeană.
—
Guvernele țărilor UE solicită Comisiei să prezinte un raport anual privind progresele înregistrate de toate țările care sunt oficial candidate sau potențial candidate la aderare. Acest proces de monitorizare garantează că țările care doresc să adere la UE sunt acceptate doar în cazul în care au îndeplinit toate condițiile necesare.
.
.
Comentariile sunt închise.