Connect with us

U.E.

Comisia Europeană lansează două publicații prin care statele membre pot evalua opinia publică, identifica activele regionale și direcționa mai bine investițiile în elaborarea programelor de coeziune 2021-2027

Published

on

© Comisia Europeană

Astăzi Comisia Europeană publică Indicele competitivității regionale 2019 și un sondaj Eurobarometru privind politica regională. Aceste publicații vor ajuta autoritățile din statele membre responsabile cu elaborarea viitoarelor programe de coeziune pentru perioada bugetară 2021-2027 a UE să evalueze opinia publică, să identifice activele regionale și să direcționeze mai bine investițiile.

Negocierile privind următorul buget al UE pentru 2021-2027 și viitoarea politică de coeziune sunt în curs de desfășurare cu Parlamentul European și cu statele membre. În paralel, Comisia a inițiat o discuție cu toate țările UE cu privire la prioritățile programelor viitoarei politici de coeziune, pentru ca investițiile UE să poată fi disponibile pe teren cât mai curând posibil. Indicele competitivității și sondajul Eurobarometru urmăresc să alimenteze acest proces de programare.

Conform propunerii sale privind viitoarea politică de coeziune, prezentată la 29 mai 2018, Comisia sprijină statele membre în cadrul exercițiului de programare, pentru a permite demararea rapidă a investițiilor pe teren.

Johannes Hahn, comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea și pentru politica regională, a declarat: „Cu cât mai devreme vor fi finalizate noile programe din cadrul politicii de coeziune, cu atât mai repede vor fi disponibile fondurile UE pe teren. Comisia ajută în mod activ statele membre să își conceapă programele și atât indicele competitivității regionale, cât și sondajul Eurobarometru publicate astăzi oferă informații utile cu privire la direcționarea investițiilor publice și ale UE.

Indicele competitivității regionale în 2019

Actualizat la fiecare trei ani, indicele competitivității regionale permite regiunilor să monitorizeze și evalueze evoluția lor în timp și în comparație cu alte regiuni.

Cu ajutorul instrumentului său web interactiv, atât factorii de decizie, cât și cetățenii pot vedea care este punctajul regiunii lor în ceea ce privește inovarea, guvernanța, transportul, infrastructura digitală, sănătatea sau capitalul uman. Prin sprijinirea regiunilor pentru a-și identifica punctele forte și punctele slabe și prin direcționarea investițiilor publice, indicele poate fi un instrument puternic pentru pregătirea noilor programe.

Eurobarometru – conștientizarea și percepția politicii regionale de către cetățeni

Sondajul flash Eurobarometru privind conștientizarea și percepția politicii europene de către cetățeni arată că marea majoritate a europenilor (81 %) consideră că proiectele finanțate de UE au un impact pozitiv asupra vieții lor, atunci când sunt la curent cu aceste proiecte (doar 40 %).

Comisia a subliniat necesitatea unei comunicări mai ample din partea autorităților responsabile de program și a beneficiarilor proiectelor finanțate de UE și a stabilit noi cerințe în propunerea sa pentru următoarea politică de coeziune. Aceste cerințe prevăd un plan de comunicare pentru toate programele, activități pe platforme de comunicare socială și organizarea de evenimente în jurul unor proiecte importante.

Potrivit sondajului Eurobarometru, majoritatea respondenților au afirmat că UE ar trebui să investească mai mult în educație, sănătate sau infrastructuri sociale (91%) și în mediu (90%) și ar trebui să se concentreze asupra regiunilor cu un nivel ridicat al șomajului (69%), a zonelor urbane defavorizate (54%) și a zonelor îndepărtate și montane (52%).

Aceste rezultate sunt coerente cu prioritățile de politică propuse de Comisie pentru următoarea politică de coeziune și oferă o imagine de ansamblu asupra priorităților cetățenilor la nivel național. Defalcarea răspunsurilor pe țări este disponibilă aici.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

13 partide membre PPE solicită excluderea Fidesz din familia popularilor europeni după ce Viktor Orban și-a asigurat puteri sporite printr-un vot al Parlamentului: Reprezintă ”o încălcare clară a valorilor europene”

Published

on

© consilium.europa.eu

13 lideri ai unor partide membre ale Partidului Popular European din 11 țări, printre care și premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis și prim-minsitrul norvegian Erna Solberg, solicită președintelui PPE, Donald Tusk, excluderea partidului condus de Viktor Orban din această familie politică europeană, informează Politico Europe.

Astfel, a fost declanșată o procedură în urma căreia Fidesz, reprezentat de 12 eurodeputați în Parlamentul European, ar putea să-și piardă calitatea de membru al Partidului Popular European, principala forță pe scena politică europeană.

Solicitatea celor 13 lideri, înaintată printr-o scrisoare comună, vine la scurt timp după ce Parlamentul de la Budapesta a votat cu 137 de voturi pentru și 53 împotrivă în favoarea unei legi în urma căreia executivul condus de prim-ministrul Viktor Orban va putea guverna prin ordonanțe de urgență pe o perioadă nedeterminată, gest primit cu îngrijorare de Comisia Europeană și Parlamentul European.

© Anna Júlia Donáth/ Twitter

În scrisoarea adresată fostului președinte al Consiliului European, liderii celor 13 partide naționale, printre care Mitsotakis, Solberg, Petteri Orpo (liderul partidului Coaliția Națională din Finlanda) și Rutger Ploum (liderul partidului Apelul Creștin-Democrat – CDA, din Olanda) au semnalat că noile legi din Ungaria reprezintă ”o încălcare clară a principiilor de bază ale democrației și a valorilor europene”.

”Ne temem că premierul Orban se va folosi de puterile recent dobândite pentru a extinde controlul guvernului asupra societății civile”, semnalează aceștia care cer ”excluderea Fidesz din PPE, în conformitate cu articolul 9 din statutul Partidului Popular European”.

Potrivit regulilor interne, președintele PPE sau ”șapte partide membre sau asociate PPE din cinci țări diferite” pot propune suspendarea sau exluderea unui alt membru.

Să nu uităm că popularii europeni au decis deja la 20 martie 2019, cu largă majoritate, suspendarea calității de membru al PPE a partidului Fidesz, după mai multe apeluri ca formațiunea politică condusă de premierul ungar Viktor Orban să fie supusă unor măsuri disciplinare pentru încălcarea principiilor statului de drept, decizie care a fost prelungită la începutul acestui an pentru o perioadă nedeterminată. 

Astfel, partidului Fidesz i s-a retras dreptul de a vota în cadrul întâlnirilor organizate de popularii europeni, formațiunea în fruntea căreia se află Viktor Orban pierzând în același timp dreptul de a propune candidați pentru anumite posturi în cadrul PPE. 

Scrisoarea, inițiată de Partidul Moderat din Suedia, nu a fost semnată de către liderii unora dintre cele mai mari partide naționale membre PPE, cum ar fi creștin-democrații din Germania (CDU), Les Républicains din Franța sau Partidul Popular din Spania.

De altfel, premierul ungar Viktor Orban i-a cerut președintelui Uniunii Creștin Democrate Annegret Kramp-Karrenbauer, să intervină pentru a contracara criticile preşedintelui Partidului Popular European Donald Tusk împotriva politicii sale, care a menționat că ”folosirea pandemiei pentru a instaura o stare de urgenţă permanentă este periculoasă din punct de vedere politic şi inacceptabilă din punct de vedere moral”.

Cu toate acestea, scrisoarea conține suficiente semnături pentru ca această nouă ieșire din decor a premierului Viktor Orban să fie discutată și supusă votului în cadrul următoarei reuniuni a popularilor europeni, programată pentru luna iunie. 

Premierul ungar Viktor Orban a obţinut undă verde din partea Parlamentului pentru a legifera prin ordonanţe în cadrul unei stări de urgenţă pe perioadă nedeterminată.

Noile dispoziţii îi vor permite premierului ungar să prelungească pe termen nedeterminat starea de urgenţă în vigoare de la 11 martie, fără a mai cere aprobarea parlamentului. În cadrul acestui regim, guvernul poate ”suspenda utilizarea anumitor legi prin decret, se poate eschiva de dispoziţii statutare şi poate introduce alte măsuri extraordinare”, prin ordonanţe guvernamentale, cu scopul de a garanta ”sănătatea, securitatea personală şi materială a cetăţenilor, precum şi economia”.

În urma acestei hotărâri, Comisia Europeană, prin vocea președintelui Ursula von der Leyen, a atenționat că măsurile de urgență impuse de statele membre pentru combaterea pandemiei de coronavirus trebuie să se limiteze la ceea ce este necesar și trebuie să fie strict proporționale.

Un semnal de alarmă a venit și din partea Parlamentului European, președintele David Sassoli solicitând Comisiei Europene să evalueze dacă noile legi introduse în Ungaria respectă prevederile articolului 2 din Tratatul Uniunii Europene.

Îngrijorări au manifestat și Germania, Franța, Belgia și alte zece țări UE care, într-o reacție ce viza indirect decizia de luni a Parlamentului de la Budapesta, au precizat că există ”riscul încălcării principiilor statului de drept, democrației și drepturilor fundamentale care decurg din adoptarea anumitor măsuri de urgență”, semnalând că ”măsurile de urgență ar trebui să fie limitate la ceea ce este strict necesar, proporționale și temporare”.

Ungaria este statul împotriva căruia Parlamentul European a votat la 12 septembrie 2018 raportul Sargentini, activând astfel Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene, ca urmare a deciziilor adoptate de premierul Viktor Orban ce au intrat în conflict cu princiiple democratice și statul de drept, piloni pe care s-a construit ”visul european” numit Uniunea Europeană. 

Continue Reading

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, convorbire telefonică cu Pedro Sanchez. Palatul Cotroceni va fi iluminat vineri în culorile drapelului Spaniei

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a avut, joi, o convorbire telefonică cu preşedintele Guvernului Regatului Spaniei, Pedro Sanchez, în cadrul căreia au fost abordate criza epidemiologică generată de noul coronavirus, precum şi modalităţile de cooperare pentru contracararea răspândirii pandemiei COVID-19, al cărei impact este vizibil la nivel global, informează Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, cei doi lideri au transmis condoleanţe pentru pierderile de vieţi omeneşti înregistrate în Spania şi România, precum şi urări de însănătoşire grabnică celor infectaţi cu SARS-CoV-2.

“Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că România este alături de autorităţile spaniole în eforturile pe care le fac pentru depăşirea situaţiei actuale dificile şi este pe deplin solidară cu poporul spaniol, greu încercat în această perioadă. Preşedintele României a evocat importanţa numeroasei comunităţi de români stabiliţi în Regatul Spaniei, care a ajutat în ultimii ani la crearea unor strânse punţi de legătură între cele două state. Din această perspectivă, preşedintele Klaus Iohannis a exprimat aprecierea deosebită pentru tratamentul medical acordat de autorităţile spaniole reprezentanţilor comunităţii române afectaţi de noul coronavirus”, arată Administraţia Prezidenţială.

De asemenea, şeful statului a prezentat măsurile adoptate de autorităţile de la Bucureşti pentru identificarea şi tratarea persoanelor bolnave de COVID-19, precum şi pentru prevenirea transmiterii virusului.

“Preşedintele României a apreciat că, în aceste momente dificile, solidaritatea şi responsabilitatea asumate la nivelul statelor membre UE şi al instituţiilor europene sunt esenţiale pentru depăşirea crizei cauzate de pandemia COVID-19, prin identificarea de soluţii echitabile şi echilibrate, care să permită abordarea coerentă a impactului inevitabil al crizei asupra economiilor statelor membre şi asupra cetăţenilor europeni”, indică Administraţia Prezidenţială.

În cadrul discuţiilor, şeful statului l-a asigurat pe preşedintele Guvernului spaniol de sprijinul său pentru continuarea dezvoltării, consolidării şi diversificării relaţiilor bilaterale excelente dintre cele două state, susţinute de un Parteneriat Strategic solid, precum şi de determinarea de consolidare a schimburilor economice după depăşirea crizei sanitare.

Administraţia Prezidenţială anunţă că vineri, începând cu ora 20:00, Palatul Cotroceni va fi iluminat în culorile drapelului spaniol, în semn de solidaritate cu Regatul Spaniei şi poporul spaniol.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Fact-checking Day. Parlamentul European reamintește cetățenilor importanța verificării informațiilor în contextul COVID-19: Răspândirea minciunilor sau punerea adevărului sub semnul întrebării devin şi mai periculoase în astfel de perioade

Published

on

Parlamentul European a făcut joi apel la cetățeni să acorde o atenție deosebită dezinformării online, reamintind că verificarea informațiilor este crucială pentru limitarea pandemiei de coronavirus.

”Răspândirea coronavirusului a dus la propagarea ştirilor false şi a dezinformării, ceea ce împiedică eforturile de limitare a pandemiei”, atrage atenţia Parlamentul European într-un comunicat, citat de Agerpres, cu ocazia Zilei internaţionale de verificare a informaţiilor (Fact-checking Day), marcată la 2 aprilie.

”În timp ce mulţi duc o luptă asiduă pentru a salva vieţi, organizaţiile din domeniul sănătăţii şi cei care verifică veridicitatea informaţiilor au dezvăluit o altă latură întunecată a pandemiei: organizaţii şi persoane care exploatează criza în scopuri de manipulare politică sau comercială”, mai este precizat în sursa amintită mai sus.

De altfel, instituțiile europene au avertizat în mod repetat ”în ceea ce privește riscurile legate de tentativele de dezinformare și de escrocheriile online. Pentru a sprijini informațiile veridice și fiabile, a fost creată o pagină comună la nivelul UE cu privire la răspunsul european la acest virus. De asemenea, această pagină pune la dispoziția publicului informații cu privire la cele mai frecvente mituri legate de epidemia COVID-19”, mai precizează Parlamentul European în comunicat.

”Potrivit unui raport al grupului de lucru anti-dezinformare EUvsDisinfo, unele declaraţii false provin de la actori din apropierea dreptei <<alternative>> din SUA, ai Chinei şi ai Rusiei. În aceste cazuri, scopul este politic, de a submina Uniunea Europeană sau de a provoca schimbări politice”, subliniază legislativul european.

Vicepreşedinta Parlamentului European Katarina Barley (grupul S&D, Germania) solicită tuturor cetăţenilor comunitari să acorde o atenţie deosebită dezinformării online.

Astăzi, cu ocazia Zilei internaţionale de verificare a informaţiilor, reamintim cetăţenilor importanţa verificării informaţiilor şi oferim recomandări în toate limbile în acest sens. La fel cum respectăm distanţarea socială şi spălarea mâinilor, avem datoria de a opri răspândirea ştirilor false şi a manipulării”, a precizat eurodeputatul, citată în comunicat.

Aceasta a subliniat că ”în astfel de perioade, viaţa noastră depinde de respectarea regulilor introduse de autorităţile sanitare, iar răspândirea minciunilor sau punerea adevărului sub semnul întrebării devin şi mai periculoase. Este important ca instituţiile să continue cooperarea strânsă cu platformele online, încurajându-le să promoveze surse oficiale, să penalizeze conţinutul care se dovedeşte fals sau înşelător şi să şteargă conţinutul ilegal şi pe cel care ar putea dăuna integrităţii fizice a oamenilor”.

Katarina Barley a precizat de asemenea că Parlamentul European ”lansează o campanie pentru a promova răspunsul UE în faţa crizei şi pentru a le arăta cetăţenilor noştri că acest continent este ocupat de europeni care luptă umăr la umăr împotriva COVID-19.”

La rândul său, vicepreședintele Parlamentului Othmar Karas (PPE, AT) a insistat că ”afirmațiile false sunt ușor de verificat. Dovada solidarității UE este ușor de găsit. UE are competențe oficiale foarte limitate în materie de sănătate, dar statele membre și UE în ansamblul său caută modalități de a sprijini victimele crizei. În acest moment, de exemplu, asistenți medicali și medici germani se ocupă de pacienți aduși din Italia sau Franța. Cehia a trimis 10.000 de costume de protecție Italiei și Spaniei. Austria și Franța au trimis Italiei milioane de măști.”

”Săptămâna trecută, membrii Parlamentului European au adoptat aproape în unanimitate măsuri urgente pentru canalizarea fondurilor UE către finanțarea sistemelor de sănătate, a asistenței medicale sau a acțiunilor de prevenție a răspândirii bolii. În cadrul celorlalte instituții ale UE, se lucrează neobosit pentru a găsi modalități eficiente și rapide de sprijinire a victimelor crizei, fie că este vorba de pacienți, de personal medical sau de persoane care își pierd locul de muncă sau veniturile din cauza crizei.”, a adaugat acesta.

Vicepreședintele Karas a adăugat că „într-o astfel de criză, verificarea informațiilor nu înseamnă a ne lăuda atunci când ii corectam pe cei care greșesc, ci este datoria noastră civică să protejăm cetățenii europeni și societatea democratică pe care am creat-o.”

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending