Uniunea Europeană a reușit să reducă semnificativ poluarea aerului în ultimele două decenii, însă o parte dintre statele membre nu sunt pe drumul cel bun pentru a-și îndeplini angajamentele de reducere a emisiilor până în 2030, arată evaluarea Directivei privind angajamentele naționale de reducere a emisiilor (NEC), publicată astăzi de Comisia Europeană.
Prezentând concluziile la Forumul privind Aerul Curat, desfășurat la Bonn, comisara pentru Mediu, Reziliență a Apei și Economie Circulară Competitivă, Jessika Roswall, a subliniat beneficiile masive ale politicilor de combatere a poluării:
„A investi în aer curat înseamnă a investi în reziliență și competitivitate. Politicile de reducere a poluării au generat beneficii care depășesc cu mult costurile. Fiecare euro cheltuit pentru aer curat produce cel puțin de patru ori mai multe beneficii. Calitatea aerului s-a îmbunătățit constant în ultimele decenii, iar Uniunea Europeană este pe drumul cel bun pentru a reduce cu peste 55% impactul poluării asupra sănătății până în 2030, comparativ cu anul 2005.”
Emisiile scad constant, în timp ce economia crește
Evaluarea arată că emisiile celor cinci poluanți principali (dioxid de sulf, particule fine PM2.5, oxizi de azot, compuși organici volatili non-metanici și amoniac) au scăzut constant în ultimii ani, chiar în condițiile unei economii europene în creștere. Este un semn clar de „decuplare” între activitatea economică și poluare.
Cele mai semnificative reduceri au fost înregistrate la dioxidul de sulf (–85% față de 2005), în timp ce amoniacul a avut cele mai lente progrese (–17%). Până în 2023, statele membre îndepliniseră peste 90% dintre angajamentele de reducere a emisiilor, 19 dintre ele respectând obligațiile pentru toți poluanții.
Directiva NEC joacă un rol esențial în acest progres, deoarece impune limite naționale, oferind în același timp statelor flexibilitatea de a decide ce politici și măsuri se potrivesc cel mai bine contextului lor intern.
Comisia estimează că beneficiile nete ale politicilor pentru aer curat se ridică la cel puțin 372 miliarde de euro în perioada 2016–2025 — de patru ori mai mult decât costurile implementării lor.
Provocări persistente: opt state sunt deja în neconformitate
Deși tendința este pozitivă, Comisia avertizează că opt state membre nu au respectat toate angajamentele pentru anul 2020 și că unele riscă să rateze obiectivele pentru 2030. Pentru respectarea obligațiilor va fi nevoie de eforturi suplimentare și de coordonare strânsă între domeniile politicilor de mediu, transport, energie și agricultură.
Raportul publicat concomitent de Agenția Europeană de Mediu arată că 95% dintre locuitorii marilor orașe sunt expuși unor niveluri ale poluării peste recomandările Organizației Mondiale a Sănătății. Doar în anul 2023, expunerea la PM2.5 a provocat 182.000 de decese premature, cu 57% mai puține decât în 2005, dar în continuare îngrijorător de multe.
În vigoare din 2016, Directiva stabilește ținte de reducere a emisiilor pentru fiecare stat membru, monitorizează progresul și impune elaborarea unor planuri naționale de acțiune. Obiectivul ei este reducerea coordonată și eficientă a poluării aerului, în beneficiul sănătății populației, al ecosistemelor și al calității vieții în întreaga Uniune.
