Comisia Europeană analizează o restructurare amplă a Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), care ar presupune transferarea unor atribuții și angajați ai serviciului diplomatic al UE către departamentele executivului european, scrie Financial Times, citat de Reuters, preluat de Agerpres.
Potrivit publicației britanice, oficiali europeni de rang înalt au început să identifice funcțiile SEAE care ar putea fi preluate de structurile existente ale Comisiei. Procesul se află într-un stadiu incipient, iar Reuters precizează că nu a putut verifica independent informațiile publicate de Financial Times.
Planurile nu ar presupune dispariția completă a SEAE, ci redistribuirea unor responsabilități către departamentele Comisiei care gestionează domenii cu dimensiune externă, precum comerțul, reglementarea digitală și ajutorul pentru dezvoltare. Serviciul diplomatic ar urma să păstreze atribuții precum coordonarea misiunilor militare și de menținere a păcii.
SEAE, creat pentru a susține politica externă și de securitate a Uniunii Europene, este condus de Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședintă a Comisiei Europene.
Demersul are loc pe fondul presiunilor exercitate de Franța și Germania pentru reformarea politicii externe europene, dar și al eforturilor Bruxelles-ului de a reduce cheltuielile în perspectiva viitorului buget multianual al Uniunii pentru perioada 2028-2034.
În paralel, 11 state membre, printre care și România, i-au transmis Kajei Kallas un document care propune cinci direcții pentru accelerarea și eficientizarea procesului decizional în politica externă și de securitate, potrivit Politico.
Inițiativa este susținută de Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Luxemburg, Țările de Jos, România, Spania și Suedia.
Una dintre propuneri vizează recurgerea mai frecventă la votul cu majoritate calificată. În prezent, cele mai multe decizii din domeniul politicii externe și de securitate comune necesită acordul unanim al celor 27 de state membre, ceea ce permite unei singure țări să blocheze o poziție susținută de toate celelalte.
În perioada în care Viktor Orban a condus guvernul de la Budapesta, Ungaria a utilizat în mod repetat dreptul de veto pentru a împiedica adoptarea unor decizii asupra cărora celelalte 26 de state membre ajunseseră la un acord.
Germania a susținut de mai mult timp extinderea votului cu majoritate calificată în politica externă, în timp ce Franța și alte state membre s-au arătat până acum mai prudente față de o asemenea schimbare.
Documentul transmis Kajei Kallas solicită și aplicarea mai fermă a principiului „cooperării sincere” între statele membre, astfel încât acestea să își respecte angajamentele reciproce inclusiv atunci când nu au un caracter juridic obligatoriu.
Semnatarii recomandă, de asemenea, folosirea mai frecventă a „abținerii constructive”. Acest mecanism îi permite unui stat să nu susțină o decizie fără a bloca însă adoptarea și aplicarea acesteia de către Uniunea Europeană.
O altă propunere urmărește să împiedice statele membre să condiționeze aprobarea unei decizii de obținerea unor concesii în dosare fără legătură. Practica presupune amenințarea cu veto-ul într-un domeniu pentru a exercita presiuni asupra partenerilor europeni într-o chestiune diferită.
Documentul mai sugerează ca statele care invocă motive esențiale de politică națională pentru a se opune unei decizii să își prezinte argumentele în detaliu, astfel încât să poată fi organizate consultări și identificată o soluție acceptabilă.
Propunerile sunt discutate în cadrul reuniunii informale a miniștrilor de externe ai UE de la Wicklow, în Irlanda, organizată în format Gymnich. Reforma SEAE și eficientizarea procesului decizional european se află printre temele centrale ale reuniunii.
Separat, un document franco-german consultat de Politico propune consolidarea rolului Kajei Kallas prin atribuirea unei coordonări mai ample asupra dimensiunii externe a politicilor comerciale și de apărare ale UE.
Planul Parisului și Berlinului prevede și transferarea unei părți a personalului SEAE către o nouă structură pentru relații externe în cadrul Comisiei Europene. Obiectivul ar fi reunirea mai coerentă a instrumentelor diplomatice, comerciale, de dezvoltare și de securitate aflate în prezent în structuri instituționale diferite.
Orice reorganizare majoră a serviciului diplomatic european ar necesita însă acordul statelor membre. Potrivit Financial Times, modificările ar putea fi negociate în legătură cu viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene.
