Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia geopolitică a Ursulei von der Leyen vine în fața Parlamentului European pentru votul de învestire. Ce trebuie să știi despre prima Comisie Europeană condusă de o femeie și de un german după 52 de ani

Published

on

Epopeea instalării unei noii Comisii Europene, prima din istorie condusă de o femeie, se apropie de final. La mai bine de patru luni de la alegerea de către Parlamentul European a Ursulei von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei Europene, după un proces complex, complicat, controversat și amânat, întreg corpul de comisari care vor forma Colegiul Comisiei Europene până la 31 octombrie 2024 este supus votului de validare al eurodeputaților.

Colegiul comisarilor, în frunte cu Ursula von der Leyen, din care fac parte 15 bărbați și 12 femei și care reflectă un echilibru politic între marile familii europene, va trece prin procedura de vot în plenul Parlamentului European de la Strasbourg miercuri, 27 noiembrie. După ce președintele ales Ursula von der Leyen își va prezenta echipa și programul miercuri dimineață, eurodeputații vor decide asupra validării Colegiului comisarilor prin vot cu apel nominal, fiind necesară formarea unei majorități din numărul total al voturilor valabil exprimate. Anterior votului de miercuri, Consiliul Uniunii Europene a aprobat, luni, în mod formal lista celor 26 de comisari europeni care vor forma Colegiul Comisiei Europene condus de președinta Ursula von der Leyen.


Structura viitoarei Comisii Europene este următoarea:

Președinte: Ursula von der Leyen (Germania, PPE);

Trei vicepreședinți executivi: Frans Timmermans (Olanda, PES – responsabil Pactul Ecologic European); Margrethe Vestager (Danemarca, Renew Europe – responsabil o Europă pregătită pentru era digitală); Valdis Dombrovskis (Letonia, PPE – responsabil pentru o economie în serviciul cetățenilor și comisar pentru servicii financiare)

Cinci vicepreședinți: Josep Borrell (Spania, PES – Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate); Věra Jourová (Cehia, Renew Europe – valori și transparență); Margaritis Schinas (Grecia, PPE – promovarea modului nostru de viață european; Maroš Šefčovič (Slovacia, PES – relații interinstituționale și prospectivă); și Dubravka Šuica (Croația, PPE -Democrație și demografie).

Alți 18 comisari europeni, după cum urmează: Johannes Hahn (Austria, PPE – portofoliul pentru buget și administrație); Didier Reynders (Belgia, Renew Europe – portofoliul pentru justiție); Mariya Gabriel (Bulgaria, PPE – portofoliul pentru inovare și tineret); Stella Kyriakides (Cipru, PPE – portofoliul pentru sănătate); Kadri Simson (Estonia, Renew Europe – portofoliul pentru energie); Jutta Urpilainen (Finlanda, PES – portofoliul pentru parteneriate internaționale); Thierry Breton (Franța, Renew Europe – portofolil pentru piață internă, politică industrială, industira de apărare și spațiu); Olivér Várhelyi (Ungaria, PPE – portofoliul pentru vecinătate și extindere); Phil Hogan (Irlanda, PPE – portofoliul pentru comerț); Paolo Gentiloni (Italia, PES – portofoliul pentru economie); Virginijus Sinkevičius (Lituania, Verzii – portofoliul pentru mediu, oceane și pescuit); Nicolas Schmit (Luxemburg, PES – portofoliul pentru locuri de muncă și afaceri sociale); Helena Dalli (Malta, PES – portofoliul pentru egalitate); Janusz Wojciechowski (Polonia, ECR – portofoliul pentru agricultură); Elisa Ferreira (Portugalia, PES – portofoliul pentru coeziune și reforme); Adina Vălean (România, PPE – portofoliul pentru transporturi); Janez Lenarčič (Slovenia, Renew Europe – portofoliul pentru gestionarea crizelor); Ylva Johansson (Suedia, PES – portofoliul pentru afaceri interne).

Din punct de vedere al balanței politice, Comisia von der Leyen este compusă din 10 comisari din partea PPE, 9 din partea Socialiștilor Europeni, 6 din partea Renew Europe, unul din partea Conservatorilor și Reformiștilor Europeni și unul din partea Verzilor.

Din perspectiva obiectivului urmărit pentru realizarea unui echilibru de gen, noua Comisie Europeană este alcătuită din 15 bărbați și 12 femei.


Povestea viitoarei Comisii a început cu jocurile politice de culise dintre liderii europeni și șubrezirea puterii Parlamentului European

După ce președintele francez a respins categoric ideea nominalizării unui președinte al Comisiei Europene prin respectarea principiului ”Spitzenkandidat”, prin care candidatul cap de listă al partidului care obține cele mai multe mandate în Parlamentul European (în acest caz, PPE) este propus președinte al executivului european, liderii europeni au ajuns la o formulă de compromis în persoana Ursulei von der Leyen, în detrimentul lui Manfred Weber, candidatul PPE care revendica șefia Comisiei Europene. La 2 iulie 2019, după un summit maraton de două zile intercalate de o întrerupere de 24 de ore, fumul alb a ieșit din clăderea Consiliului European, șefii de stat sau de guvern convenind asupra unui pachet de nume în care fostul ministru german al Apărării, Ursula von der Leyen (PPE), a fost propusă președinte al Comisiei Europene.

La 16 iulie, Ursula von der Leyen a devenit prima femeie președintă a Comisiei Europene și primul german în această funcție după 52 de ani, ca urmare a alegerii sale de către membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Au votat în total 733 de eurodeputați dintr-un Parlament care, pentru prima dată, are nevoie de paticiparea a minim trei grupuri politice pentru a forma o majoritate pro-europeană. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa.

Spre deosebire de precedenta alegere a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a primit mai puține voturi decât Jean-Claude Juncker în 2014, confirmat președinte al executivului european cu 422 de voturi pentru, 250 împotrivă și 47 de abțineri.

Votul dat atunci de Parlamentul European a transmis un semnal că singura instituție transnațională din lume aleasă în mod direct de către cetățeni nu va fi dispusă să accepte știrbirea politică a prerogativelor sale, fapt confirmat și pe parcursul audierilor.

Ce a promis von der Leyen în fața europarlamentarilor?

© European Parliament

În cadrul dezbaterii sale cu eurodeputații, von der Leyen a promis eforturi pentru consolidarea apărării europene, un salariu minim european, un nou mecanism pentru statul de dreptposibilitatea extinderii Brexit, dar și reforme democratice europene precum crearea dreptului de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European sau adoptarea listelor transnaționale pentru alegerile europene.

De asemenea, aceasta a promis acțiuni climatice, egalitate de gen în Comisia Europeană, dar și taxarea giganților din domeniul tehnologic.

Ea a afirmat că, în primele 100 de zile de mandat ca preşedinte al executivului european, va propune o legislaţie prin care Europa să devină primul continent al lumii neutru din punct de vedere al emisiilor la orizontul lui 2050.

Comisia geopolitică anunțată de Ursula von der Leyen: între echilibru de gen și politic, ambițiile lui Emmanuel Macron și… probleme de integritate pentru mai mulți candidați

Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen, prima femeie și întâiul german după 52 de ani în această poziție, va fi o ”Comisie geopolitică”, a promis aceasta, la 10 septembrie, într-o conferință de presă maraton în care a prezentat componența, structura și portofoliile alocate în Comisia pentru mandatul 2019-2024.

Cu un Colegiu alcătuit din 27 de membri, cu excepția Marii Britanii, Comisia Ursulei von der Leyen va avea trei vicepreședinți executivi pe trei arii prioritare și distribuiți echilibrat din punct vedere politic – Frans Timmermans (PES), Margrethe Vestager (Renew Europe) și Valdis Dombrovskis (PPE), precum și alți cinci vicepreședinți, unul fiind Înaltul Reprezentant Josep Borrell și ceilalți patru provenind din Europa de est și de sud-est. În egală măsură, cel mai puternic portofoliu a fost alocat Franței lui Emmanuel Macron. Comisarul francez va coordona domeniile pieței interne, politicii industriale, industriei apărării și spațiului.

Din echipa inițială propusă de von der Leyen făceau parte 14 bărbați și 13 femei, iar distribuția politică prefigura 10 mandate de comisar pentru socialiștii europeni, nouă pentru popularii europeni, șase pentru centrist-liberalii europeni și câte unul pentru conservatori și verzi. De asemenea, tot în spiritul echilibrului politic, Ursula von der Leyen a acordat același nivel de putere pentru viitorii vicepreședinți executivi, Frans Timmermans și Margrethe Vestager, foști candidați cap de listă pentru șefia Comisiei Europene din partea Socialiștilor Europeni, respectiv din partea Renew Europe.

© https://multimedia.europarl.europa.eu

Această echipă va defini calea europeană: vom acționa cu hotărâre împotriva schimbărilor climatice, ne vom consolida parteneriatul cu Statele Unite, ne vom defini relațiile cu o Chină mai autonomă și vom fi un vecin fiabil, de exemplu pentru Africa. Această echipă va trebui să apere valorile și standardele noastre de nivel mondial. (…) Comisia mea va fi o comisie geopolitică dedicată politicilor durabile și doresc ca Uniunea Europeană să fie gardianul multilateralismului, pentru că știm că suntem mai puternici realizând împreună ceea ce nu putem face singuri”, a promis von der Leyen, în conferința de presă de la 10 septembrie în care a portretizat viitoarea Comisie Europeană cu conturul priorităților asumate în luna iulie în fața Parlamentului European.

În schimb, câteva dintre propunerile acceptate de Ursula von der Leyen au ridicat semne de întrebare, între care candidații nominalizați de România (pentru portofoliul transporturilor) și de Ungaria (pentru portofoliul vecinătății și extinderii) sau propunerea Franței în persoana lui Sylvie Goulard. Mai mult, von der Leyen a trebuit să aștepte instalarea unui nou guvern în Italia, fără forțele extremiste, pentru a primi o propunere de comisar european în persoana fostului prim-ministru Paolo Gentiloni, în timp ce nici situația Poloniei nu a fost una lipsită de griji, după ce șeful de cabinet al președintelui polonez a fost înlocuit de Janusz Wojchiekowski, întrucât primul nu deține expertiză politică în cadrul portofoliului asignat Varșoviei, cel al agriculturii.

Împotmolirea în procesul audierilor din Parlamentul European: Revanșa eurodeputaților și chinuitoarea facere a Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen (Faza I)

Cu un Brexit care ar fi trebuit să se producă la 31 octombrie 2019 și cu un Jean-Claude Juncker pregătit să intre în ”Panteonul integrării europene” în aceeași zi în care era programată încheierea mandatului Comisiei Europene, Colegiul Ursulei von der Leyen a ratat startul politic.

Potrivit regulamentului de procedură a Parlamentului European, fiecare candidat pentru poziția de membru al Comisiei Europene a fost evaluat de Comisia pentru afaceri juridice. Avizul pozitiv din partea membrilor acestei comisii este o pre-condiție pentru ca un candidat să fie evaluat în comisiile de specialitate pe baza competențelor necesare. Anterior audierii în comisiile de specialitate, fiecare candidat a trebuit să răspundă unui set de întrebări scrise. Pentru a fi recomandat de eurodeputații din comisiile de specialitate, fiecare comisar european desemnat a trebuit să primească votul pozitiv a două treimi din membri respectivelor comisii. În cazul în care un candidat nu convinge în cadrul audierii ce durează trei ore, atunci pot fi puse întrebări suplimentare și poate fi organizată o audiere suplimentară de o oră și jumătate.

Audierile comisarilor desemnaţi în comisiile de specialitate ale Parlamentului European au avut loc între 30 septembrie şi 8 octombrie pentru un număr de 24 de comisari, cu excepția candidaților propuși inițial de România (Rovana Plumb – PES) și Ungaria (Laszlo Trocsanyi – PPE), care au fost respinși în Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European pe motive de integritate.

© Calea Europeană

Separat, candidatul inițial propus de Franța, Sylvie Goulard, a fost respinsă în cadrul audierilor din comisiile de specialitate ale Parlamentului European, însă fundamentul respingerii sale a fost constituit tot de probleme de integritate, pe fondul utilizării ilicite a fondurilor de care dispunea în calitate de eurodeputat și în contextul unei colaborări cu onorarii lunare de 10.000 de euro cu un think tank american, care are activități și în China.

Emoții au fost și în privința candidatului polonez, care a trebuit să răspundă unei noi runde de întrebări scrise și pentru care a fost organizată o rundă de audieri suplimentare. Janusz Wojciechowski a fost acceptat după cea de-a doua audiere.

În acest context, Parlamentul European a fost nevoit să amâne votul pentru validarea noii Comisii Europene, programat inițial la 23 octombrie și să determină prelungirea cu încă 30 de zile a mandatului Comisiei 2019-2024. Anecdota cu gluma lui Jean-Claude Juncker în fața liderilor europeni din timpul negocierilor din vară, în care șeful Comisiei Europene le transmitea acestora că le va fi greu să îl înlocuiască în funcție, prindea contur.

Chinuitarea facere a Comisiei Ursulei von der Leyen și ”green light-ul”: Acceptarea comisarilor propuși de Franța, România și Ungaria și schimbarea portofoliului privind ”protejarea modului nostru de viață european” (Faza 2)

Respingerea candidaților inițiali ai Franței, României și Ungariei în comisiile Parlamentului European a determinat amânarea votului pentru validarea noii Comisii Europene pentru data de 27 noiembrie și organizarea unei noi runde de audieri. În paralel, retragerea Marii Britanii a fost amânată până la cel târziu 31 ianuarie 2020, provocând incertitudinea dacă Londra va nominaliza un comisar european sau dacă această situație va bloca votarea noii Comisii.

Primul lider național care a reacționat la respingerea candidatului țării sale a fost prim-ministrul maghiar Viktor Orban, care l-a propus pe ambasadorul țării sale la UE, Olivér Várhelyi, pentru poziția de comisar european. Președintele francez Emmanuel Macron, cel care s-a poziționat vehement și a acuzat un joc politic împotriva sa după respingerea lui Sylvie Goulard, l-a nominalizat pe Thierry Breton, fost ministru al economiei și CEO al gigantului IT Atos.

În ce privește România, criza politică de la nivel european s-a suprapus peste criza politică națională generată de adoptarea moțiunii de cenzură prin care a fost demis guvernul Dăncilă și negocierile ce au urmat pentru formarea unui nou cabinet. Instalarea guvernului liberal al lui Ludovic Orban a determinat nominalizarea unui comisar european din partea României din rândul PPE, modificând balanța politică din Colegiul comisarilor în favoarea popularilor europeni.

Potrivit unei decizii a Conferinței președinților din Parlamentul European, formată din președintele David Sassoli și liderii grupurilor politice, audierile noilor candidați propuși de Franța, România și Ungaria pentru funcția de membru al Comisiei Europene s-au desfășurat pe 14 noiembrie, după ce, în prealabil, cei trei comisari nominalizați au primit avizul pozitiv al Comisiei JURI.

Două dintre cele trei propuneri – Adina Vălean (România) și Thierry Breton (Franța) – au primit undă verde din partea comisiilor de specialitate ale Parlamentului European după audierile din 14 noiembrie. Înainte de a fi acceptat, comisarul desemnat de Ungaria, Olivér Várhelyi, a trebuit să mai răspundă unei runde de întrebări suplimentare scrise pe fondul temerilor că ar putea fi influențat în exercitarea mandatului de către premierul Ungariei Viktor Orban.

În ce o privește, Adina Vălean a fost validată de Comisia pentru transport din Parlamentul European pentru funcția de membru al Comisiei Europene pentru portofoliul transporturilor cu 36 de voturi pentru. În cursul audierii sale, Vălean a declarat joi, că Uniunea Europeană se află în zorii unei noi ere caracterizată de o accelerată inovație și transformare și s-a declarat ”pregătită să își asume responsabilitățile” de membru al Comisiei Europene. Mai mult, Vălean a anunțat în cadrul audierii sale din Parlamentul European că își dorește să fie comisarul european în mandatul căruia va fi implementat Cerul Unic European. În intervențiile sale, Adina Vălean a apreciat că viziunea președintelui ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a unei Comisii geopolitice este lucrul de care Uniunea Europeană are nevoie. 

Candidatul propus de președintele francez Emmanuel Macron pentru poziția de comisar european, Thierry Breton, a cărui viitoare poziție este privită drept ”un super-comisar” cu mai multe portofolii aflate în coordonare, a fost acceptat de eurodeputați după ce apromis că va acționa pentru construirea suveranității tehnologice a Europei și pentru edificarea unei Uniuni a Apărării Europene, alături de o agendă ambițioasă privind spațiul cosmic. În egală măsură, Breton a făcut față întrebărilor eurodeputaților legate de potențiale conflicte de interese, prezentând inclusiv documente care arată că și-a vândut acțiunile pe care le deținea în cadrul companiei Atos, pe care a condus-o până la nominalizarea sa, pentru a stinge orice potențiale de interese în cazul său.

Anterior acceptării noilor sale propuneri de comisari europeni, Ursula von der Leyen a acceptat și ultimele solicitări politice venite din partea social-democraților europeni. Președinta aleasă a fost de acord să schimbe unele titulaturi ale portofoliilor din viitorul său Colegiu al Comisarilor într-o mutare menită să faciliteze confirmarea Comisiei sale.

Astfel, controversatul post de vicepreședinte pentru ”protejarea modului nostru de viață european”, deținut de Margaritis Schinas (Grecia, PPE), va fi redenumit pentru a deveni ”promovarea modului nostru de viață european”. În denumirea poziției viitorului comisar pentru locuri de muncă, Nicolas Schmit (Luxemburg, PES),  va fi adăugată sintagma ”drepturi sociale”, în timp ce ”pescuitul” va fi adăugat la titulatura portofolliului lui Virginijus Sinkeviçius (Lituania, Verzii), comisarul desemnat pentru mediu și oceane. De asemenea, Paolo Gentiloni, desemnat comisar pentru economie, va fi responsabil pentru supravegherea implementării obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU.

Nu în ultimul rând, potrivit unei decizii a statelor membre, Comisia von der Leyen își va putea începe mandatul într-o formulă de 27 de comisari, fără Marea Britanie, în contextul în care guvernul de la Londra nu a respectat nici solicitările venite de la Bruxelles și nici acțiunile disciplinare lansate de Comisia Europeană pentru ca Regatul Unit să nominalizeze un comisar european. Întrucât Brexitul a fost amânat până pe 31 ianuarie 2020, în virtutea tratatelor europene Regatul Unit este obligat – la fel ca toate statele membre UE – să numească un comisar european. Londra avea termen să trimită o propunere de comisar european până la data de 22 noiembrie.

Pentru a obține votul de învestire, Comisia von der Leyen are nevoie de o majoritate a numărului total al voturilor valabil exprimate, iar emoțiile sunt mari având în vedere că Ursula von der Leyen a fost aleasă președinte al Comisiei Europene cu o majoritate fragilă, doar 383 de voturi pentru. Împreună, cele trei mari grupuri politice europene – PPE (182), S&D (154) și Renew Europe (108) – reprezintă 442 de eurodeputați.

În cazul care fi învestită în funcție, Comisia Europeană a Ursulei von der Leyen își va începe mandatul la 1 decembrie.

În loc de concluzii: un portret exhaustiv al Comisiei Europene 2019-2024

Noul colegiu va avea opt vicepreședinți, inclusiv Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (Josep Borrell). Vicepreședinții sunt responsabili pentru prioritățile majore cuprinse în orientările politice. Rolul acestora este de a orienta activitatea Comisiei în ceea ce privește ambițiile emblematice, cum sunt Pactul ecologic european, o Europă pregătită pentru era digitală, o economie în serviciul cetățenilor, protejarea modului nostru de viață european, o Europă mai puternică pe plan internațional și un nou elan pentru democrația europeană. Comisarii se află în centrul structurii noului colegiu. Ei vor gestiona expertiza furnizată de direcțiile generale.

Trei vicepreședinți executivi vor avea o funcție dublă. Fiecare dintre ei va fi atât vicepreședinte responsabil pentru una dintre cele trei teme principale de pe agenda președintelui ales, cât și comisar.

Vicepreședintele executiv Frans Timmermans (Olanda) va coordona activitatea cu privire la Pactul ecologic european. El va gestiona, totodată, politicile climatice, fiind sprijinit de Direcția Generală Politici Climatice.

Vicepreședintele executiv Margrethe Vestager (Danemarca) va coordona întreaga noastră agendă privind o Europă pregătită pentru era digitală și va fi comisar pentru concurență, sprijinită de Direcția Generală Concurență.

Vicepreședintele executiv Valdis Dombrovskis (Letonia) va coordona activitatea privind o economie în serviciul cetățenilor și va fi comisarul pentru servicii financiare, sprijinit de Direcția Generală Stabilitate Financiară, Servicii Financiare și Uniunea Piețelor de Capital.

Ceilalți cinci vicepreședinți sunt:

Josep Borrell (Spania, actualmente ministrul spaniol al afacerilor externe): Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate/VP desemnat, O Europă mai puternică pe plan internațional;

Věra Jourová (Republica Cehă, comisar în Comisia Juncker): Valori și transparență;

Margaritis Schinas (Grecia, fost deputat în Parlamentul European, funcționar cu o lungă experiență în Comisia Europeană): Protejarea modului nostru de viață european;

Maroš Šefčovič (Slovacia, vicepreședinte al Comisiei Juncker): Relații interinstituționale și prospectivă;

Dubravka Šuica (Croația, deputat în Parlamentul European): Democrație și demografie. De asemenea, Dubravka Šuica va coordona, din partea Comisiei, activitatea Conferinței privind viitorul Europei.

Ceilalți comisari desemnați sunt următorii:

Johannes Hahn (Austria) va fi responsabil de „Buget și administrație” și va raporta direct președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen. Ca membru cu vechime al colegiului, el cunoaște importanța promovării unei administrații moderne.

Didier Reynders (Belgia), avocat de profesie, are foarte multă experiență ca ministru de finanțe, ministru al afacerilor externe și europene și ca ministru al apărării la nivel național. În noua Comisie, el va fi responsabil de „Justiție” (inclusiv tematica statului de drept).

Mariya Gabriel (Bulgaria) este în prezent comisar european. Ea s-a ocupat cu dedicație și energie de portofoliul digital și i se încredințează acum crearea de noi perspective pentru generația tânără (portofoliul „Inovare și tineret”).

Stella Kyriakides (Cipru) este un psiholog clinician cu mulți ani de experiență în domeniul afacerilor sociale, al sănătății și al prevenirii cancerului. Ea va avea portofoliul „Sănătate”.

Kadri Simson (Estonia) este un deputat cu vechime în Parlamentul estonian și a fost ministru al afacerilor economice și al infrastructurii. Ea se va ocupa de portofoliul „Energie”.

Jutta Urpilainen (Finlanda) nu a fost numai ministru de finanțe și membru al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului finlandez, ci și trimis special în Etiopia. Ea va fi titulară a portofoliului „Parteneriate internaționale”.

Thierry Breton (Franța) este un om de afaceri francez, fost profesor la Harvard Business School și fost ministru al Finanțelor din Franța. A fost vicepreședinte și CEO al Groupe Bull, președinte și CEO al Thomson-RCA, președinte și CEO al France Télécom și CEO al Atos. În calitate de comisar pentru piața internă, el va gestiona activitatea noastră privind politica industrială și va promova piața unică digitală. De asemenea, el va fi responsabil pentru noua Direcție Generală pentru Industria de apărare și Spațiu.

Olivér Várhelyi (Ungaria) este ambasadorul Ungariei la Uniunea Europeană, fiind considerat unul dintre cei mai duri diplomație de la Bruxelles. El va avea portofoliul „Vecinătate și extindere”.

Phil Hogan (Irlanda), actualul comisar pentru agricultură, își va pune experiența la dispoziția noii Comisii având în responsabilitate portofoliul „Comerț”.

Paolo Gentiloni (Italia), fost prim-ministru al Italiei și ministru al afacerilor externe, va împărtăși din vasta sa experiență ca titular al portofoliului „Economie”.

Virginijus Sinkevičius (Lituania), ministrul lituanian al economiei și inovării, va fi responsabil pentru „Mediu și oceane”.

Nicolas Schmit (Luxemburg) își reunește experiența de la Parlamentul European și pe aceea de ministru pentru ocuparea forței de muncă la nivel național, și va prelua responsabilitatea portofoliului „Locuri de muncă”.

Helena Dalli (Malta) și-a dedicat viața politică egalității, ocupând atât postul de ministru pentru dialog social, protecția consumatorilor și pentru libertăți civile, cât și pe acela de ministru al afacerilor europene și al egalității. Ea va avea portofoliul „Egalitate”.

Janusz Wojciechowski (Polonia) a fost vreme îndelungată deputat în Parlamentul European, membru al Comisiei pentru agricultură și este în prezent membru al Curții de Conturi Europene. El va fi responsabil pentru portofoliul „Agricultură”.

Elisa Ferreira (Portugalia) este în prezent viceguvernator al Banco de Portugal. Ea a fost deputat în Parlamentul European timp de mai mulți ani și a fost, pe plan național, atât ministru al planificării, cât și ministru al mediului. Ea va avea portofoliul „Coeziune și reforme”.

Adina Vălean (România) este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. În noua legislatura, Vălean este singurul român președinte al unei comisii parlamentare, Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE).  Aceasta a ocupat poziția de vicepreședinte al PE în perioada 2014-2017. Eurodeputatul a fost în perioada 2017-2019 primul român președinte al unei Comisii a Parlamentului European, cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară. În legislatura 2014-2019, Vălean a fost co-lider al delegației eurodeputaților români din grupul PPE în Parlamentul European. Ea se va ocupa de portofoliul „Transporturi”.

Janez Lenarčič (Slovenia) este un diplomat sloven. El a fost secretar de stat pentru afaceri europene și a colaborat strâns timp de mai mulți ani cu Organizația Națiunilor Unite, cu Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa și cu Uniunea Europeană. El se va ocupa de portofoliul „Gestionarea crizelor”.

Ylva Johansson (Suedia) este, pe plan național, ministru pentru ocuparea forței de muncă, dar și fost ministru al școlilor și ministru al sănătății și îngrijirii persoanelor în vârstă, precum și deputată în Parlamentul suedez. Este, în același timp, un expert foarte respectat în domeniile ocupării, integrării, sănătății și bunăstării. Ea va avea portofoliul „Afaceri interne”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

UE se pregătește pentru deceniul digital: Comisia Europeană va crea spațiul european al educației până în 2025 și a adoptat noul plan de acțiune pentru educație digitală

Published

on

© European Union, 2020 / Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat miercuri două inițiative care vor consolida contribuția educației și formării la redresarea UE în urma crizei provocate de coronavirus și vor sprijini construirea unei Europe verzi și digitale, informează executivul european într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Creionând o viziune asupra Spațiului european al educației care va prinde formă până în 2025, Comisia a propus noi inițiative, mai multe investiții și o cooperare mai strânsă între statele membre pentru a-i ajuta pe toți europenii, de toate vârstele, să beneficieze de oferta bogată pusă la dispoziție de UE în materie de educație și formare.

Comisia a adoptat, de asemenea, un nou Plan de acțiune pentru educația digitală, care reflectă învățămintele desprinse din criza provocată de coronavirus și schițează planul unui ecosistem educațional digital de înaltă performanță, cu competențe digitale dezvoltate pentru transformarea digitală.

Comunicarea privind Spațiul european al educației prezintă modalitățile prin care cooperarea poate îmbogăți și mai mult calitatea, caracterul incluziv și dimensiunea digitală și ecologică a sistemelor educaționale ale statelor membre. Documentul prezintă acțiunile prin care statele membre pot crea un Spațiu european al educației bazat pe libertatea celor care studiază și a cadrelor didactice de a învăța și de a lucra pe întregul continent și pe libertatea instituțiilor de învățământ de a se asocia între ele în Europa și dincolo de granițele acesteia.

Spațiul european al educației are la bază șase dimensiuni: calitatea, incluziunea și egalitatea de gen, tranzițiile verzi și digitale, cadrele didactice, învățământul superior și o Europă mai puternică la nivel mondial. Inițiativele vor analiza, printre altele, diferite modalități de îmbunătățire a calității, în special în ceea ce privește competențele de bază și cele digitale, de a dezvolta caracterul incluziv al educației școlare și atenția față de aspectele de gen, precum și de a ameliora rezultatele școlare. Totodată, ele vor contribui la o mai bună înțelegere a schimbărilor climatice și a sustenabilității, vor încuraja ecologizarea infrastructurii educaționale, vor sprijini profesia de cadru didactic, vor dezvolta în continuare universitățile europene și vor consolida conectivitatea dintre instituțiile de învățământ și de formare.

Comunicarea descrie, de asemenea, mijloacele și etapele necesare pentru crearea Spațiului european al educației până în 2025, cu sprijinul Planului european de redresare economică (Next Generation EU) și al programului Erasmus+. În același timp, ea propune un cadru de cooperare cu statele membre și cu părțile interesate din domeniul educației, inclusiv o structură de raportare și de analiză, cu obiective educaționale stabilite, pentru a încuraja și a urmări reformele. Eforturile de creare a Spațiului european al educației vor merge mână în mână cu Agenda pentru competențe în Europa, cu politica reînnoită de educație și formare profesională și cu Spațiul european de cercetare.

Planul de acțiune pentru educația digitală (2021-2027) propune un set de inițiative pentru o educație digitală de înaltă calitate, incluzivă și accesibilă în Europa. Este un apel la acțiune pentru o cooperare mai strânsă între statele membre la nivel european, precum și între părțile interesate, pentru a face ca sistemele de educație și formare profesională să fie cu adevărat adecvate pentru era digitală. Criza provocată de coronavirus a plasat învățarea la distanță în centrul practicilor educaționale. A ieșit astfel în evidență nevoia presantă de a îmbunătăți educația digitală, ca obiectiv strategic esențial pentru un proces de predare și de învățare de înaltă calitate în era digitală. Acum, după ce s-a depășit faza de urgență impusă de izbucnirea pandemiei, avem nevoie de o abordare strategică și pe termen mai lung în ceea ce privește educația și formarea digitale.

Planul de acțiune are două priorități strategice pe termen lung: (i) promovarea dezvoltării unui ecosistem educațional digital de înaltă performanță și (ii) dezvoltarea competențelor digitale pentru transformarea digitală. Pentru a consolida cooperarea și schimburile în domeniul educației digitale la nivelul UE, Comisia va crea un Pol european pentru educația digitală, care va promova colaborarea și sinergiile dintre domeniile de politică relevante pentru educația digitală, va crea o rețea de servicii naționale de consiliere și va consolida dialogul dintre părțile interesate din sectorul public și din cel privat.

Ambele inițiative vor alimenta, de asemenea, cel de al treilea Summit european pentru educație, pe care Comisia îl va găzdui online în data de10 decembrie și care va reuni miniștrii și principalele părți interesate pentru a discuta despre modalitățile prin care educația și formarea pot fi adaptate erei digitale.

Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, a declarat că „educația și formarea au suferit perturbări majore din cauza epidemiei de COVID-19 și a unei treceri rapide la învățarea online și la distanță. Utilizarea în masă a tehnologiei a scos la iveală lacune și puncte slabe. Totodată, acesta este un bun prilej pentru a reseta educația și formarea în spiritul erei digitale. 95 % dintre respondenții la consultarea publică referitoare la Planul de acțiune pentru educația digitală consideră criza ca fiind un punct de cotitură în ceea ce privește modul de utilizare a tehnologiei în educație și formare. Este un moment foarte bun pentru a da o nouă formă educației și a o moderniza pentru era digitală.”

„Educația este un element esențial al modului de viață european. Viziunea noastră pentru Spațiul european al educației este fondată pe valorile libertății, diversității, drepturilor omului și justiției sociale. Alături de Planul de acțiune pentru educația digitală, propunem noi inițiative pentru a învăța și a munci împreună pe întregul continent. Pentru tinerii noștri, pentru cetățenii noștri, pentru prosperitatea noastră”, a completat și Vicepreședintele pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas.

Comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, a conchis: „Spațiul european al educației și Planul de acțiune pentru educația digitală sunt esențiale pentru redresarea și creșterea economică viitoare la nivel european. Ele stabilesc o viziune comună asupra viitorului educației, care este legată de angajamentele noastre privind tranzițiile verzi și digitale. Acum trebuie să ne concentrăm asupra punerii în aplicare și asupra creării de sinergii între acestea.”

Context

Spațiul european al educației are la bază decenii de cooperare în domeniul educației la nivelul UE. Cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020) a contribuit la consolidarea încrederii și a înțelegerii reciproce pentru a sprijini primele inițiative ale Spațiului european al educației.

În 2017, șefii de stat și de guvern au discutat despre educație și formare la summitul social de la Göteborg, pornind de la comunicarea Comisiei care prezenta viziunea asupra creării unui Spațiu european al educației până în 2025. În decembrie 2017, au urmat concluziile Consiliului prin care statele membre, Consiliul și Comisia erau îndemnate să dea curs agendei de la Göteborg. Au fost elaborate deja numeroase inițiative. Pe baza acestei moșteniri bogate, comunicarea de astăzi prezintă o viziune pentru Spațiul european al educației, alături de o abordare consolidată în vederea creării acestuia până în 2025. Spațiul european al educației este, de asemenea, legat de Next Generation EU și de bugetul pe termen lung al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027.

În acest context, Planul de acțiune pentru educația digitală este o piatră de temelie a eforturilor Comisiei de a sprijini tranziția digitală în Europa. El se bazează pe primul Plan de acțiune pentru educația digitală, adoptat în ianuarie 2018, care se încheie la sfârșitul acestui an. Este mai ambițios în domeniul său de acțiune, în special în ceea ce privește educația formală, și are o durată mai lungă, desfășurându-se până în 2027.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Primul raport UE privind statul de drept: Țările care se opun aderării României la Schengen, considerate “cele mai puțin corupte țări din UE”

Published

on

Situația statului de drept în Franța, Germania și Olanda, trei țări fondatoare ale UE și principali critici la adresa derapajelor de la valorile UE în statele din est, între care Polonia, Ungaria și România, se distinge printr-un nivel general de apreciere cu privire la Germania și Olanda și prin limbaj moderat referitor la Franța, se arată în primul raport anual privind statul de drept din istoria Uniunii Europene prezentat miercuri de Comisia Europeană. De asemenea, Olanda și Finlanda, țări care s-au opus aderării României la spațiul Schengen, sunt considerate a fi printre cele mai puțin corupte țări din UE.

La șase ani distanță de la publicarea primului și singurului raport pe corupție din toate țările UE, executivul european a prezentat miercuri primul raport privind statul de drept care analizează situațiile din fiecare stat membru și care constată existența unor standarde înalte în materie de respectare a statului de drept în multe state membre, dar apreciază că, la nivelul UE, persistă totuși provocări importante în această privință. Primul raport realizat vreodată de Comisia Europeană cu privire la situaţia statului de drept în ţările membre evidenţiază provocări pentru media şi sistemul judiciar ca riscuri esenţiale pentru susţinerea standardelor democratice.

Germania: Un fel de “statul de drept este la el acasă”

“Sistemul de justiție german este în cea mai mare parte eficient, deși unii indicatori au arătat o scădere a performanței generale”, afirmă Comisia Europeană, care precizează că în Germania, țara ce deține președinția Consiliului UE, sunt în curs eforturi speciale pentru a dezvolta în continuare digitalizarea sistemului de justiție, ceea ce ar contribui la sporirea eficienței și calității acestuia.

Raportul privind statul de drept în Germania, țară care susține acest demers și care promovează ideea unui mecanism european de condiționare a fondurilor UE de respectarea statului de drept, arată că libertatea mass-media este consolidată de reglementările în vigoare și că percepția cu privire la independența sistemului judiciar este una “ridicată”.

“Sunt promovate discuții regulate cu privire la subiectele statului de drept, atât din perspectiva internă, cât și din cea europeană, inclusiv printr-o campanie de informare la nivel național desfășurată în 2019 în contextul „Pactului pentru statul de drept”, axat pe comunicarea semnificația statului de drept și garanțiile pe care le oferă pentru cetățeanul individual, precum și pentru o societate democratică”, consemnează raportul cu privire la Germania (pagina 9 din document).

Franța continuă procesul de îmbunătățire a sistemului său judiciar

Cu privire la Franța, pe ale cărei valori democratice și de drept este constituită și Uniunea Europeană, raportul Comisiei Europene subliniază că un număr recent de inițiative au fost adoptate pentru a îmbunătăți independența, calitatea și eficiența sistemului de justiție francez.

“Nivelul de percepție privind independența judiciară este ridicat în rândul companiilor și mediu în rândul publicului larg”, se arată în raportul.

Comisia Europeană precizează, de asemenea, că “Procuratura Financiară Națională a stabilit un bilanț bun în ceea ce privește asigurarea condamnărilor în cazuri la nivel înalt de corupție și delapidare de fonduri publice” și arată că “Franța are un cadru legal și instituțional bine stabilit care sprijină pluralismul mass-media”. (pagina 14 din document)

Olanda și “cultura statului de drept”: Una dintre cele mai puțin corupte țări din UE și din lume

Cât privește Olanda, țara care s-a opus în repetate rânduri aderării României la spațiul Schengen pe motive de corupție și de lipsă a independenței justiției, Comisia Europeană menționează că “sistemul de justiție olandez este caracterizat printr-un nivel ridicat de percepție privind independența judiciară și printr-o atenție specială acordată promovării calității justiției”.

“Mai mult, sistemul de justiție se caracterizează printr-un nivel constant ridicat de eficiență. Potrivit sondajelor, Olanda este percepută ca una dintre cele mai puțin corupte țări din UE și din lume. Există o puternică cultură a integrității în administrația publică. Cadrul juridic și instituțional pentru combaterea corupției este în vigoare și există mai multe inițiative în curs de consolidare a cadrului de detectare, investigare și urmărire penală a corupției, în special în ceea ce privește sectorul financiar”, se arată în raport (pagina 23 din document).

Nu în ultimul rând, concluziile raportului cu privire la Olanda subliniază existența “unei culturi dinamice a statului de drept”.

Austria: Există îngrijorări privind procedurile de numire. Finlanda: Una dintre cele mai puțin corupte țări din UE și din lume

Țări cu viziuni similare ca ale Olandei în ce privește aderarea României la Schengen și situația statului de drept în țara noastră, Austria și Finlanda se bucură de o percepție ridicată cu privire la independența sistemului judiciar, dar cu particularități notabile.

“Nivelul de percepție privind independența sistemului de justiție austriac este ridicat”, se arată în raport (pagina 24 din document).

În același timp, Comisia Europeană consemnează că în Austria “au fost exprimate îngrijorări cu privire la procedurile de numire a președinților de instanțe administrative, precum și la dreptul ministrului justiției de a instrui procurorii în cazuri individuale”.

Cât privește sistemul de justiție finlandez, acesta “este caracterizat de un nivel constant ridicat de independență judiciară percepută atât în rândul întreprinderilor, cât și al publicului larg”, arată raportul Comisiei.

“Conform sondajelor, Finlanda este percepută ca una dintre cele mai puțin corupte țări din UE și din lume”, subliniază executivul european (pagina 30 din document).

Raportul publicat miercuri de Comisia Europeană, primul din istorie cu privire la statul de drept, surprinde critici puternice la adresa Poloniei și Ungariei, state împotriva cărora instituțiile UE au activat procedurile prevăzute la articolul 7 din Tratatul Uniunii. Referitor la România, raportul consemnează că “societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept” și că “în 2020, Guvernul a restabilit calea reformei judiciare după declinul din 2017-2019”.

Este de așteptat ca acest raport să joace un rol decisiv în viitoarele negocieri dintre statele membre, Comisia Europeană și Parlamentul European cu privire la condiționarea acordării fondurilor UE de criteriul statului de drept, cunoscută fiind opoziția Varșoviei și a Budapestei pentru un astfel de mecanism, dar și susținerea Germaniei, Olandei, Finlandei sau Austriei pentru implementarea acestei pârghii de protejare a intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Situația statului de drept în UE: Comisia Europeană, îngrijorată pentru pluralismul mass-mediei din Ungaria. Protecția jurnaliștilor din Polonia, ”problematică”

Published

on

În ultimii ani, independența justiției din Ungaria și Polonia, dar și independența mass-mediei în cele două state au stârnit îngrijorarea instituțiilor UE.

În primul raport publicat astăzi de către Comisia Europeană privind situația statului de drept în Uniunea Europeană, Executivul European a reiterat, pentru fiecare stat membru, principalel teme care sunt încălcate sau respectate, dar care sunt deosebit de relevante pentru situația statului de drept: sistemele naționale de justiție, cadrele anticorupție, pluralismul și libertatea mass-mediei, precum și alte aspecte instituționale legate de sistemele de control și echilibru, care sunt esențiale pentru funcționarea eficace a sistemului de guvernanță democratică. 

În cazul Ungariei, cadrul instituțional anticorupție este împărțit între diferite organisme. Există mecanisme de control independente deficitare și interconectări strânse între politică și anumite întreprinderi naționale propice corupției: „Atunci când apar acuzații grave, există o lipsă de acțiuni determinate pentru investigarea și urmărirea penală a cazurilor de corupție care implică oficiali de nivel înalt sau persoane din cercul apropiat al acestora.”

Independența și eficacitatea Consiliului media sunt în pericol: „Transparența proprietății media nu este pe deplin garantată. Concentrarea mass-media prin crearea conglomeratului „Fundația pentru presă și mass-media din Europa Centrală” (KESMA) a crescut riscurile pentru pluralismul mass-media. Guvernului exercită o influență politică indirectă asupra mass-media. Mass-media independente se confruntă cu intimidări sistematice, în timp ce o tendință de preluare economică a acestor mijloace de informare creează o îngrijorare suplimentară”, a mai explicat Comisia Europeană în raportul pentru Ungaria.

Protecția jurnaliștilor rămâne o chestiune problematică și în cazul Poloniei, potrivitul raportului.

„Cadrul legal privind transparența proprietății mass-media nu se aplică în mod egal tuturor actorilor mass-media. În ceea ce privește protecția jurnaliștilor, incriminarea insultării funcționarilor publici rămâne problematică.”


© multimedia.europarl.europa.eu

„Fiecare cetățean merită să aibă acces la judecători independenți, să beneficieze de o mass-media liberă și pluralistă și să aibă încredere că drepturile sale fundamentale sunt respectate. Doar când toate aceste deziderate vor fi atinse vom putea să ne considerăm cu adevărat o uniune a democrațiilor”, a declarat vicepreședintele pentru valori și transparență, Věra Jourová.


Reformele de justiție din Polonia din 2015 au fost o sursă majoră de controverse, atât pe plan intern, cât și la nivelul UE și au ridicat îngrijorări serioase, dintre care mai multe persistă. Acest lucru a determinat Comisia să lanseze procedura prevăzută la articolul 7 alineatul (1) din TUE în 2017, care este încă în curs de examinare de către Consiliu.

În 2019 și 2020, Comisia a lansat două noi proceduri de încălcare a dreptului comunitar pentru a proteja independența judiciară și Curtea de Justiție a UE a acordat măsuri provizorii de suspendare a competențelor Camerei disciplinare a Curții Supreme în ceea ce privește cazurile disciplinare referitoare la judecători.

Cu toate acestea, Comisia Europeană a menționat că în Polonia există un cadru juridic și instituțional dezvoltat pentru a preveni corupția și a promova transparența. Un program dedicat guvernului anticorupție se concentrează pe furnizarea de instruire și îndrumare pentru oficiali. Însă, există de asemenea, îngrijorări cu privire la independența principalelor instituții responsabile de prevenirea și combaterea corupției, având în vedere în special subordonarea Biroului Central Anticorupție către executiv și faptul că ministrul justiției este în același timp procuror general.

Polonia are o societate civilă vibrantă și asociații profesionale puternice de judecători și procurori, care participă la dezbaterea publică. Cu toate acestea, organizațiile au fost supuse declarațiilor nefavorabile ale politicienilor.


Comisia Europeană a publicat astăzi primul raport privind statul de drept în UE. Raportul publicat astăzi include contribuții din partea fiecărui stat membru și abordează atât evoluțiile pozitive, cât și cele negative care s-au înregistrat în acest domeniu în întreaga UE. Raportul constată existența unor standarde înalte în materie de respectare a statului de drept în multe state membre, dar apreciază că, la nivelul UE, persistă totuși provocări importante în această privință. Raportul analizează, de asemenea, evoluțiile pe care le-au antrenat măsurile de urgență luate de statele membre în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19.

Citiți și: Comisia Europeană a publicat primul raport privind situația statului de drept în toate state membre UE în vederea consolidării unei ”uniuni a democrațiilor”

Continue Reading

Facebook

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor consideră retragerea navelor turce de explorare un ”moment important” pentru tensiunile din Mediterana de Est

JUSTIȚIE3 hours ago

Klaus Iohannis: Sunt hotărât ca România să ajungă un exemplu de urmat privind statul de drept. Sunt de acord ca fondurile europene să fie condiționate de statul de drept

JUSTIȚIE3 hours ago

Klaus Iohannis, despre primul raport UE pe statul de drept: România susține de multă vreme că de așa ceva avem nevoie în locul MCV-ului care ne discriminează

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Brexit: Eurodeputatul Vlad Nistor, despre proiectul de lege care încalcă Acordul de retragere a Regatului Unit, țară ”construită pe respectarea cuvântului dat”: Ar avea consecințe de lungă durată pentru evoluția relațiilor internaționale

Vlad Nistor4 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Deteriorarea relațiilor UE-SUA în cazul unui nou mandat al lui Donald Trump nu este ireversibilă datorită valorilor profunde care ne unesc

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

Marian-Jean Marinescu, președintele Intergrupului Cer și Spațiu din PE: Fără sprijinul UE, industria aero-spațială riscă să își piardă competitivitatea

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

UE se pregătește pentru deceniul digital: Comisia Europeană va crea spațiul european al educației până în 2025 și a adoptat noul plan de acțiune pentru educație digitală

PARLAMENTUL EUROPEAN4 hours ago

MEP Vasile Blaga: The new Pact on migration and asylum presented by the European Commission is not “perfect”

RUSIA5 hours ago

Președintele francez, Emmanuel Macron, despre normalizarea relațiilor cu Rusia: La fel ca la tango şi pentru un dialog este nevoie de doi parteneri

ENGLISH5 hours ago

MEP Vasile Blaga points out that certain inaccuracies in CVM reports have affected Romania‘s entrance to the Schengen area

SUA2 days ago

Alegeri prezidențiale SUA: Ambasadorul Adrian Zuckerman explică procedura de vot prin corespondență pentru cetățenii americani din România

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Uniunea Vamală: Comisia Europeană, nou plan de acțiune care să creeze condiții mai bune de funcționare, inovare și eficiență pentru vămile din UE

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține reducerea emisiilor de carbon în toate domeniile, dar cu condiția protejării locurilor de muncă în zonele afectate

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA2 weeks ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

Advertisement
Advertisement

Trending