Connect with us

CONSILIUL UE

Consiliul UE: Adina Vălean și ceilalți 25 de comisari europeni au fost aprobați de țările UE înainte de votul Parlamentului European asupra Comisiei Ursulei von der Leyen

Published

on

Consiliul Uniunii Europene a aprobat, luni, în mod formal lista celor 26 de comisari europeni care vor forma Colegiul Comisiei Europene condus de președinta Ursula von der Leyen, în ceea ce reprezintă un nou pas premergător votului de miercuri din plenul Parlamentul European, când eurodeputații vor trebuie să se pronunțe privind validarea noului executiv european pentru ca acesta să își înceapă mandatul la 1 decembrie 2019.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Consiliul a adoptat lista membrilor Comisiei Europene care vor deține această poziție până la data de 31 octombrie 2024.

Acest lucru deschide calea pentru votul din Parlamentul European asupra întregii Comisii”, mai notează sursa citată.


Structura viitoarei Comisii Europene este următoarea:

Președinte: Ursula von der Leyen (Germania, PPE);

Trei vicepreședinți executivi: Frans Timmermans (Olanda, PES – responsabil Pactul Ecologic European); Margrethe Vestager (Danemarca, Renew Europe – responsabil o Europă pregătită pentru era digitală); Valdis Dombrovskis (Letonia, PPE – responsabil pentru o economie în serviciul cetățenilor și comisar pentru servicii financiare)

Cinci vicepreședinți: Josep Borrell (Spania, PES – Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate); Věra Jourová (Cehia, Renew Europe – valori și transparență); Margaritis Schinas (Grecia, PPE – promovarea modului nostru de viață european; Maroš Šefčovič (Slovacia, PES – relații interinstituționale și prospectivă); și Dubravka Šuica (Croația, PPE -Democrație și demografie).

Alți 18 comisari europeni, după cum urmează: Johannes Hahn (Austria, PPE – portofoliul pentru buget și administrație); Didier Reynders (Belgia, Renew Europe – portofoliul pentru justiție); Mariya Gabriel (Bulgaria, PPE – portofoliul pentru inovare și tineret); Stella Kyriakides (Cipru, PPE – portofoliul pentru sănătate); Kadri Simson (Estonia, Renew Europe – portofoliul pentru energie); Jutta Urpilainen (Finlanda, PES – portofoliul pentru parteneriate internaționale); Thierry Breton (Franța, Renew Europe – portofolil pentru piață internă, politică industrială, industira de apărare și spațiu); Olivér Várhelyi (Ungaria, PPE – portofoliul pentru vecinătate și extindere); Phil Hogan (Irlanda, PPE – portofoliul pentru comerț); Paolo Gentiloni (Italia, PES – portofoliul pentru economie); Virginijus Sinkevičius (Lituania, Verzii – portofoliul pentru mediu, oceane și pescuit); Nicolas Schmit (Luxemburg, PES – portofoliul pentru locuri de muncă și afaceri sociale); Helena Dalli (Malta, PES – portofoliul pentru egalitate); Janusz Wojciechowski (Polonia, ECR – portofoliul pentru agricultură); Elisa Ferreira (Portugalia, PES – portofoliul pentru coeziune și reforme); Adina Vălean (România, PPE – portofoliul pentru transporturi); Janez Lenarčič (Slovenia, Renew Europe – portofoliul pentru gestionarea crizelor); Ylva Johansson (Suedia, PES – portofoliul pentru afaceri interne).


Parlamentul European va vota o Comisie în 27, fără comisar britanic

Decizia de luni vine după ce ambasadorii țărilor membre ale Uniunii Europene au dat vinerea trecută undă verde pentru ca noua Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen să își înceapă activitatea la data de 1 decembrie, după votul de validare din partea Parlamentului European care va avea loc miercuri, 27 noiembrie, la Strasbourg.

Potrivit deciziei statelor membre, Comisia von der Leyen își va putea începe mandatul într-o formulă de 27 de comisari, fără Marea Britanie, în contextul în care guvernul de la Londra nu a respectat nici solicitările venite de la Bruxelles și nici acțiunile disciplinare lansate de Comisia Europeană pentru ca Regatul Unit să nominalizeze un comisar european.

Întrucât Brexitul a fost amânat până pe 31 ianuarie, în virtutea tratatelor europene Regatul Unit este obligat – la fel ca toate statele membre UE – să numească un comisar european. Londra avea termen să trimită o propunere de comisar european până la data de 22 noiembrie, după ce la 14 noiembrie Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva Regatului Unit. Bruxelles-ul a dat astfel guvernului britanic termen până vineri la miezul nopţii să răspundă favorabil, ameninţând că în caz contrar va avansa în această procedură a cărei ultimă etapă este sesizarea Curţii de Justiţie a UE.

Decizia țărilor UE, o etapă procedurală, a venit după ce, joi, Parlamentul European a încheiat procesul audierilor comisarilor europeni și a dat undă verde ultimei proceduri necesare, votul din plen, pentru ca noul executiv european să își poată începe mandatul la 1 decembrie. Votul din plenul de la Strasbourg din 27 noiembrie va avea loc la prânz, după ce președintele ales von der Leyen își va prezenta echipa și programul politic în dimineața aceleiași zile.

Audierile comisarilor desemnaţi în comisiile de specialitate ale Parlamentului European au avut loc între 30 septembrie şi 8 octombrie pentru un număr de 23 de ţări, ultimele trei derulându-se pe 14 noiembrie, când au fost audiaţi noii candidaţi ai României, Ungariei şi Franţei, după ce primii candidaţi propuşi de aceste state au fost respinşi în cadrul procedurii parlamentare de validare, acesta din urmă fiind și motivul pentru care votul de învestire a Comisiei Europene a fost amânat, iar noul executiv european nu și-a putut începe mandatul la 1 noiembrie, așa cum era planificat.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Statele membre UE resping conceptul ”sferelor de influență” și reafirmă că securitate europeană este indivizibilă: Rusia va suferi ”costuri majore” în caz de nouă agresiune militară împotriva Ucrainei

Published

on

© European Union, 2021

Statele membre UE transmit în concluziile adoptate luni că securitatea europeană este indivizibilă și că orice provocare la adresa ordinii europene de securitate afectează securitatea UE, respingând astfel conceptul de ”sfere de influență”, care nu își are locul în secolul XXI.

În comunicatul dat publicității, Consiliul Uniunii Europene condamnă acțiunile agresive și amenințările continue ale Moscovei împotriva Ucrainei și face apel la Rusia să detensioneze situația, să respecte dreptul internațional și să se angajeze în mod constructiv în dialog prin intermediul mecanismelor internaționale stabilite.

Totodată, Uniunea Europeană reconfirmă sprijinul de neclintit pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a altor parteneri din vecinătatea estică, în cadrul frontierelor recunoscute internațional și cere Moscovei să se revină în mod constructiv în mecanismele internaționale existente pentru soluționarea pașnică a conflictelor.

De altfel, România, prin vocea șefului diplomației, Bogdan Aurescu, a propus organizarea unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE la Kiev tocmai pentru a întări acest mesaj de susținere a Ucrainei în fața agresiunii Rusiei. 

Consiliul reafirmă abordarea unitară a UE și cooperarea coordonată solidă și continuă cu Statele Unite, NATO, Ucraina și alte țări partenere.

Instituția amintește de poziția șefilor de stat sau de guvern din UE, adoptată în decembrie 2021, potrivit căreia orice nouă agresiune militară a Rusiei împotriva Ucrainei va avea consecințe masive și costuri grave.

Statele membre reiterează importanța continuării consolidării capacității de reziliență și de reacție a UE și a partenerilor să apropiați, inclusiv când vine vorba de combaterea atacurilor cibernetice și hibride, a manipulării și interferențelor, inclusiv a dezinformării.

Secretarul de stat american urmează să participe astăzi la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE (Consiliul Afaceri Externe/CAE), care va avea loc la Bruxelles sub auspiciile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene.

Înainte de întrevedere, ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a pledat pentru o Uniune Europeană ”vizibilă și vocală” și să pregătească sancțiuni împotriva Rusiei, ca metodă de descurajare.

Uniunea Europeană este parte a acestui dialog și datorită faptului că membrii săi, cu excepția Finlandei și Suediei, sunt și membri ai NATO. Cu toate acestea UE nu este cea care coordonează discuțiile, acestea desfășurându-se până în prezent ori între Washington și Moscova, NATO-Rusia, sau sub auspiciile OSCE. 

Acesta este motivul pentru ca Franța, țară care asigură președinția Consiliului Uniunii Europene, insistă pentru ”un dialog direct și ferm” UE-Rusia privind arhitectura de securitate europeană.

Amintim în acest context de pledoaria  președintelui francez, Emmanuel Macron, pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO în vederea unei  “noi ordini de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”, idee respinsă de Înaltul Reprezent al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Washingtonul va prezenta Moscovei săptămâna aceasta răspunsul său la propunerile înaintate de aceasta, la finalul a două săptămâni intense ale diplomației ce s-a încheiat cu ”discuții sincere și substanțiale” desfășurate la Geneva între secretarul de stat american, Antony Blinken și omologul rus, Serghei Lavrov.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Securitatea europeană: România propune organizarea unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE la Kiev, în semn de solidaritate cu Ucraina

Published

on

© European Union 2021

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a propus luni organizarea unei reuniuni a miniștrilor de externe din țările Uniunii Europene la Kiev pentru a demonstra solidaritatea UE cu Ucraina pe fondul concentrărilor de forțe militare rusești la frontiera ruso-ucraineană și riscurile generate de aceasta la adresa securității europene.

În timpul reuniunii CAE de astăzi cu privire la situația de securitate îngrijorătoare din proximitatea Ucrainei, am reiterat poziția României privind nevoia de dialog, dar și de descurajare. (…) Am sugerat examinarea posibilității organizării unei reuniuni a Consiliului Afaceri Externe la Kiev, în semn de solidaritate cu Ucraina“, a scris Aurescu, pe Twitter.

O altă mostră de solidaritate cu Ucraina a venit și din partea Comisiei Europene, care a anunțat un nou pachet de sprijin financiar de 1,2 miliarde de euro pentru Ucraina în contextul situației tensionate de securitate.

Șeful diplomației a mai subliniat că este necesar “un progres rapid” în pregătirea unor sancțiuni “ferme și credibile” din partea UE, după ce a făcut afirmații similare și la sosirea la reuniunea de la Bruxelles a miniștrilor de externe europeni.

În opinia lui Aurescu, Uniunea Europeană trebuie să fie vizibilă și vocală cu privire la situația de securitate din Europa și acumulările de trupe rusești în apropierea Ucrainei și în regiunea Mării Negre, pledând din nou pentru “accelerarea pregătirii sancțiunilor” europene la adresa Moscovei, dacă regimul de la Kremlin avansează militar în Ucraina.

El a respins, asemenea omologilor săi și a șefului diplomației UE, conceptul de sfere de influență promovat de pe Rusia, pe care îl consideră “învechit” și care “nu ar trebui să fie utilizat în contextul actual în contextul securității europene”.

Drept urmare, în concluziile adoptate luni la Bruxelles, miniștrii de externe din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au statuat că noțiunile de “sfere de influență” nu-și mai au locul în secolul al XXI-lea.

Ei au reafirmat abordarea unitară a UE și cooperarea coordonată solidă și continuă cu Statele Unite, NATO, Ucraina și alte țări partenere și au reafirmat concluziile adoptate de Consiliul European în decembrie 2021, conform cărora “orice nouă agresiune militară a Rusiei împotriva Ucrainei va avea consecințe masive și costuri grave”.

Șeful diplomației române participă luni la reuniunea miniștrilor de externe din statele membre ale UE, pe a cărei agendă figurează în principal situația de securitate din Europa și o întrevedere în regim videoconferință cu secretarul de stat american Antony Blinken.

Însă, la nivel european, limbajul politic privind sancțiunile este contradictoriu, deși Statele Unite au anunțat deja sancțiuni împotriva a patru agenți ruși pentru imixtiunea lor în Ucraina în încercarea de a provoca destabilizare și au afirmat că “Rusia nu are forța Occidentului unit“.

Precum România, Polonia a făcut apel la o poziție europeană fermă și unită de susținere a Ucrainei în fața Rusiei și respinge ”conceptul sferelor de influenţă”.

Dar, cancelarul Germaniei a cerut Statelor Unite şi Uniunii Europene să reflecteze cu atenţie când iau în calcul sancţiuni împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni a acesteia contra Ucrainei, subliniind că “trebuie să luăm în considerare consecinţele (sancţiunilor) asupra noastră”. Un ton similar i-a aparținut și ministrului de externe al Austriei, care dorește ca livrările de gaz rusesc și Nord Stream 2 să fie excluse de la sancțiunile împotriva Moscovei.

Franța, țara ce asigură președinția Consiliului UE, respinge, în consonanță cu România și Polonia, conceptul sferelor de influență, însă Parisul insistă pentru “dialog direct și ferm” UE-Rusia privind arhitectura de securitate europeană.

Președintele Emmanuel Macron s-a distins deja prin prezentarea, în plenul Parlamentului European, a priorităților președinției franceze a Consiliului UE, prilej cu care a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și care să fie prezentată spre negociere Rusiei.

“În următoarele luni ar trebui să venim cu o propunere europeană pentru a construi o nouă ordine de securitate și stabilitateAr trebui să construim acest lucru ca europeni, lucrând cu alți europeni, lucrând cu aliații noștri din NATO, și apoi să îl propunem spre negociere cu Rusia“, a punctat președintele francez, arătându-se nemulțumit de faptul că, anul trecut, o propunere de-a sa și a fostului cancelar german Angela Merkel pentru un summit UE – Rusia a fost respinsă de ceilalți lideri europeni.

O astfel de propunere de securitate a fost, însă, declinată de șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, chiar dacă acesta nu are nicio putere instituțională în a impune înlăturarea unui astfel de subiect de pe agenda europeană.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Bogdan Aurescu pledează ca “UE să fie vizibilă și vocală” și să pregătească sancțiuni la adresa Rusiei: Conceptul de sfere de influență este învechit pentru securitatea europeană

Published

on

© European Union, 2020

Uniunea Europeană trebuie să fie vizibilă și vocală cu privire la situația de securitate din Europa și acumulările de trupe rusești în apropierea Ucrainei și în regiunea Mării Negre, a declarat luni ministrul de externe Bogdan Aurescu, pledând din nou pentru “accelerarea pregătirii sancțiunilor” europene la adresa Moscovei, dacă regimul de la Kremlin avansează militar în Ucraina.

Situația de securitate din Europa (…) se înrăutățește din cauza acumulării de trupe rusești rusești în apropierea Ucrainei, în regiunea Mării Negre. Este o continuare a discuției pe care am avut-o în urmă cu 10 zile la Gymnich, la Brest, iar astăzi voi reafirma poziția României că UE trebuie să fie vizibilă și vocală pe această temă și este foarte important că astăzi putem adopta concluziile Consiliului. Și în aceste concluzii ale Consiliului vom spune foarte clar că Federația Rusă trebuie să de escaladeze situația în apropierea, a Ucrainei în regiunea Mării Negre”, a declarat Aurescu.

Șeful diplomației române participă luni la reuniunea miniștrilor de externe din statele membre ale UE, pe a cărei agendă figurează în principal situația de securitate din Europa.

El a respins, asemenea omologilor săi și a șefului diplomației UE, conceptul de sfere de influență promovat de pe Rusia, pe care îl consideră “învechit” și care “nu ar trebui să fie utilizat în contextul actual în contextul securității europene”.

În cadrul agendei este prevăzută și o reuniune extraordinară prin videoconferință cu secretarul de stat american, Antony Blinken, despre situația europeană de securitate, despre care Aurescu a precizat că “ne coordonăm cu partenerii noștri”, mai ales că România a participat la astfel de consultări în formatul București 9

“Astăzi vom avea această întâlnire cu întâlnirea virtuală cu secretarul de stat Blinken, după întâlnirea pe care acesta a avut-o vineri la Geneva cu ministrul de externe al Federației Ruse. Ne-am coordonat înainte și ne coordonăm și acum, după această întâlnire. Și aș dori să îmi exprim aprecierea pentru faptul că secretarul Blinken și ministrul Lavrov au fost de acord să aibă alte întâlniri, cel puțin încă o întâlnire, acesta este un lucru bun, deoarece dialogul ar trebui să continue“, a spus ministrul român de externe

Blinken şi Lavrov au avut vineri o întâlnire de o oră şi jumătate, la Geneva, considerată o reuniune de “cod roșu diplomatic” pe fondul tensiunilor în creștere și al riscurilor unei invazii militare a Rusiei în Ucraina, la capătul căreia cei doi șefi ai diplomațiilor au afirmat, în conferinţe de presă separate, că Statele Unite au promis un răspuns scris săptămâna viitoare asupra cererilor Moscovei cu privire la arhitectura de securitate europeană, după care va avea loc o nouă întâlnire la acelaşi nivel. Cu toate acestea, răspunsul SUA va avea în vedere o “regulă inviolabilă”, după cum a fost descrisă de Blinken: “nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa”.

În continuare, Aurescu a explicat că “acesta este scopul eforturilor noastre diplomatice de a stimula dialogul pentru a se ajunge la o dezescaladare”.

“Și aș dori să reamintesc, în acest context, faptul că există, de asemenea, o altă invitație pentru o serie de întâlniri, invitația NATO în contextul Consiliului NATO-Rusia, și este de datoria Rusiei să accepte această invitație, deoarece Rusia trebuie să acționeze într-un mod responsabil”, a punctat el.

Asemenea poziției exprimate la reuniunea de la Brest, găzduită de președinția franceză a Consiliului UE, ministrul Aurescu a insistat pentru pregătirea în avans a unor sancțiuni UE la adresa Rusiei.

“În același timp, astăzi voi sublinia faptul că trebuie să mergem mai departe cu progresia sancțiunilor, pentru că acesta este instrumentul pe care îl puteți folosi, cel mai puternic instrument pe care UE îl poate folosi pentru a descuraja continuarea agresiunii rusești. Și de aceea cred că trebuie să accelerăm pregătirea sancțiunilor, iar concluziile Consiliului pe care le vom adopta astăzi, sper că vor sublinia acest lucru într-un mod hotărât”, a completat șeful diplomației rămâne

Însă, la nivel european, limbajul politic privind sancțiunile este contradictoriu, deși Statele Unite au anunțat deja sancțiuni împotriva a patru agenți ruși pentru imixtiunea lor în Ucraina în încercarea de a provoca destabilizare și au afirmat că Rusia nu are forța Occidentului unit“.

Precum România, Polonia a făcut apel la o poziție europeană fermă și unită de susținere a Ucrainei în fața Rusiei și respinge ”conceptul sferelor de influenţă”.

Dar, cancelarul Germaniei a cerut Statelor Unite şi Uniunii Europene să reflecteze cu atenţie când iau în calcul sancţiuni împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni a acesteia contra Ucrainei, subliniind că “trebuie să luăm în considerare consecinţele (sancţiunilor) asupra noastră”. Un ton similar i-a aparținut și ministrului de externe al Austriei, care dorește ca livrările de gaz rusesc și Nord Stream 2 să fie excluse de la sancțiunile împotriva Moscovei.

Franța, țara ce asigură președinția Consiliului UE, respinge, în consonanță cu România și Polonia, conceptul sferelor de influență, însă Parisul insistă pentru “dialog direct și ferm” UE-Rusia privind arhitectura de securitate europeană.

Președintele Emmanuel Macron s-a distins deja prin prezentarea, în plenul Parlamentului European, a priorităților președinției franceze a Consiliului UE, prilej cu care a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și care să fie prezentată spre negociere Rusiei.

“În următoarele luni ar trebui să venim cu o propunere europeană pentru a construi o nouă ordine de securitate și stabilitateAr trebui să construim acest lucru ca europeni, lucrând cu alți europeni, lucrând cu aliații noștri din NATO, și apoi să îl propunem spre negociere cu Rusia“, a punctat președintele francez, arătându-se nemulțumit de faptul că, anul trecut, o propunere de-a sa și a fostului cancelar german Angela Merkel pentru un summit UE – Rusia a fost respinsă de ceilalți lideri europeni.

O astfel de propunere de securitate a fost, însă, declinată de șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, chiar dacă acesta nu are nicio putere instituțională în a impune înlăturarea unui astfel de subiect de pe agenda europeană.

Continue Reading

Facebook

NATO60 mins ago

Securitatea europeană: Joe Biden îi reunește într-o “videoconferință securizată” pe liderii UE, NATO, Franței, Germaniei, Italiei, Marii Britanii și Poloniei

Dragoș Pîslaru4 hours ago

Dragoș Pîslaru, ales președinte al Comisiei pentru Ocuparea forței de muncă și Afaceri Sociale din PE: Un semnal că România câștigă o reputație tot mai bună în UE!

SUA5 hours ago

Un fost ambasador al SUA în România a devenit ambasadorul Statelor Unite la UE: Mark Gitenstein, primit la Bruxelles de Ursula von der Leyen

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană dă startul consultărilor privind ecologizarea și digitalizarea ecosistemului de mobilitate, transport și automobile

CONSILIUL UE5 hours ago

Statele membre UE resping conceptul ”sferelor de influență” și reafirmă că securitate europeană este indivizibilă: Rusia va suferi ”costuri majore” în caz de nouă agresiune militară împotriva Ucrainei

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană emite obligațiuni verzi NextGenerationEU în valoare de 2,5 miliarde de euro prin intermediul primei sale licitații de acest fel

CONSILIUL UE5 hours ago

Securitatea europeană: România propune organizarea unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE la Kiev, în semn de solidaritate cu Ucraina

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

UE anunță un nou pachet de sprijin financiar de 1,2 mld. euro pentru Ucraina în contextul conflictului cu Rusia

NATO7 hours ago

NATO trimite avioane și nave, inclusiv la Marea Neagră, pentru a apăra Europa de Est: Înainte de anexarea Crimeei de către Rusia, nu existau forțe NATO în partea estică a Alianței

NATO7 hours ago

Ministrul de externe al Republicii Moldova a discutat la Bruxelles cu secretarul general al NATO despre importanța evitării acţiunilor militare în contextul actualei crize de securitate

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda4 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE5 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.5 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE5 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.5 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending