Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

VIDEO Corespondență de la Bruxelles – Summit extraordinar UE – Klaus Iohannis a propus ca centrele pentru refugiați să fie ale UE și nu ale statelor. Declarațiile lui Iohannis după Consiliul European

Published

on

Consiliul European se va reuni astăzi în sesiune extraordinară informală la convocarea președintelui instituției, Donald Tusk, printr-o invitație adresată tuturor liderilor statelor membre săptămâna trecută. Reuniunea va începe la ora 19.00 (ora României).

În cadrul invitației, președintele Consiliului European a accentuat că ”această criză la care suntem martori este un test privind umanitatea și responsabilitatea noastră”, și că urmează a fi discutate modalităților de prevenire privind criza refugiaților și a migrației și cum pot fi sprijinite țările de unde vin refugiații sau migranții. 

UPDATE, ora 01.00 (ora 00.00 la Bruxelles):

Urmăriți aici declarațiile președintelui Klaus Iohannis, transmise LIVE de Calea Europeana:

Declarațiile președintelui:

„Bună seara! Astăzi am avut o şedinţă foarte bună la Consiliul European. A fost, dacă ne gândim la tema migraţiei, probabil cea mai bună întâlnire de până acum, o întâlnire în care s-au discutat prolemele de fond, o abordare foarte constructivă şi dintre chestiunile care au fost discutate aş menţiona doar câteva.

În alocuţiunea pe care am avut-o am încercat să enumăr un pic tematicile care ne-au preocupat pe toţi şi în acest sens v-aş relata un pic care a fost abordarea mea. În primul rând, este evident că, dacă vrem să gestionăm eficient fenomenul migraţiei, trebuie să mergem la cauza acestui fenomen, adică în zonele de criză, de exemplu, dar nu singura, zona Siria şi trebuie să încercăm să intervenim acolo pentru a termina conflictul şi pentru a reinstaura pacea în zonă. Acest lucru este destul de dificil şi Uniunea Europeană singură, cu certitudine, nu poate să facă acest lucru, dar poate contribui la acest lucru.

O a doua temă pe care am reiterat-o este importanţa care trebuie acordată zonelor sigure din jurul zonei de criză, de exemplu, ţărilor precum: Iordania, Libanul sau Turcia, unde se găsesc un număr foarte important de refugiaţi. Orice sprijin dat acestor ţări, dă un rezultat mult mai consistent şi mult mai rapid decât un sprijin acordat refugiaţilor care au ajuns deja până în Europa. În acest context, a fost reluată rugămintea din partea Înaltului Reprezentant şi din partea Preşedinţiei Consiliului de a veni cu un ajutor substanţial pentru programul alimentar mondial care se ocupă foarte mult de refugiaţii care se află în aceste tabere care înconjoară zonele de conflict – şi aici pot să vă spun că România a decis să aloce 300 de mii de euro pentru următorii trei ani. Această sumă reprezintă un multiplu al sumei care a fost până acum alocată de România pentru acest scop.

În fine, este clar că trebuie întărită frontiera externă a Uniunii Europene. Am reluat acest lucru şi am subliniat că în afară de această chestiune, unde probabil va fi nevoie şi de acţiuni coordonate ale Uniunii, nu numai ale statelor membre, este nevoie să combatem acele reţele care se ocupă cu migranţii, cu refugiaţii, care vor să treacă dintr-o ţară în alta, deci practic cu traficanţii de refugiaţi. În fine, am ajuns la tema aşa-numitor „hotspots” care sunt gândite centre unde refugiaţii vor fi înregistraţi, vor putea să stea un timp, nu foarte lung, până se temină procedurile de înregistrare şi atunci să fie trimişi ori înapoi, dacă nu îndeplinesc condiţiile pentru refugiaţi, respectiv să fie trimişi mai departe într-o ţară ţintă. Aici mi-am permis să fac propunerea să judecăm împreună, dacă nu ar fi eficient ca aceste „hot spots”, deci aceste centre să devină centre europene, fiindcă problema nu este una naţională a ţării unde ajung refugiaţii, ci este evident o problemă europeană. Această propunere pe care am făcut-o a fost foarte bine primită şi reluată de mai mulţi participanţi la această reuniune. În fine, s-a discutat despre un concept integrat, am solicitat un concept integrat, pentru a putea aborda întregul mecanism de la sursă până la ţara unde ajunge în final refugiatul care are acest drept.

Declaratia la care se lucrează astăzi sau concluziile sunt în curs de finalizare şi pe bună dreptate unii dintre participanţi au cerut ca anumite chestiuni care sunt menţionate acolo, de exemplu operaţionalizarea acestor „hot spots”, deci a centrelor de primire, să fie mai bine clarificată, în speţă să ne înţelegem când anume vor începe acestea să devină operaţionale, să funcţioneze din plin.

Asta legat de întâlnirea din această seară. Unii dintre colegi, majoritatea, au rămas în continuare în sală fiindcă s-a mai lucrat un pic pe text, dar întâlnirea este pe finalizare. Eu m-am scuzat, fiindcă avem încă un drum foarte lung de făcut până mâine dimineaţă, când trebuie să fim în New York şi avem deja întâlniri acolo. Există încă două teme pe care le-aş aborda foarte pe scurt, care nu ţin de agenda întâlnirii Consiliului din această seară. Este o temă falsă care a apărut în România, probabil din neştiinţă, nu cred că pot să merg aşa de departe să spun că tema a fost exploatată politic de politicieni foarte cunoscuţi, fiindcă nu am astfel de date. Una peste alta, decizia Consiliului JAI de ieri nu a fost luată în discuţie astăzi. Nici nu s-ar fi putut. Consiliul European nu ar fi putut să revoce sau să anuleze sau să schimbe decizia JAI de ieri. Vă amintiţi decizia JAI, adică Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, a hotărât prin vot un anumit mecanism de repartizare a refugiaţilor. Ştiu că unii au vehiculat ideea că la Consiliu se poate rearanja, se poate relua. Este o informaţie fundametal greşită şi pe aceia îi rog să citească un pic regulamentele Uniunii.

Ultima chestiune: astăzi au fost lansate 40 de proceduri de infringement împotriva a 19 ţări, proceduri lansate de Comisia Europeană. Două din aceste proceduri de infringement sunt îndreptate împotriva României. Împreună cu echipa mea am verificat, sunt două proceduri relativ simple care privesc chestiuni de acordare a azilului şi am primit toate asigurările că Guvernul lucrează pe aceste speţe şi nu va fi absolut nicio problemă, este vorba de transpunerea lor în legislaţia naţională. Nu cred că avem aici motive de îngrijorare. Vă mulţumesc!”.

ioh

iohmerk

VIDEO. Secvențe  ale declarațiilor de presă ale președintelui Consiliului European, Donald Tusk și președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, de la finalul summit-ului UE

Highlights of the informal meeting of EU leaders on migrationTonight, EU leaders discussed how to better handle the ongoing refugee crisis. Better protection of external borders, help to front line EU member states and assistance to countries in the region will be the focus for the coming weeks and months. At least additional 1bn euro will be mobilized for help to the refugees in the region via the UNHCR and the World Food Programme. Find out more about today’s meeting on our website: http://ow.ly/SBcGL. #refugeecrisis #migrationEU #EUCO

Posted by Council of the European Union on Wednesday, September 23, 2015

Hotspoturi“, centre de primire și înregistrare a migranților în Italia și Grecia, vor fi înființate “până la sfârșitul lunii noiembrie“, a anunțat președintele Consiliului European, Donald Tusk, la Bruxelles în noaptea de miercuri spre joi.

Am fost de acord cu toții asupra faptului că hotspoturile vor fi instalate până la sfârșitul lunii noiembrie“, a declarat Tusk după un summit extraordinar al șefilor de stat și de guvern, consacrat răspunsului UE la criza migrației.

Pentru a urmări imagini filmate la debutul întâlnirii dintre liderii europeni, la Consiliul Extraordinar de miercuri seara, dați click pe imaginea de mai jos:


Sursă video – Consiliul European

Urmăriți aici înregistrarea conferinței de presă susținute de președintele Parlamentului European, Martin Schulz:

La reuniunea formațiunii Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, vicepremierul Gabriel Oprea a votat în numele României împotriva cotelor obligatorii. Cu toate acestea, planificarea discutată a fost adoptată, după ce 23 de state membre au votat pentru, 4 împotrivă și o abținere.

Într-o conferință de presă organizată la Palatul Cotroceni în marja summit-ului UE, dar și a deplasării oficiale la Adunarea Generală a ONU, președintele Klaus Iohannis a spus că va ”reitera poziția României pentru menținerea unui raport echilibrat între solidaritate și responsabilitate, lucru pe care l-am spus și la celalalte întruniri ale Consiliului”.

Referitor la decizia din cadrul Consiliului JAI pentru care România a votat împotrivă, șeful statului a spus că potrivit acestei decizii ”România ar urma să primească aproximativ 2.400 de persoane, care se adaugă la numărul de persoane care ar trebui să vină în România în urma participării noastre voluntare anunțată în cursul verii”.

Urmariti aici Conferintele si declaratiile de presa organizate de liderii europeni, prin intermediul canalului video al Consiliului European:

Citiți și Președintele Klaus Iohannis după adoptarea COTELOR OBLIGATORII la Consiliul JAI: ”Regretăm că această decizie, în loc să fie luată în consens, ea s-a luat prin vot majoritar”. România NU va contesta DECIZIA

Regretăm că această decizie, în loc să fie luată în consens, s-a luat prin vot majoritar”, a adăugat Iohannis.

Referitor la vot, președintele a consolidat poziția statului român: ”Ministrul de Interne a participat acolo cu un mandat perfect. A avut mandatul Guvernului întărit de decizia CSAT. Încă din martie am susținut participarea voluntară a României la această chestiune”.

Președintele a dat de înțeles că România nu va contesta această decizie. ”Sunt țări care vor să o conteste, dar vom aștepta rezultatul acestor contestări. Numărul de refugiați pe care ar urma să îl primească România nu este mare, și vor fi, probabil, în următorii 2 ani de zile, eșalonați”.

Înainte să se deplaseze spre Bruxelles pentru summit-ul liderilor statelor membre, Klaus Iohannis a ținut să mai precizeze că ”Dosarul Schengen nu va fi conexat cu dosarul migraţiei. România va primi 6.000 de euro pentru fiecare refugiat, sumă care va acoperi costurile legate de administrarea acestui fenomen. Poziția rămâne în continuare una de participare voluntară. Nu cred că aceste cote obligatorii reprezintă o soluție pentru problema refugiaților”. 

Citiți și Klaus Iohannis la ONU. Corespondență Specială de la NEW YORK

După participarea la Consiliul European, președintele, alături de delegația oficială va merge la Adunarea Generală a ONU, unde va da cel mai important text de politică externă de la alegerea sa și se va întâlni cu cei mai puternici și importanți lideri ai lumii.

În SUA, Klaus Iohannis va avea o întrevedere bilaterală cu vicepreședintele american, Joe Biden, la Casa Albă și va participa, la invitația președintelui Barack Obama, la summit-ul contracarării ISIS.

Citiți și VIDEO. COTELE OBLIGATORII, impuse la Bruxelles. Câți refugiați va fi obligată să primească România

România a votat împotriva cotelor obligatorii, vicepremierul Gabriel Oprea având mandat pentru primirea a doar 1.785 de refugiaţi, din care 1.705 au fost deja conveniţi prin primul mecanism de relocare a refugiaţilor, adoptat în luna iulie.

Conform deciziei din Consiliul JAI, al doilea mecanism de relocare a refugiaţilor va fi implementat în două etape, în următorii doi ani. În primul an, vor fi relocaţi doar 66.000 din cei 120.000 de refugiaţi planificaţi iniţial – 15.600 din Italia şi 50.400 din Grecia. Restul de 54.000 de refugiaţi vor fi relocaţi din Italia şi Grecia, în aceeaşi proporţie ca în prima etapă, în al doilea an, deci din 2016 încolo.

Astfel, România ar urma să primească în decurs de un an începând de astăzi un număr total de 2.475 de refugiaţi care se află acum în Italia şi Grecia – 585 din Italia şi 1.890 din Grecia. Restul de 2.171 refugiaţi ar urma să fie alocaţi României în cel de-al doilea an, 2016. Aceste cifre se adaugă la cei 1.705 de refugiaţi stabiliţi deja prin primul mecanism de relocare, convenit anterior la Bruxelles. Totalul din cele două mecanisme de relocare rămâne deci acelaşi cu cel propus de CE în cazul României – 6.351 de refugiaţi (1.705 plus 4.646).

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
9 Comments

9 Comments

  1. Pingback: Klaus Iohannis la ONU. Corespondență Specială de la NEW YORK | caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: Klaus Iohannis la ONU. Corespondență Specială de la NEW YORK. Președintele va participa la invitația lui Barack Obama la summit-ul contracarării DAESH/ ISIS | caleaeuropeana.ro

  3. Pingback: SPECIAL Un influent lider PPE pentru CaleaEuropeana.ro în marja summit-ului extraordinar UE: ”Rolul Consiliului European a fost să concentreze mai multă putere care a influențat abordarea europeană” | caleaeuropeana.ro

  4. Pingback: Un influent lider PPE pentru CaleaEuropeana.ro în marja summit-ului extraordinar UE: ”Rolul Consiliului European a fost să concentreze mai multă putere care a influențat abordarea europeană” | caleaeuropeana.ro

  5. Pingback: Criza refugiaților la Summit-ul UE: Liderii statelor membre au căzut de acord asupra mobilizării unui MILIARD de euro pentru agențiile ONU | caleaeuropeana.ro

  6. Pingback: Angela Merkel, după summit-ul liderilor UE: Europa este încă foarte departe de o soluție globală privind repartizarea imigranților | caleaeuropeana.ro

  7. Pingback: Eurodeputatul PSD Victor Boştinaru: „Poziţia preşedintelui Klaus Iohannis poate periclita accesul ţării noastre la spaţiul Schengen” | caleaeuropeana.ro

  8. Pingback: VIDEO CORESPONDENȚĂ Klaus Iohannis, lobby pentru intrarea Turciei in UE, la Summit-ul de la Bruxelles | caleaeuropeana.ro

  9. Pingback: Un an cu Klaus Iohannis – Călătoria și transformarea președintelui: 7 Consilii Europene și 13 vizite oficiale de stat. Securitatea, capitol de excelență | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European, Charles Michel, despre situația politică din Georgia: Fac apel la toate părțile să pună interesele cetățenilor pe primul loc

Published

on

© European Union

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a transmis că a luat act de decizia Georgiei privind Acordul din 19 aprilie, acord care continuă să ofere o cale europeană către construirea unei democrații mai puternice și a unui stat de drept, în interesul poporului georgian, informează comunicatul oficial. 

„De asemenea, am luat act de faptul că Mișcarea Națională Unită nu a semnat în continuare acordul”, a adăugat acesta. 

Charles Michel a subliniat că acordul este cel mai bun mod de a avansa o agendă de reforme care să consolideze instituțiile democratice din Georgia și să contribuie la asigurarea prosperității, a locurilor de muncă și a creșterii economice – toate acestea fiind foarte necesare în beneficiul poporului georgian.

„Nu văd nicio alternativă pentru continuarea reformelor electorale și judiciare aprofundate și a alegerilor locale libere și corecte. Fac apel la toate părțile să pună interesele cetățenilor pe primul loc și să se angajeze să avanseze în discursul politic din Georgia în cadrul instituțiilor democratice ale țării”, a punctat președintele Consiliului European. 

În final, Charles Michel a amintit că miercuri, 28 iulie, s-a întâlnit cu președintele Zourabichvili pentru a discuta situația și relațiile dintre Uniunea Europeană și Georgia.

Săptămâna trecută, Charles Michel s-a aflat într-o vizită de lucru în Georgia și a participat la Conferința internațională de la Batumi, cât și la o reuniune cu liderii partenerilor asociați ai UE, Georgia, Ucraina și Republica Moldova.

În cadrul întrevederii cu președintele și premierul Georgiei, Charles Michel a discutat despre cele mai recente evoluții din Georgia și despre punerea în aplicare a Acordului din 19 aprilie. 

Partidul la putere în Georgia și opoziția au semnat pe 19 aprilie un acord mediat de Uniunea Europeană pentru a pune capăt crizei politice care a provocat îngrijorări cu privire la democrația din această fostă republică sovietică.

Această decizie a partidelor parlamentare din Georgia vine în contextul în care Uniunea Europeană și Statele Unite au făcut apel să aprobe un acord de compromis pentru a pune capăt crizei politice din Georgia.

Acordul dat publicității urmărește să consolideze independența sistemului judiciar, contribuind la îmbunătățirea proceselor electorale și la „un parlament capabil să reprezinte mai bine vocile tuturor georgienilor”.

Compromisul propus urmăreşte, de asemenea, să ajute Georgia să facă faţă provocărilor pandemiei de COVID-19 şi să îşi păstreze ”interesele în materie de securitate şi stabilitate” în regiune.

 

 

 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel salută numirea lui Mark Gitenstein drept viitor ambasador al Statelor Unite la Uniunea Europeană

Published

on

© European Union 2021

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a salutat miercuri numirea lui Mark Gitenstein în calitate de viitor ambasador al SUA la Uniunea Europeană, pe care a făcut-o marţi preşedintele american Joe Biden.

„Salut nominalizarea de către Joe Biden a lui Mark Gitenstein pentru a deveni Reprezentantul SUA pe lângă UE. Avem o agendă transatlantică și globală importantă pe care trebuie să o ducem mai departe. Avem nevoie de toată lumea pe punte și aștept cu nerăbdare să lucrez cu el atunci când va fi confirmat”, a scris Charles Michel pe contul de Twitter.

Citiți și: Joe Biden l-a nominalizat pe Mark Gitenstein, fost ambasador al SUA în România, ca ambasador al Statelor Unite la Uniunea Europeană

Preşedintele SUA Joe Biden l-a nominalizat marţi pe Mark Gitenstein, un colaborator de lungă durată, în funcţia de ambasador la Uniunea Europeană, în timp ce administraţia sa încearcă să consolideze legăturile cu aliații europeni.

Mark H. Gitenstein a fost ambasador al Statelor Unite ale Americii în România din 2009 până în data de 14 decembrie 2012. A fost nominalizat de președintele Barack Obama pe 11 iunie 2009 și a fost confirmat de Senatul SUA pe 8 iulie 2009. Și-a încheiat mandatul în decembrie 2012. În perioada mandatului său, Joe Biden a efectuat o vizită la București în calitate de vicepreședinte al SUA, în anul 2009.

Mark Gitenstein are origini românești. Bunicii săi au emigrat din Botoșani, România, în secolul al XIX-lea. În perioada mandatului său de ambasador, el și-a concentrat eforturile asupra consolidării relațiilor SUA cu România în mai multe domenii, îndeosebi în lupta împotriva corupției, creșterea transparenței și consolidarea statului de drept.

Anul trecut, după ce Joe Biden a câștigat alegerile prezidențiale în SUA, Mark Gitenstein a afirmat că noul președinte al SUA are o legătură strânsă cu România și că relațiile SUA-România se vor consolida în mandatul său la Casa Albă.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European face apel la ”egalitate de gen pentru o transformare economică și socială”: Omenirea nu-și mai poate permite luxul de a nu valorifica jumătate din talentele sale

Published

on

© Charles Michel/ Twitter

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a participat la forumul ONU pentru egalitatea de gen, unde a pledat pentru ”egalitate de șanse, demnitate”, elemente ce reprezintă centrul ”proiectului european, al valorilor europene”.

”Această transformare digitală, algoritmii, importanța domeniilor științifice, această transformare climatică, reprezintă, de asemenea, o oportunitate pentru acest moment de cotitură, nerepetând greșelile trecutului, mobilizând toate talentele, asigurându-ne că egalitatea de gen se află în centrul acestei acțiuni pentru a reuși transformarea socială și economică, pentru a ne asiugra că putem avansa fiind mai puternici, datorită acestor valori ale umanismului, ale umanității”, a precizat Michel în intervenția sa, potrivit unui comunicat al Consiliului European.

Oficialul european a subliniat că un rol important în asigurarea egalității de șanse o joacă educația.

”Aceste lucruri se vor întâmpla în mintea noastră. Trebuie să ne mobilizăm pentru a ne asigura că egalitatea de șanse, drepturi egale, este în permanență în centrul angajamentului nostru”, a completat Charles Michel.

”Omenirea nu-și poate permite luxul de a se lipsi de jumătate din talentul umanității. Cred că dacă ne unim, ne suflecăm mânecile, putem avea tot ce este mai bun”, a conchis președintele Consiliului European.

Într-un raport realizat de Curtea de Conturi Europeană, Uniunea Europeană are un angajament de lungă durată în ceea ce privește egalitatea de gen, dar cu toate acestea, au fost luate prea puține măsuri pentru a integra egalitatea de gen, pentru a promova în mod sistematic și activ egalitatea de gen în elaborarea politicilor și în cheltuirea bugetului UE, informează un raport realizat de Curtea de Conturi Europeană

Comisia Europeană a acordat puțină atenție analizelor de gen ale politicilor și programelor UE și a utilizat foarte puțin datele și indicatorii defalcați pe sexe. De exemplu, auditorii au constatat că doar 4 din cele 58 de programe de cheltuieli pentru perioada 2014-2020 aveau obiective explicite legate de gen și doar 5 programe de cheltuieli aveau indicatori de gen.

Cu toate acestea, au constatat că, în domeniile în care cerințele legale au fost stabilite în detaliu, acest lucru a facilitat încorporarea egalității de gen în programe.

O sumă semnificativă din fondurile UE va fi cheltuită în cadrul instrumentului Next Generation EU (NGEU) și al noului Cadru Financiar Multianual 2021-2027, iar auditorii formulează o serie de recomandări specifice pentru a ajuta UE să își respecte angajamentul de a integra dimensiunea de gen.

De asemenea, aceștia au remarcat faptul că, deși noua Strategie privind egalitatea de gen 2020-2025 a intensificat angajamentul Comisiei în ceea ce privește integrarea perspectivei de gen, lipsesc în continuare condiții prealabile fundamentale și acțiuni specifice.

În cadrul fondului de redresare Next Generation EU, există un angajament de a lua în considerare egalitatea de gen în cadrul Mecanismului de Redresare și de Reziliență, cea mai mare parte a instrumentului. Planurile naționale de redresare și de reziliență vor trebui să explice modul în care se așteaptă ca măsurile propuse să contribuie la egalitatea de gen.

Cu toate acestea, auditorii subliniază faptul că lipsa unor indicatori comuni va îngreuna monitorizarea rezultatelor, inclusiv în ceea ce privește egalitatea de gen.

De altfel, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că ”pandemia a scos la iveală fragilitatea societăților în ceea ce privește egalitatea și drepturile femeilor” și că misiunea UE este să promoveze o societate mai echitabilă.

Comisia Europeană a prezentat la 5 martie 2020 Strategia UE privind egalitatea de gen care conține obiective de politică și acțiuni care ar putea duce la progrese mari.

Până în 2025, Europa s-ar putea apropia mult de dezideratul de a deveni un continent în care femeile sunt egale cu bărbații.

Ideea este ca toți europenii – femei sau bărbați, fete sau băieți – să se bucure de libertatea de a-și urma propria cale, să aibă șanse egale de a prospera, să poată fi membri egali în societate și să poată deveni lideri dacă o merită.

Obiectivele-cheie ale acesteia sunt:

  • încetarea violenței împotriva femeilor; combaterea stereotipurilor de gen;
  • eliminarea disparităților de gen de pe piața forței de muncă;
  • asigurarea unei participări egale a femeilor și a bărbaților în diferite sectoare ale economiei;
  • eliminarea diferenței de remunerare între femei și bărbați și a disparităților de gen în ceea ce privește pensiile;
  • eliminarea discrepanțelor de gen în ceea ce privește asumarea responsabilităților familiale și atingerea echilibrului de gen în procesul decizional și în politică.

Strategia urmează o abordare dublă: integrarea perspectivei de gen în toate celelalte politici, combinată cu acțiuni specifice. Intersecționalitatea este principiul orizontal pentru punerea sa în aplicare. Deși strategia se concentrează pe acțiunile de pe teritoriul UE, ea este coerentă și cu politica externă a UE privind egalitatea de gen și emanciparea femeilor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI1 week ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending