VIDEO Corespondență de la Bruxelles – Summit extraordinar UE – Klaus Iohannis a propus ca centrele pentru refugiați să fie ale UE și nu ale statelor. Declarațiile lui Iohannis după Consiliul European

Consiliul European se va reuni astăzi în sesiune extraordinară informală la convocarea președintelui instituției, Donald Tusk, printr-o invitație adresată tuturor liderilor statelor membre săptămâna trecută. Reuniunea va începe la ora 19.00 (ora României).

În cadrul invitației, președintele Consiliului European a accentuat că ”această criză la care suntem martori este un test privind umanitatea și responsabilitatea noastră”, și că urmează a fi discutate modalităților de prevenire privind criza refugiaților și a migrației și cum pot fi sprijinite țările de unde vin refugiații sau migranții. 

UPDATE, ora 01.00 (ora 00.00 la Bruxelles):

Urmăriți aici declarațiile președintelui Klaus Iohannis, transmise LIVE de Calea Europeana:

Declarațiile președintelui:

„Bună seara! Astăzi am avut o şedinţă foarte bună la Consiliul European. A fost, dacă ne gândim la tema migraţiei, probabil cea mai bună întâlnire de până acum, o întâlnire în care s-au discutat prolemele de fond, o abordare foarte constructivă şi dintre chestiunile care au fost discutate aş menţiona doar câteva.

În alocuţiunea pe care am avut-o am încercat să enumăr un pic tematicile care ne-au preocupat pe toţi şi în acest sens v-aş relata un pic care a fost abordarea mea. În primul rând, este evident că, dacă vrem să gestionăm eficient fenomenul migraţiei, trebuie să mergem la cauza acestui fenomen, adică în zonele de criză, de exemplu, dar nu singura, zona Siria şi trebuie să încercăm să intervenim acolo pentru a termina conflictul şi pentru a reinstaura pacea în zonă. Acest lucru este destul de dificil şi Uniunea Europeană singură, cu certitudine, nu poate să facă acest lucru, dar poate contribui la acest lucru.

O a doua temă pe care am reiterat-o este importanţa care trebuie acordată zonelor sigure din jurul zonei de criză, de exemplu, ţărilor precum: Iordania, Libanul sau Turcia, unde se găsesc un număr foarte important de refugiaţi. Orice sprijin dat acestor ţări, dă un rezultat mult mai consistent şi mult mai rapid decât un sprijin acordat refugiaţilor care au ajuns deja până în Europa. În acest context, a fost reluată rugămintea din partea Înaltului Reprezentant şi din partea Preşedinţiei Consiliului de a veni cu un ajutor substanţial pentru programul alimentar mondial care se ocupă foarte mult de refugiaţii care se află în aceste tabere care înconjoară zonele de conflict – şi aici pot să vă spun că România a decis să aloce 300 de mii de euro pentru următorii trei ani. Această sumă reprezintă un multiplu al sumei care a fost până acum alocată de România pentru acest scop.

În fine, este clar că trebuie întărită frontiera externă a Uniunii Europene. Am reluat acest lucru şi am subliniat că în afară de această chestiune, unde probabil va fi nevoie şi de acţiuni coordonate ale Uniunii, nu numai ale statelor membre, este nevoie să combatem acele reţele care se ocupă cu migranţii, cu refugiaţii, care vor să treacă dintr-o ţară în alta, deci practic cu traficanţii de refugiaţi. În fine, am ajuns la tema aşa-numitor „hotspots” care sunt gândite centre unde refugiaţii vor fi înregistraţi, vor putea să stea un timp, nu foarte lung, până se temină procedurile de înregistrare şi atunci să fie trimişi ori înapoi, dacă nu îndeplinesc condiţiile pentru refugiaţi, respectiv să fie trimişi mai departe într-o ţară ţintă. Aici mi-am permis să fac propunerea să judecăm împreună, dacă nu ar fi eficient ca aceste „hot spots”, deci aceste centre să devină centre europene, fiindcă problema nu este una naţională a ţării unde ajung refugiaţii, ci este evident o problemă europeană. Această propunere pe care am făcut-o a fost foarte bine primită şi reluată de mai mulţi participanţi la această reuniune. În fine, s-a discutat despre un concept integrat, am solicitat un concept integrat, pentru a putea aborda întregul mecanism de la sursă până la ţara unde ajunge în final refugiatul care are acest drept.

Declaratia la care se lucrează astăzi sau concluziile sunt în curs de finalizare şi pe bună dreptate unii dintre participanţi au cerut ca anumite chestiuni care sunt menţionate acolo, de exemplu operaţionalizarea acestor „hot spots”, deci a centrelor de primire, să fie mai bine clarificată, în speţă să ne înţelegem când anume vor începe acestea să devină operaţionale, să funcţioneze din plin.

Asta legat de întâlnirea din această seară. Unii dintre colegi, majoritatea, au rămas în continuare în sală fiindcă s-a mai lucrat un pic pe text, dar întâlnirea este pe finalizare. Eu m-am scuzat, fiindcă avem încă un drum foarte lung de făcut până mâine dimineaţă, când trebuie să fim în New York şi avem deja întâlniri acolo. Există încă două teme pe care le-aş aborda foarte pe scurt, care nu ţin de agenda întâlnirii Consiliului din această seară. Este o temă falsă care a apărut în România, probabil din neştiinţă, nu cred că pot să merg aşa de departe să spun că tema a fost exploatată politic de politicieni foarte cunoscuţi, fiindcă nu am astfel de date. Una peste alta, decizia Consiliului JAI de ieri nu a fost luată în discuţie astăzi. Nici nu s-ar fi putut. Consiliul European nu ar fi putut să revoce sau să anuleze sau să schimbe decizia JAI de ieri. Vă amintiţi decizia JAI, adică Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, a hotărât prin vot un anumit mecanism de repartizare a refugiaţilor. Ştiu că unii au vehiculat ideea că la Consiliu se poate rearanja, se poate relua. Este o informaţie fundametal greşită şi pe aceia îi rog să citească un pic regulamentele Uniunii.

Ultima chestiune: astăzi au fost lansate 40 de proceduri de infringement împotriva a 19 ţări, proceduri lansate de Comisia Europeană. Două din aceste proceduri de infringement sunt îndreptate împotriva României. Împreună cu echipa mea am verificat, sunt două proceduri relativ simple care privesc chestiuni de acordare a azilului şi am primit toate asigurările că Guvernul lucrează pe aceste speţe şi nu va fi absolut nicio problemă, este vorba de transpunerea lor în legislaţia naţională. Nu cred că avem aici motive de îngrijorare. Vă mulţumesc!”.

VIDEO. Secvențe  ale declarațiilor de presă ale președintelui Consiliului European, Donald Tusk și președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, de la finalul summit-ului UE

Sursă video – Consiliul European

Urmăriți aici înregistrarea conferinței de presă susținute de președintele Parlamentului European, Martin Schulz:

La reuniunea formațiunii Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, vicepremierul Gabriel Oprea a votat în numele României împotriva cotelor obligatorii. Cu toate acestea, planificarea discutată a fost adoptată, după ce 23 de state membre au votat pentru, 4 împotrivă și o abținere.

Într-o conferință de presă organizată la Palatul Cotroceni în marja summit-ului UE, dar și a deplasării oficiale la Adunarea Generală a ONU, președintele Klaus Iohannis a spus că va ”reitera poziția României pentru menținerea unui raport echilibrat între solidaritate și responsabilitate, lucru pe care l-am spus și la celalalte întruniri ale Consiliului”.

Referitor la decizia din cadrul Consiliului JAI pentru care România a votat împotrivă, șeful statului a spus că potrivit acestei decizii ”România ar urma să primească aproximativ 2.400 de persoane, care se adaugă la numărul de persoane care ar trebui să vină în România în urma participării noastre voluntare anunțată în cursul verii”.

Urmariti aici Conferintele si declaratiile de presa organizate de liderii europeni, prin intermediul canalului video al Consiliului European:

Citiți și Președintele Klaus Iohannis după adoptarea COTELOR OBLIGATORII la Consiliul JAI: ”Regretăm că această decizie, în loc să fie luată în consens, ea s-a luat prin vot majoritar”. România NU va contesta DECIZIA

”Regretăm că această decizie, în loc să fie luată în consens, s-a luat prin vot majoritar”, a adăugat Iohannis.

Referitor la vot, președintele a consolidat poziția statului român: ”Ministrul de Interne a participat acolo cu un mandat perfect. A avut mandatul Guvernului întărit de decizia CSAT. Încă din martie am susținut participarea voluntară a României la această chestiune”.

Președintele a dat de înțeles că România nu va contesta această decizie. ”Sunt țări care vor să o conteste, dar vom aștepta rezultatul acestor contestări. Numărul de refugiați pe care ar urma să îl primească România nu este mare, și vor fi, probabil, în următorii 2 ani de zile, eșalonați”.

Înainte să se deplaseze spre Bruxelles pentru summit-ul liderilor statelor membre, Klaus Iohannis a ținut să mai precizeze că ”Dosarul Schengen nu va fi conexat cu dosarul migraţiei. România va primi 6.000 de euro pentru fiecare refugiat, sumă care va acoperi costurile legate de administrarea acestui fenomen. Poziția rămâne în continuare una de participare voluntară. Nu cred că aceste cote obligatorii reprezintă o soluție pentru problema refugiaților”. 

Citiți și Klaus Iohannis la ONU. Corespondență Specială de la NEW YORK

După participarea la Consiliul European, președintele, alături de delegația oficială va merge la Adunarea Generală a ONU, unde va da cel mai important text de politică externă de la alegerea sa și se va întâlni cu cei mai puternici și importanți lideri ai lumii.

În SUA, Klaus Iohannis va avea o întrevedere bilaterală cu vicepreședintele american, Joe Biden, la Casa Albă și va participa, la invitația președintelui Barack Obama, la summit-ul contracarării ISIS.

Citiți și VIDEO. COTELE OBLIGATORII, impuse la Bruxelles. Câți refugiați va fi obligată să primească România

România a votat împotriva cotelor obligatorii, vicepremierul Gabriel Oprea având mandat pentru primirea a doar 1.785 de refugiaţi, din care 1.705 au fost deja conveniţi prin primul mecanism de relocare a refugiaţilor, adoptat în luna iulie.

Conform deciziei din Consiliul JAI, al doilea mecanism de relocare a refugiaţilor va fi implementat în două etape, în următorii doi ani. În primul an, vor fi relocaţi doar 66.000 din cei 120.000 de refugiaţi planificaţi iniţial – 15.600 din Italia şi 50.400 din Grecia. Restul de 54.000 de refugiaţi vor fi relocaţi din Italia şi Grecia, în aceeaşi proporţie ca în prima etapă, în al doilea an, deci din 2016 încolo.

Astfel, România ar urma să primească în decurs de un an începând de astăzi un număr total de 2.475 de refugiaţi care se află acum în Italia şi Grecia – 585 din Italia şi 1.890 din Grecia. Restul de 2.171 refugiaţi ar urma să fie alocaţi României în cel de-al doilea an, 2016. Aceste cifre se adaugă la cei 1.705 de refugiaţi stabiliţi deja prin primul mecanism de relocare, convenit anterior la Bruxelles. Totalul din cele două mecanisme de relocare rămâne deci acelaşi cu cel propus de CE în cazul României – 6.351 de refugiaţi (1.705 plus 4.646).

.