Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

VIDEO Corespondență de la Bruxelles – Summit extraordinar UE – Klaus Iohannis a propus ca centrele pentru refugiați să fie ale UE și nu ale statelor. Declarațiile lui Iohannis după Consiliul European

Published

on

Consiliul European se va reuni astăzi în sesiune extraordinară informală la convocarea președintelui instituției, Donald Tusk, printr-o invitație adresată tuturor liderilor statelor membre săptămâna trecută. Reuniunea va începe la ora 19.00 (ora României).

În cadrul invitației, președintele Consiliului European a accentuat că ”această criză la care suntem martori este un test privind umanitatea și responsabilitatea noastră”, și că urmează a fi discutate modalităților de prevenire privind criza refugiaților și a migrației și cum pot fi sprijinite țările de unde vin refugiații sau migranții. 

UPDATE, ora 01.00 (ora 00.00 la Bruxelles):

Urmăriți aici declarațiile președintelui Klaus Iohannis, transmise LIVE de Calea Europeana:

Declarațiile președintelui:

„Bună seara! Astăzi am avut o şedinţă foarte bună la Consiliul European. A fost, dacă ne gândim la tema migraţiei, probabil cea mai bună întâlnire de până acum, o întâlnire în care s-au discutat prolemele de fond, o abordare foarte constructivă şi dintre chestiunile care au fost discutate aş menţiona doar câteva.

În alocuţiunea pe care am avut-o am încercat să enumăr un pic tematicile care ne-au preocupat pe toţi şi în acest sens v-aş relata un pic care a fost abordarea mea. În primul rând, este evident că, dacă vrem să gestionăm eficient fenomenul migraţiei, trebuie să mergem la cauza acestui fenomen, adică în zonele de criză, de exemplu, dar nu singura, zona Siria şi trebuie să încercăm să intervenim acolo pentru a termina conflictul şi pentru a reinstaura pacea în zonă. Acest lucru este destul de dificil şi Uniunea Europeană singură, cu certitudine, nu poate să facă acest lucru, dar poate contribui la acest lucru.

O a doua temă pe care am reiterat-o este importanţa care trebuie acordată zonelor sigure din jurul zonei de criză, de exemplu, ţărilor precum: Iordania, Libanul sau Turcia, unde se găsesc un număr foarte important de refugiaţi. Orice sprijin dat acestor ţări, dă un rezultat mult mai consistent şi mult mai rapid decât un sprijin acordat refugiaţilor care au ajuns deja până în Europa. În acest context, a fost reluată rugămintea din partea Înaltului Reprezentant şi din partea Preşedinţiei Consiliului de a veni cu un ajutor substanţial pentru programul alimentar mondial care se ocupă foarte mult de refugiaţii care se află în aceste tabere care înconjoară zonele de conflict – şi aici pot să vă spun că România a decis să aloce 300 de mii de euro pentru următorii trei ani. Această sumă reprezintă un multiplu al sumei care a fost până acum alocată de România pentru acest scop.

În fine, este clar că trebuie întărită frontiera externă a Uniunii Europene. Am reluat acest lucru şi am subliniat că în afară de această chestiune, unde probabil va fi nevoie şi de acţiuni coordonate ale Uniunii, nu numai ale statelor membre, este nevoie să combatem acele reţele care se ocupă cu migranţii, cu refugiaţii, care vor să treacă dintr-o ţară în alta, deci practic cu traficanţii de refugiaţi. În fine, am ajuns la tema aşa-numitor „hotspots” care sunt gândite centre unde refugiaţii vor fi înregistraţi, vor putea să stea un timp, nu foarte lung, până se temină procedurile de înregistrare şi atunci să fie trimişi ori înapoi, dacă nu îndeplinesc condiţiile pentru refugiaţi, respectiv să fie trimişi mai departe într-o ţară ţintă. Aici mi-am permis să fac propunerea să judecăm împreună, dacă nu ar fi eficient ca aceste „hot spots”, deci aceste centre să devină centre europene, fiindcă problema nu este una naţională a ţării unde ajung refugiaţii, ci este evident o problemă europeană. Această propunere pe care am făcut-o a fost foarte bine primită şi reluată de mai mulţi participanţi la această reuniune. În fine, s-a discutat despre un concept integrat, am solicitat un concept integrat, pentru a putea aborda întregul mecanism de la sursă până la ţara unde ajunge în final refugiatul care are acest drept.

Declaratia la care se lucrează astăzi sau concluziile sunt în curs de finalizare şi pe bună dreptate unii dintre participanţi au cerut ca anumite chestiuni care sunt menţionate acolo, de exemplu operaţionalizarea acestor „hot spots”, deci a centrelor de primire, să fie mai bine clarificată, în speţă să ne înţelegem când anume vor începe acestea să devină operaţionale, să funcţioneze din plin.

Asta legat de întâlnirea din această seară. Unii dintre colegi, majoritatea, au rămas în continuare în sală fiindcă s-a mai lucrat un pic pe text, dar întâlnirea este pe finalizare. Eu m-am scuzat, fiindcă avem încă un drum foarte lung de făcut până mâine dimineaţă, când trebuie să fim în New York şi avem deja întâlniri acolo. Există încă două teme pe care le-aş aborda foarte pe scurt, care nu ţin de agenda întâlnirii Consiliului din această seară. Este o temă falsă care a apărut în România, probabil din neştiinţă, nu cred că pot să merg aşa de departe să spun că tema a fost exploatată politic de politicieni foarte cunoscuţi, fiindcă nu am astfel de date. Una peste alta, decizia Consiliului JAI de ieri nu a fost luată în discuţie astăzi. Nici nu s-ar fi putut. Consiliul European nu ar fi putut să revoce sau să anuleze sau să schimbe decizia JAI de ieri. Vă amintiţi decizia JAI, adică Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, a hotărât prin vot un anumit mecanism de repartizare a refugiaţilor. Ştiu că unii au vehiculat ideea că la Consiliu se poate rearanja, se poate relua. Este o informaţie fundametal greşită şi pe aceia îi rog să citească un pic regulamentele Uniunii.

Ultima chestiune: astăzi au fost lansate 40 de proceduri de infringement împotriva a 19 ţări, proceduri lansate de Comisia Europeană. Două din aceste proceduri de infringement sunt îndreptate împotriva României. Împreună cu echipa mea am verificat, sunt două proceduri relativ simple care privesc chestiuni de acordare a azilului şi am primit toate asigurările că Guvernul lucrează pe aceste speţe şi nu va fi absolut nicio problemă, este vorba de transpunerea lor în legislaţia naţională. Nu cred că avem aici motive de îngrijorare. Vă mulţumesc!”.

ioh

iohmerk

VIDEO. Secvențe  ale declarațiilor de presă ale președintelui Consiliului European, Donald Tusk și președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, de la finalul summit-ului UE

Highlights of the informal meeting of EU leaders on migrationTonight, EU leaders discussed how to better handle the ongoing refugee crisis. Better protection of external borders, help to front line EU member states and assistance to countries in the region will be the focus for the coming weeks and months. At least additional 1bn euro will be mobilized for help to the refugees in the region via the UNHCR and the World Food Programme. Find out more about today’s meeting on our website: http://ow.ly/SBcGL. #refugeecrisis #migrationEU #EUCO

Posted by Council of the European Union on Wednesday, September 23, 2015

Hotspoturi“, centre de primire și înregistrare a migranților în Italia și Grecia, vor fi înființate “până la sfârșitul lunii noiembrie“, a anunțat președintele Consiliului European, Donald Tusk, la Bruxelles în noaptea de miercuri spre joi.

Am fost de acord cu toții asupra faptului că hotspoturile vor fi instalate până la sfârșitul lunii noiembrie“, a declarat Tusk după un summit extraordinar al șefilor de stat și de guvern, consacrat răspunsului UE la criza migrației.

Pentru a urmări imagini filmate la debutul întâlnirii dintre liderii europeni, la Consiliul Extraordinar de miercuri seara, dați click pe imaginea de mai jos:


Sursă video – Consiliul European

Urmăriți aici înregistrarea conferinței de presă susținute de președintele Parlamentului European, Martin Schulz:

La reuniunea formațiunii Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, vicepremierul Gabriel Oprea a votat în numele României împotriva cotelor obligatorii. Cu toate acestea, planificarea discutată a fost adoptată, după ce 23 de state membre au votat pentru, 4 împotrivă și o abținere.

Într-o conferință de presă organizată la Palatul Cotroceni în marja summit-ului UE, dar și a deplasării oficiale la Adunarea Generală a ONU, președintele Klaus Iohannis a spus că va ”reitera poziția României pentru menținerea unui raport echilibrat între solidaritate și responsabilitate, lucru pe care l-am spus și la celalalte întruniri ale Consiliului”.

Referitor la decizia din cadrul Consiliului JAI pentru care România a votat împotrivă, șeful statului a spus că potrivit acestei decizii ”România ar urma să primească aproximativ 2.400 de persoane, care se adaugă la numărul de persoane care ar trebui să vină în România în urma participării noastre voluntare anunțată în cursul verii”.

Urmariti aici Conferintele si declaratiile de presa organizate de liderii europeni, prin intermediul canalului video al Consiliului European:

Citiți și Președintele Klaus Iohannis după adoptarea COTELOR OBLIGATORII la Consiliul JAI: ”Regretăm că această decizie, în loc să fie luată în consens, ea s-a luat prin vot majoritar”. România NU va contesta DECIZIA

Regretăm că această decizie, în loc să fie luată în consens, s-a luat prin vot majoritar”, a adăugat Iohannis.

Referitor la vot, președintele a consolidat poziția statului român: ”Ministrul de Interne a participat acolo cu un mandat perfect. A avut mandatul Guvernului întărit de decizia CSAT. Încă din martie am susținut participarea voluntară a României la această chestiune”.

Președintele a dat de înțeles că România nu va contesta această decizie. ”Sunt țări care vor să o conteste, dar vom aștepta rezultatul acestor contestări. Numărul de refugiați pe care ar urma să îl primească România nu este mare, și vor fi, probabil, în următorii 2 ani de zile, eșalonați”.

Înainte să se deplaseze spre Bruxelles pentru summit-ul liderilor statelor membre, Klaus Iohannis a ținut să mai precizeze că ”Dosarul Schengen nu va fi conexat cu dosarul migraţiei. România va primi 6.000 de euro pentru fiecare refugiat, sumă care va acoperi costurile legate de administrarea acestui fenomen. Poziția rămâne în continuare una de participare voluntară. Nu cred că aceste cote obligatorii reprezintă o soluție pentru problema refugiaților”. 

Citiți și Klaus Iohannis la ONU. Corespondență Specială de la NEW YORK

După participarea la Consiliul European, președintele, alături de delegația oficială va merge la Adunarea Generală a ONU, unde va da cel mai important text de politică externă de la alegerea sa și se va întâlni cu cei mai puternici și importanți lideri ai lumii.

În SUA, Klaus Iohannis va avea o întrevedere bilaterală cu vicepreședintele american, Joe Biden, la Casa Albă și va participa, la invitația președintelui Barack Obama, la summit-ul contracarării ISIS.

Citiți și VIDEO. COTELE OBLIGATORII, impuse la Bruxelles. Câți refugiați va fi obligată să primească România

România a votat împotriva cotelor obligatorii, vicepremierul Gabriel Oprea având mandat pentru primirea a doar 1.785 de refugiaţi, din care 1.705 au fost deja conveniţi prin primul mecanism de relocare a refugiaţilor, adoptat în luna iulie.

Conform deciziei din Consiliul JAI, al doilea mecanism de relocare a refugiaţilor va fi implementat în două etape, în următorii doi ani. În primul an, vor fi relocaţi doar 66.000 din cei 120.000 de refugiaţi planificaţi iniţial – 15.600 din Italia şi 50.400 din Grecia. Restul de 54.000 de refugiaţi vor fi relocaţi din Italia şi Grecia, în aceeaşi proporţie ca în prima etapă, în al doilea an, deci din 2016 încolo.

Astfel, România ar urma să primească în decurs de un an începând de astăzi un număr total de 2.475 de refugiaţi care se află acum în Italia şi Grecia – 585 din Italia şi 1.890 din Grecia. Restul de 2.171 refugiaţi ar urma să fie alocaţi României în cel de-al doilea an, 2016. Aceste cifre se adaugă la cei 1.705 de refugiaţi stabiliţi deja prin primul mecanism de relocare, convenit anterior la Bruxelles. Totalul din cele două mecanisme de relocare rămâne deci acelaşi cu cel propus de CE în cazul României – 6.351 de refugiaţi (1.705 plus 4.646).

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
9 Comments

9 Comments

  1. Pingback: Klaus Iohannis la ONU. Corespondență Specială de la NEW YORK | caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: Klaus Iohannis la ONU. Corespondență Specială de la NEW YORK. Președintele va participa la invitația lui Barack Obama la summit-ul contracarării DAESH/ ISIS | caleaeuropeana.ro

  3. Pingback: SPECIAL Un influent lider PPE pentru CaleaEuropeana.ro în marja summit-ului extraordinar UE: ”Rolul Consiliului European a fost să concentreze mai multă putere care a influențat abordarea europeană” | caleaeuropeana.ro

  4. Pingback: Un influent lider PPE pentru CaleaEuropeana.ro în marja summit-ului extraordinar UE: ”Rolul Consiliului European a fost să concentreze mai multă putere care a influențat abordarea europeană” | caleaeuropeana.ro

  5. Pingback: Criza refugiaților la Summit-ul UE: Liderii statelor membre au căzut de acord asupra mobilizării unui MILIARD de euro pentru agențiile ONU | caleaeuropeana.ro

  6. Pingback: Angela Merkel, după summit-ul liderilor UE: Europa este încă foarte departe de o soluție globală privind repartizarea imigranților | caleaeuropeana.ro

  7. Pingback: Eurodeputatul PSD Victor Boştinaru: „Poziţia preşedintelui Klaus Iohannis poate periclita accesul ţării noastre la spaţiul Schengen” | caleaeuropeana.ro

  8. Pingback: VIDEO CORESPONDENȚĂ Klaus Iohannis, lobby pentru intrarea Turciei in UE, la Summit-ul de la Bruxelles | caleaeuropeana.ro

  9. Pingback: Un an cu Klaus Iohannis – Călătoria și transformarea președintelui: 7 Consilii Europene și 13 vizite oficiale de stat. Securitatea, capitol de excelență | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel președintele Consiliului European: În primul meu an de mandat am luptat pentru solidaritatea și unitatea celor 27 de state membre

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

La un an de mandat, președintele Consiliului European, Charles Michel, reiterează efortul său depus pentru menținerea spiritului de solidaritate și unitate în rândul statelor membre.

„Solidirate și unitate între cele 27 de state membru, pentru asta am luptat în primul meu an de mandat”, a scris Charles Michel pe contul său de Twitter.

Reamintim că președintele Consiliului European nu a fost ocolit de provocările aduse de anul 2020. Acesta a trebuit să se adapteze la prezidările online, de la distanță, s-a aflat chiar și în izolare din cauza virusului SARS-COV2. Brexitul, pandemia de coronavirus, viitorul buget al Uniunii Europene, conflictele externe, au fost principalele provocări de pe agenda Consiliului European. 

Luna decembrie va fi la fel de dificilă pentru Charles Michel. În perioada 10-11 decembrie șefii de stat și de guvern se vor întâlni pentru a ajunge la un consens cu privire la viitorul buget multianual al Uniunii Euroepene, întâlnire mult așteptată și cu dificultăți în negocieri din cauza Poloniei și Ungariei care își mențin veto-ul, pe fondul condiționării banilor europeni de statul de drept.

Mai multe despre rolul președintelului Consiliului European:

Rolul președintelui este prevăzut la articolul 15 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). În special, președintele Consiliului European are următoarele responsabilități:

  • să prezideze reuniunile Consiliului European și să impulsioneze lucrările acestuia
  • să asigure pregătirea reuniunilor Consiliului European și continuitatea lucrărilor acestuia, în cooperare cu președintele Comisiei și pe baza lucrărilor formațiunii Afaceri Generale a Consiliului
  • să acționeze pentru facilitarea coeziunii și a consensului în cadrul Consiliului European
  • să prezinte Parlamentului European un raport după fiecare reuniune a Consiliului European

Președintele Consiliului European asigură, de asemenea, reprezentarea externă a UE la nivel de șefi de stat sau de guvern:

  • în ceea ce privește chestiunile legate de politica externă și de securitate comună (PESC) a UE, alături de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, care contribuie la punerea în aplicare a PESC și la asigurarea unității, coerenței și eficacității acesteia
  • la summiturile internaționale, de obicei alături de președintele Comisiei Europene

 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European, mesaj de felicitare de Ziua Națională a României: Sper că vă veți bucura de această zi specială, chiar dacă trecem prin vremuri dificile

Published

on

© European Union 2019

Președintele Consiliului European, Charles Michel, care împlinește astăzi un an de la preluarea mandatului, a transmis un mesaj de felicitări cu ocazia Zilei Naționale a României.

La mulți ani, Romania! Sper că vă veți bucura de această zi specială, chiar dacă trecem prin vremuri dificile“, a scris el, pe Twitter, în limba română

 

Mesaje de felicitări au fost transmise marți și de aliații României din cadrul NATO, de președintele Germaniei, precum și de numeroși miniștri de externe ai țărilor partenere României.

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, i-a transmis marți președintelui Klaus Iohannis o telegramă de felicitări cu prilejul Zilei Naționale a României, în care a subliniat că relațiile dintre cele două țări insuflă viață prieteniei româno-germane bine ancorată în valorile comune europene.

“Domnule președinte, atât în numele meu, cât și în numele concetățenilor mei, doresc să vă felicit din suflet pe dumneavoastră și pe toți românii cu prilejul Zilei Naționale a României. Apreciez relațiile strânse, multiple și bazate pe încredere dintre țările noastre, acestea reprezentând un bun prețios în aceste vremuri de pandemie, marcate de reguli de distanțare fizică“, a scris Steinmeier, conform unei postări publicate de Ambasada Germaniei la București pe Facebook.

De asemenea, opt aliați ai României din cadrul NATO – SUA, Canada, Franța, Italia, Spania, Polonia, Danemarca și Norvegia – au transmis mesaje de felicitări cu ocazia Zilei Naționale, salutând contribuția țării noastre la Alianța Nord-Atlantică și rolul de “aliat model” pe care România îl are în cadrul NATO, precum și “reziliența” poporului român de a se elibera în decembrie 1918 și în decembrie 1989 de “din greutățile opresiunii, câștigând libertate și independență pentru generațiile viitoare”.

Ziua Naţională a României și marcarea celor 102 ani de la Marea Unire va fi sărbătorită marţi în ceremonii restrânse, fără public, din cauza măsurilor restrictive impuse de pandemia de coronavirus, în unele cazuri evenimentele desfăşurându-se exclusiv online. Parada militară tradiţională de 1 Decembrie de la Arcul de Triumf nu va mai avea loc iar ceremonia va fi restrânsă, fiind invitaţi ambasadori străini, medici şi personal medical. Aproximativ 150 de militari din Ministerul Apărării Naţionale au participat, începând cu ora 11:00, la ceremonia oficială în format restrâns, organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României în Piaţa Arcul de Triumf.

Ulterior, de la ora 18:00, președintele Klaus Iohannis va găzdui, la Palatul Cotroceni, o ceremonie de decorare a unor personalități civile din domeniul medical care au contribuit la gestionarea epidemiei de COVID-19, cu prilejul Zilei Naţionale a României.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii instituțiilor UE au vorbit la telefon cu Joe Biden și l-au invitat pe viitorul președinte SUA la un summit special cu cei 27 de lideri europeni

Published

on

© Photo Collage (Official Photos)

Președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen, respectiv Charles Michel, au avut luni convorbiri telefonice cu președintele ales al SUA, Joe Biden, cei trei lideri convenind asupra necesității reconstruirii alianței dintre Europa și Statele Unite, în timp ce șeful Consiliului European l-a invitat pe viitorul lider de la Casa Albă să efectueze o vizită la Bruxelles pentru un summit cu cei 27 de șefi de state sau de guverne din UE.

“Să reconstruim alianța puternică UE-SUA. Am vorbit cu președintele ales Joe Biden și l-am invitat la o reuniune specială la Bruxelles, anul viitor, cu liderii UE-27. Acum este momentul să ne unim forțele privind COVID-19, clima, securitatea și multilateralismul”, a scris Charles Michel, pe Twitter.

Un mesaj pe Twitter a venit și din partea șefei Comisiei Europene, care a subliniat că alegerea lui Joe Biden ca președinte al Statelor Unite este “un nou început pentru parteneriatul global UE-SUA.

“O Uniune Europeană puternică și SUA puternice care lucrează împreună pot configura o agendă globală bazată pe cooperare, multilateralism, solidaritate și valori comune”, a spus Ursula von der Leyen.

Într-o serie de convorbiri telefonice avute în urmă cu două săptămâni, președintele ales al SUA Joe Biden le-a comunicat preşedintelui francez, Emmanuel Macron, și cancelarului german Angela Merkel că doreşte “revitalizarea relaţiilor bilaterale şi transatlantice, în special în cadrul NATO şi UE”, după ce aceste raporturi între aliații tradiționali au fost șubrezite de politica administrației Donald Trump și apetitul liderului american pentru coliziune cu UE și Germania.

În același context, șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen a propus ca UE și SUA să pună bazele “unei noi alianțe globale” în care alianța transatlantică să reprezinte coloana vertebrală.

De asemenea, într-un editorial pe blogul său, șeful diplomației europene a îndemnat la pornirea “motorului” transatlantic cu administrația Biden și a afirmat că “ultimii patru ani au accentuat nevoia autonomiei strategice europene”.

Alegerea lui Joe Biden în funcția de președinte al SUA a marcat o reacție promptă și pozitivă din partea liderilor statelor UE și NATO, generând speranța unui nou început pentru relația transatlantică după patru ani în care raporturile cu administrația Trump au fost tensionate, președintele în exercițiu al SUA spunând de multe ori că UE este un “dușman” și că Uniunea a fost creată pentru a profita de pe urma Statelor Unite.

Cu toate acestea, victoria lui Biden a generat și argumente în favoarea unei autonomii strategice europene, care a luat avânt în epoca Trump. miniștrii de externe de la Berlin și de la Paris au formulat, într-un editorial publicat în presa franceză, germană și americană, un argument de edificare a unui “New Deal transatlantic”. Totodată însă, în articol se subliniază semnificaţia consolidării suveranităţii europene în materie de securitate. “Noi, europenii, nu ne mai întrebăm doar ce poate face America pentru noi, ci ce ar trebui să facem pentru a ne apăra propria securitate şi a construi un parteneriat transatlantic mai echilibrat. Acestea sunt cele două feţe ale aceleiaşi monede”, au spus miniștrii de externe Heiko Maas și Jean-Yves Le Drian.

Mai mult, într-un amplu interviu pentru Le Grand Continent și intitulat sugestiv “Doctrina Macron”, președintele francez a pledat pentru independența strategică a Europei față de SUA pentru ca UE să fie respectată de aliați. În contrapartidă, ministrul apărării german a subliniat, referindu-se la pledoariile lui Macron, că ideea autonomiei strategice a UE merge prea departe dacă încurajează iluzia că putem garanta securitatea Europei fără NATO și SUA.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

EDITORIALE13 mins ago

Op-ed | România 2030: Mic îndreptar pentru România europeană, transatlantică și rezilientă în deceniul următor

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comercializarea vaccinului împotriva COVID-19 ar putea obține aprobarea Agenției Europene de Medicamente la sfârșitul lunii decembrie

Dacian Cioloș4 hours ago

Dacian Cioloș, mesaj de unitate de Ziua Națională a României: Când îți iubești țara, nu stai deoparte atunci când alții îi fac rău. Trebuie să fim cu adevărat împreună

U.E.4 hours ago

Ziua Națională a României: Franța își exprimă dorința ca Bucureştiul şi Parisul “să lucreze la agenda europeană comună” în timpul președinției franceze a Consiliului UE în 2022

Cristian Bușoi4 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: Pogramul EU4Health, tot mai aproape de un acord final

ROMÂNIA5 hours ago

VIDEO Gest diplomatic inedit: Ambasadoarea Finlandei la UE a interpretat alături de soțul ei romanța “Ciobănaș cu 300 de oi”

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

UNTRR salută publicarea de către Comisia Europeană a primului set de clarificări referitoare la noile prevederi ale Pachetului Mobilitate 1

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Ursula von der Leyen, mesaj pentru România după alocarea a 3 miliarde de euro pentru sprijinirea lucrătorilor: Europa vă este alături

U.E.5 hours ago

Bugetul UE: Polonia și Ungaria, hotărâte să își mențină veto-ul. Aşteptăm propuneri din partea preşedinţiei germane a Consiliului UE

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Simbolurile Ankarei, iluminate în culorile drapelului României: Turcia felicită România, o țară “prietenă” şi “aliată”, și evocă marcarea în 2021 a zece ani de Parteneriat Strategic

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA3 days ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE6 days ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș6 days ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.1 week ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă1 week ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

Advertisement
Advertisement

Trending