Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu, intervenție în PE privind întârzierea adoptării CFM 2021-2027: Statele membre trebuie să-și asume responsabilitatea unor negocieri mai intense

Published

on

© Corina Crețu/Facebook

Fostul comisar european pentru politică regională, eurodeputatul Corina Crețu, a luat cuvântul în Comisia pentru Control Bugetar, unde a avut loc descărcarea de gestiune pe Bugetul General al Uniunii Europene pentru anul 2018, susținută de Comisarul European responsabil de Buget și Administrare, Johannes Hahn. 

În intervenția sa, Corina Crețu a vorbit despre efectele negative pe care le poate avea asupra implementării a peste 100 de mii de proiecte întârzierea obținerii unui acord între Parlamentul European și Consiliu pe tema Cadrului Financiar Multianual 2021-2027. Aceasta a reamintit membrilor Comisiei pentru Control Bugetar că o situație similară s-a petrecut și pe finalul mandatului Comisiei Barrosso. 

,,În ceea ce privește Cadrul Financiar Multianual, dle. Hahn, ați vorbit despre 13 decembrie 2013. Este clar că nu puteam începe în 2014 din cauza întârzierii adoptării cu întârziere a legislației și din cauza depunerii târzii de către echipa Barrosso a proiectului. Nu spun acest lucru pentru că eram comisar în echipa Juncker, dar realitatea este realitate. Avem acum pe masa Parlamentului propunerea Consiliului privind CFM 2021-2027, dar progresul este în continuare blocat. Am vorbit în Comisia REGI despre necesitatea de a avea relații mai bune cu Consiliul, însă este nevoie și de voința acestuia pentru că este nevoie întotdeauna de doi pentru a dansa tango”, a precizat eurodeputatul român. 

,,CFM nu progresează și va fi aproape imposibil de a începe perioada de implementare la 1 ianuarie 2020 pentru că avem peste 100 de mii de proiecte care sunt periclitate de întârzierea aceasta”, a explicat Corina Crețu care a mai spus că, în acest context, ,,Parlamentul trebuie să joace un rol pentru a debloca situația și de a înregistra progrese de îndată. Rândul trecut a fost nevoie de 173 de trialoguri pe CFM, iar noi am avut doar trei de data aceasta. Aici vreau să subliniez și responsabilitatea statelor membre. Cred că noi, cei din PE, evităm să vorbim despre această situație”, a punctat aceasta. 


Președinția finlandeză  a Consiliului Uniunii Europene a transmis, joi, statelor membre propunerea pentru următorul buget pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual (CFM) pentru 2021-2027. Propunerea este un buget de 1 087 miliarde EUR pentru perioada de șapte ani, egală cu 1,07% din venitul național brut (VNB) al statelor membre ale UE. Bugetul propus se concentrează pe noile priorități ale UE, precum acțiunea climatică, cercetarea și inovarea și gestionarea migrației. De asemenea, asigură finanțarea pentru o politică agricolă reformată și pentru o politică de coeziune care să sprijine creșterea.

Cu toate acestea, este improbabil ca Parlamentul European să accepte propunerea Consiliului. 

Parlamentul și Comisia Europeană și-au exprimat deja nemulțumirea și îngrijorarea privind reducerile severe din propunerea înaintă de președinția finlandeză a Consiliului.

Propunerea Finlandei de a limita CFM 2021-2027 la 1,07% din venitul național brut (VNB) al blocului a ajuns sub plafonul de 1,11% prezentat de Comisie, dar peste nivelul de 1% impus de cel mai mare contributor net, Germania. De asemenea, cifra propusă de președinția finlandeză este mult sub așteptările Parlamentului European care susține majorarea propunerii Comisiei la 1,3% din VNB al UE. 

David Sassoli, președintele Parlamentului European, a exprimat o poziție comună cu cea a președintelui Comisiei Europene, precizând că noua propunere de buget multianual înaintată de Finlanda este ,,mult, mult sub nevoi și nu permite realizarea programului de lucru al Comisiei, pentru care aceasta a obținut votul de încredere al Parlamentului”. 

Citiți și Comisia și Parlamentul European, nemulțumite de ,,reducerile severe” propuse de Finlanda pentru bugetul UE 2021-2027: Anumite guverne nu vor să investească în Europa

De asemenea, Sassoli a avertizat că Parlamentul European nu îți va da consimțământul asupra CFM în absența unui acord paralel privind finanțarea din resurse proprii ale UE.

În acest sens, săptămânile următoare ,,vor fi cruciale pentru momentul în care Parlamentul își va explicita propria poziție în ceea ce privește contribuția națională la bugetul european în fața cetățenilor și factorilor politici”, a precizat președintele instituției.

Situaţia viitorului cadru bugetar multianual va fi discutată la Consiliul European din 12-13 decembrie. Liderii UE şi-au stabilit ca ţintă sfârşitul anului în curs pentru definitivarea acestui buget, care trebuie adoptat de statele membre în unanimitate.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: De Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului, să ne aducem aminte că, orice ar fi, trebuie să rămânem oameni

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) a transmis un mesaj în onoarea victimelor Holocaustului, cu prilejul aniversării pe 27 ianuarie a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare și exterminare Auschwitz-Birkenau.

„În ziua de 27 ianuarie 1945, lagărul nazist de la Auschwitz-Birkenau a fost eliberat și astfel lumea avea în fața ochilor întreaga oroare a ‘soluției finale’, tratamentul aplicat de naziști populației de origine evreiască din teritoriile ocupate de Germania hitleristă și din cele ale aliaților ei. Circa șase milioane de evrei au pierit în acei ani, din simpla vină de a fi aparținut unui anumit grup etnic. Tragedia evreilor este unică și sper că am învățat lecțiile istoriei, pentru a nu mai repeta niciodată acele orori”, scrie eurodeputatul român pe pagina sa de Facebook. 

 

Corina Crețu mai transmite că „de Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului, să ne aducem aminte că, orice ar fi, trebuie să rămânem oameni”. 

„Să ne aducem aminte de toți cei care au pierit în lagăre de muncă sau de exterminare: evrei, români, polonezi, romi, italieni, etc.
Dumnezeu să îi odihnească!”, a adăugat aceasta.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu solicită Guvernului să nu rateze obiective majore: România trebuie să apere interesele propriilor cetățeni în negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) trage un semnal de alarmă în legătură cu pachetul de mobilitate de la nivelul UE și adoptarea viitorului buget multianual european, precizând că ambele teme sunt de interes major pentru România și susținând că țara noastră trebuie să aibă o voce mai puternică în Uniunea Europeană.

Într-o conferință de presă susținută la noul său birou de europarlamentar din Hărlău, în județul Iași, Crețu a avertizat că efectele posibile ale pachetului de mobilitate ”merg până la falimentul unor transportatori din România, cu impact direct asupra bugetului național”, iar în ce privește viitorul Cadru Financiar Multianual, aceasta a subliniat că ”România ar trebui să apere mai mult interesele propriilor cetățeni”.

”Am spus-o de mai multe ori: Cred fără rezerve că România poate și trebuie să aibă o voce mai puternică în Uniunea Europeană. Aceasta înseamnă două lucruri. Să profităm de oportunitățile și resursele pe care UE ni le pune la dispoziție. Sunt miliarde de euro pentru spitale, pentru drumuri, căi ferate, canalizare, susținerea IMM-urilor și a antreprenorilor. Acești bani trebuie atrași. Să ne apărăm interesele ca țară. Să negociem, să ne facem vocea auzită, să fim prezenți, să luăm poziție, să ne batem pentru interesele României. Deținerea președinției UE a fost un moment care ne-a oferit vizibilitate, dar în care am ratat câteva tema majore. Îmi doresc ca noul guvern să nu procedeze la fel”, a spus eurodeputatul .

În ce privește Cadrul financiar multianual, Crețu a indicat că există un blocaj care pune sub semnul întrebării folosirea banilor europeni de la 1 ianuarie 2021, din cauza adoptării târzii a legislaţiei.

”Comisia pentru dezvoltare regională (REGI) din Parlamentul European a decis recent să înghețe toate discuțiile legate de CFM, ca reacție la lipsa de flexibilitate a Consiliului în negocieri. Mi-am exprimat și în trecut îngrijorarea legată de negocierile care vizează CFM 2021-2027 și am atras atenția că România a ratat şansa de a accelera discuțiile, astfel încât acest buget să fie adoptat pe timpul Preşedinţiei sale rotative la Consiliul UE. Propunerea Preşedinţiei finlandeze nu satisface nevoile și cerințele țărilor mai puțin dezvoltate, iar România ar trebui să apere mai mult interesele propriilor cetățeni”, a mai adăugat Corina Crețu.

Referitor la deschiderea cabinetului de eurodeputat, Corina Crețu a scris pe pagina sa de socializare că acest cabinet ”are reprezintă o linie directă către Bruxelles pe care locuitorii din Hârlău o merită din plin și care va face vocea lor mai puternică în Europa”.

 

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu avertizează: Efectele posibile ale pachetului de mobilitate merg până la falimentul unor transportatori din România, cu impact direct asupra bugetului

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Reforma sectorului de transport rutier prin intermediului Pachetului Mobilitate 1 de la nivel european este un subiect “asupra căruia trebuie să reflectăm cu atenție și să vedem ce se poate face astfel încât noile reguli să nu aibă un impact negativ asupra domeniului transporturilor din România”, a declarat eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D), într-o conferință de presă susținută la cabinetul său de europarlamentar din Hărlău, în județul Iași.

”Reforma sectorului de transport rutier vine cu o serie de reguli care îi afectează pe transportatorii din est, implicit și pe cei români. De exemplu, camioanele trebuie să se întoarcă la centrul operațional al întreprinderilor la fiecare opt săptămâni. Perioada de odihnă obligatorie de la sfârșitul săptămânii nu poate să fie petrecută în cabina camionului. Companiile trebuie să plătească cheltuielile de cazare pentru șoferi. Sunt măsuri care cresc cheltuielile pentru transportatori, ceea ce înseamnă o scădere a competitivității celor din est”, a spus Crețu, în cadrul conferinței de presă.

În precizările sale, Crețu a menționat că acest subiect este unul asupra căruia trebuie reflectat cu atenție și a precizat că trebuie depuse eforturi pentru ca noile reguli să nu aibă un impact negativ asupra domeniului transporturilor din România.

”Urmează ca în Parlamentul European să votăm pachetul pe mobilitate. Din nou, o temă despre care nu s-a discutat și despre care nu se discută suficient. Eu îmi voi face datoria de europarlamentar și voi vota în interesul României. Am primit îngrijorările Uniunii Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) și le privesc cu toată seriozitatea. Dar dincolo de ce voi face eu – care sunt un singur europarlamentar – de ce nu s-a discutat aplicat, serios? Chiar era o temă de interes. Sunt măsuri care cresc cheltuielile pentru transportatori, ceea ce înseamnă o scădere a competitivității celor din est. Este un subiect asupra căruia trebuie să reflectăm cu atenție și să vedem ce se poate face astfel încât noile reguli să nu aibă un impact negativ asupra domeniului transporturilor din România – efectele posibile merg până la falimentul unor transportatori, cu impact direct asupra bugetului României” a conchis ea.

Corina Crețu a făcut aceste precizări după ce Comisia pentru Transport și Turism (TRAN) din Parlamentul European a aprobat marți acordul pentru reforma sectorului de transport rutier la care au ajuns Parlamentul și negociatorii președinției Consiliului UE.

Regulile revizuite privind detașarea șoferilor, perioadele de odihnă și o mai bună aplicare a normelor de cabotaj (ex. transportul temporar de bunuri de către transportatori non-rezidenți într-un stat membru) au scopul de a pune capăt denaturării concurenței în acest domeniu și de a oferi condiții mai bune pentru odihna șoferilor.

Totuși, pentru a intra în vigoare, acordul trebuie să fie aprobat de miniștrii UE și apoi de Parlamentul European în plen.

Referitor la deschiderea cabinetului de eurodeputat, Corina Crețu a scris pe pagina sa de socializare că acest cabinet ”are reprezintă o linie directă către Bruxelles pe care locuitorii din Hârlău o merită din plin și care va face vocea lor mai puternică în Europa”.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending