Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

COVID-19: Parlamentul European aprobă o finanțare de 3 miliarde de euro pentru partenerii UE, inclusiv 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Parlamentul European a aprobat vineri suma de 3 miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru a ajuta țările vecine și partenere ale UE să facă față impactului COVID-19, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Împrumuturile, care vor beneficia de condiții extrem de favorabile și vor fi prevăzute pentru o perioadă de un an, vor ajuta următoarele zece țări ale căror economii au fost împinse în recesiune de pandemie: Republica Albania (180 milioane de euro), Bosnia și Herțegovina (250 milioane de euro), Georgia (150 milioane de euro), Regatul Hașemit al Iordaniei (200 milioane de euro), Kosovo (100 milioane de euro), Republica Moldova (100 milioane de euro), Muntenegru (60 milioane de euro), Republica Macedonia de Nord (160 milioane de euro), Republica Tunisiană (600 milioane de euro) și Ucraina (1.2 miliarde de euro).

Obiectivul finanțării este de a permite acestor țări să atenueze efectele sociale și economice negative ale crizei, păstrând, în același timp, stabilitatea financiară a statului.

Pentru a canaliza fondurile cât mai curând posibil acestor țări, Parlamentul a votat propunerea în regim de urgență. Consiliul a dat undă verde pachetului pe 5 mai. Ambasadorii statelor membre UE au aprobat astfel propunerea Comisiei Europene de a furniza Republicii Moldova o asistență macrofinanciară de 100 de milioane de euro, parte a unui pachet financiar de până la 3 miliarde de euro direcționat către zece parteneri vizați de politica de extindere și de vecinătate, pentru a-i ajuta să facă față consecințelor economice ale pandemiei de COVID-19.

Decizia a fost adoptată vineri cu 547 voturi pentru, 93 împotrivă și 47 abțineri.

Plata asistenței poate începe din momentul în care țările semnează memorandumul de înțelegere, care va stipula condițiile împrumuturilor. Comisia Europeană se așteaptă ca prima tranșă să fie plătită în toamna anului 2020, iar a doua și ultima tranșă la începutul anului 2021.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dragoș Pîslaru

Eurodeputatul Renew Europe Dragoș Pîslaru lansează Biroul virtual Diaspora, o platformă online dedicată exclusiv luptei pentru respectarea drepturilor românilor din străinătate

Published

on

© Dragoș Pîslaru/ Facebook

Eurodeputatul Renew Europe Dragoș Pîslaru lansează Biroul virtual Diaspora, o platformă online dedicată exclusiv luptei pentru respectarea drepturilor românilor din străinătate.

„Unul din cinci români trăieşte şi munceşte în alt stat membru al Uniunii Europene. Libera circulație a forței de muncă și acordarea de drepturi egale cetățenilor, indiferent de naționalitate, reprezintă esența Uniunii Europene”, precizează eurodeputatul, într-o postare pe Facebook. 

De aceea, explică el, după succesul adoptării Rezoluției pentru protecția lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri pe care a inițiat-o în Parlamentul European, a decis să lansez proiectul Biroul virtual Diaspora prin care va oferi sprijin concret comunității românilor din Europa.

„Biroul Virtual Diaspora va fi punctul de legătură al tuturor românilor din afara granițelor cu Parlamentul European, cu grupul Renew Europe și partidele din acest grup, care au reprezentanți aleși în aproape toate regiunile cu numere semnificative de români. Va fi locul în care oricine îmi va putea semnala o problemă, un abuz, o lacună legislativă. Va fi felul prin care voi contecta românii cu autoritățile responsabile sau cu organizațiile de societate civilă, românești și nu numai, care-i pot ajuta. Dar mai ales, va fi modul prin care vom aduna informația necesară pentru a ne fundamenta toate deciziile și munca ulterioară în ceea ce privește mobilitatea românilor, în Parlamentul European dar și cel național. Vom lansa apoi discuții periodice, initiațive și recomandări pentru statele membre dar și pentru muncitorii români sau angajatorii lor”, mai menționează Dragoș Pîslaru.

Mai departe, politicianul de la Bruxelles explică modalitatea de participare la această platformă:

Prin căsuța de email reneweurope.diaspora@europarl.europa.eu oricine va putea semnala probleme, oferi sugestii, cere ajutorul. Solicitări lor vor fi tratate în mod permanent către 3 direcții:
• Oferirea de consiliere pentru români și punerea lor eventuală în contact cu entitățile competente sau capabile să îi ajute (agenții naționale, sindicate, societate civilă, etc.);
• Extragerea de jurisprudență pentru a fundamenta munca din Parlamentul European;
• Lansarea de dezbateri, studii, poziții publice, scrisori, sesizări, cereri și petiții pentru a stimula agenda publică națională (din statele membre cu probleme) și europeană să gasească accelerat soluții la problemele românilor.

„Cetățenii români trebuie să beneficieze de drepturi efective, nu de drepturi teoretice, de condiţii de lucru și de cazare echivalente cu cele ale cetățenilor statului membru în care locuiesc. Mobilitatea persoanelor și piața internă a muncii trebuie protejate și restabilite. Biroul virtual Diaspora este platforma online dedicată exclusiv luptei pentru respectarea drepturilor comunității române din străinătate”, încheie eurodeputatul Renew Europe. 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi a prezentat Parlamentului European raportul său privind Programul de Sănătate al UE 2021-2027: Este mai mult decât un răspuns la criza COVID-19

Published

on

© caleaeuropeana.ro/Diana Zaim

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrie din Parlamentul European, a prezentat astăzi Parlamentului European raportul său privind Programul de Sănătate al UE 2021-2027, EU4Health, care se bazează pe investiții în infrastructură și prevenție, realizarea dosarului electronic european al pacientului, întărirea și extinderea rețelei europene de centre de excelență.


”Acest program trebuie să îmbunătățească sistemele noastre de sănătate, să le întărească, astfel încât acestea să fie capabile să facă față unor pandemii viitoare și, în același timp, să abordeze și provocările pe termen lung cu care ne confruntăm deja: rezistența antimicrobiană, îmbătrânirea, bolile transmisibile și netransmisibile, bolile cronice, reticența la vaccinare, deficiența de medicamente.”

Cristian Bușoi, raportorul Parlamentului European pentru programul de sănătate EU4Health


Potrivit eurodeputatului, sectorul sănătății la nivelul european va benificia de cea mai mare finanțare de până acum prin programul EU4Health, adică 9,4 miliarde de euro: ”EU4Health are un buget de 9,4 miliarde de euro, cel mai generos buget pe care l-a avut până acum Sănătatea, iar în principalele obiective ale Programului sunt consolidarea sistemelor de sănătate din statele membre și pregătirea acestora pentru a face față crizelor și provocărilor de sănătate.”

Reamintim că Executivul European a propus alocarea 9,4 miliarde de euro pentru crearea unui program dedicat sănătății, denumit EU4Health, cu scopul de a pregăti mai bine țările europene pentru crizele sanitare.

Cu toate acestea, Cristian Bușoi consideră că programul EU4Health trebuie să fie mai mult decât un simplu răspuns la criza COVID-19.

În calitate de raportor al Parlamentului European pentru noul program destinat sănătății, Cristian Bușoi, a propus mai multe modificări față de propunerea Comisie Europene, pe care le consideră esențiale pentru a răspunde nevoilor reale ale pacienților și medicilor și întărirea sistemelor medicale: ”Spre exemplu, realizarea din acest buget a unor investiții în infrastructură medicală, în principal la nivelul asistenței medicale primare; construirea de spitale, care urmează a fi finanțate din fondurile de coeziune pentru consolidarea pe termen lung a sistemelor de sănătate și ca răspuns la provocările actuale și viitoare de sănătate ar trebui sa reprezinte o prioritate.”

Combaterea cancerului devine o prioritate și în acest nou intrument al Comisiei Europene: ”Am propus investiții în prevenție și medicină personalizată. De asemenea, finanțări pentru întărirea Rețelei Europene de Centre de Excelență pentru boli rare, dar și extinderea rețelei pentru centre de excelență în boli transmisibile și netransmisibile, în special, cancer. Cancerul – și mai ales cancerul la copii – trebuie să reprezinte o prioritate a Programului European de Sănătate.”

Cristian Bușoi a propus investiții în diagnosticarea precoce și screeningul timpuriu pentru a consolida prevenirea și depistarea atât pentru bolile transmisibile, cât și pentru cele care nu sunt transmisibile: bolile cardiovasculare, bolile neurodegenerative, bolile respiratorii, diabetul.

Digitalizarea în sectorul sănătății, o altă prioritate propusă de europarlamentarul român: ”Am propus elaborarea și punerea în aplicare din bugetul EU4Health a Dosarului electronic european de sănătate, care să ofere sistemelor de asistență medicală mijloacele necesare pentru a îmbunătăți disponibilitatea și calitatea asistenței medicale, iar pacienții să poată avea acces mai rapid și mai ușor la tratament oriunde in UE.”

Cristian Bușoi subliniază în mesajul său că ”România trebuie să profite la maximum de toate finanțările oferite de Uniunea Europeană în domeniul Sănătății.”


Eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, este considerat al treilea cel mai influent din punct de vedere politic membru al PE în ce privește politicile Uniunii Europene în domeniul sănătății.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

UNTRR solicită deputaților din Parlamentul European să respingă Pachetul Mobilitate 1: Viitorul pieței europene de transport rutier depinde de voi

Published

on

© European Union 2019- Source : EP

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR solicită celor 705 Membri ai Parlamentului European să respingă Pachetul Mobilitate 1 la votul final din Parlamentul European de săptămâna aceasta, având în vedere importanță crucială pentru viitorul pieței europene de transport rutier și implicit pentru toate economiile UE, se arată în comunicatul oficial UNTRR, remis Caleaeuropeana.ro

Potrivit UNTRR,  forma actuală a Pachetului Mobilitate agreată de colegiutorii europeni, propune modificări majore ale legislației europene în domeniul transporturilor rutiere, care amenință supraviețuirea transportatorilor români și estici, deja grav afectați de criza COVID-19.

În ultimii trei ani, Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR, separat sau în cooperare cu organizații surori (http://www.stopneoprotectionism.eu/), s-a străduit să convingă factorii de decizie europeni să abordeze sectorul transportului rutier în mod obiectiv, luând în considerare toate caracteristicile specifice care fac această industrie esențială pentru toate economiile.

În acest moment decisiv privind soarta Pachetului Mobilitate 1, votul Membrilor Parlamentului European reprezintă ultima speranță pentru salvarea unei industrii care numără peste 600.000 de companii de transport rutier în întreaga Uniune Europeană, care generează peste 3% din PIB-ul UE și angajează 3,2 milioane de persoane ca șoferi de camioane (cu 300.000 mai puțin decât în ​​2008 ). Consolidat, sectorul logistic al UE este estimat la 14% din PIB-ul UE și angajează peste 11 milioane de persoane în toate statele membre ale UE.

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR face un apel la conștiința și acțiunea responsabilă a Membrilor Parlamentului European, având în vedere importanța pe termen lung a votului lor final privind Pachetul Mobilitate 1, vot istoric care va defini mandatul actualilor deputați europeni.

Reamintim că în perspectiva votului asupra Pachetului Mobilitate I care va avea loc în sesiunea plenară a Parlamentului European din 8-10 iulie , ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu şi ministrul transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor Lucian Bode, alături de omologii din Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia, au trimis la 30 iunie, o scrisoare comună tuturor parlamentarilor europeni.


De asemenea, eurodeputații români, membrii din toate grupurile politice ale Parlamentului European resping forma actuală a Pachetului Mobilitate 1.

Eurodeputatul Traian Băsescu: Pachetul Mobilitate este discriminatoriu și îi pune în dificultate pe transportatorii din țările estice

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: România ar trebuie să atace la Curtea de Justiție a UE anumite regulamente din Pachetul de Mobilitate

Eurodeputatul Rareș Bogdan: Pachetul Mobilitate I poate provoca falimentul transportatorilor români și „blinda Europa cu două viteze”

Eurodeputatul Gheorghe Falcă, scrisoare către președintele Parlamentului European: România nu susține adoptarea Pachetului Mobilitate I

Eurodeputatul Corina Crețu anunță că va vota împotriva Pachetului Mobilitate: “Nu pot gira, prin votul meu, un proiect care face rău României”


Ce s-a întâmplat în data de 8 iunie:

Eurodeputații din Comisia pentru Transport și Turisim din Parlamentul European au aprobat luni, 8 iunie, acordul încheiat cu miniștrii pe transport ai Uniunii Europene cu privire la o reformare majoră a sectorului transportului rutier, mai exact, au fost adoptate trei propuneri de directivă privind îmbunătățirea condițiilor de muncă ale șoferilor; reguli clare privind detașarea șoferilor și concurența loială și combaterea practicilor ilegale.

Citiți și: Parlamentul European: Comisia pentru Transport aprobă reformarea majoră a sectorului trasportului rutier

Regulile privind detașările șoferilor se vor aplica la 18 luni de la intrarea în vigoare a legislației. Regulile privind timpul de odihnă, incluzând întoarcerea șoferilor, se vor aplica la 20 de zile după publicarea legislației. Regulile privind întoarcerea camioanelor și alte modificări referitoare la accesul la piață se vor aplica la 18 luni de la intrarea în vigoare a legislației privind accesul la piață.

Ultimele regulamente votate de Comisia TRAN din PE din Pachetul de Mobilitate sunt:

Condiții de muncă mai bune pentru șoferi

Textul agreat include, de asemenea, măsuri pentru a asigura condiții de odihnă mai bune pentru șoferi și pentru a le permite să petreacă mai mult timp acasă.

Companiile vor trebui să-și organizeze calendarele astfel încât șoferii angajați în transportul transfrontalier să se poată întoarce acasă la intervale regulate (la fiecare trei sau patru săptămâni, în funcție de calendarul de lucru).

Perioada de odihnă obligatorie de la sfârșitul săptămânii nu poate să fie petrecută în cabina camionului. Dacă această perioada de odihnă se petrece departe de casă, companiile trebuie să plătească cheltuielile de cazare pentru șoferi.

În  excepționale, li se va permite șoferilor să depășească timpul pentru condus, în condiții foarte stricte, cu scopul de a ajunge acasă pentru odihna obligatorie de la finalul săptămânii, dacă aceștia se află foarte aproape de casă.

Concurență loială și combaterea practicilor ilegale

Acordul păstrează limitele existente în privința cabotajului (trei operațiuni în decursul a șapte zile), dar introduce înregistrarea trecerilor de frontiere prin tahografe, pentru combaterea fraudei.

Pentru a evita practicarea „cabotajului sistematic”, va exista, de asemenea, o „perioadă de așteptare” de patru zile înaintea unor noi operațiuni de cabotaj efectuate în aceeași țară, cu același vehicul.

Pentru combaterea utilizării companiilor de tip „cutie poștală”, întreprinderile de transport rutier de marfă ar trebui să desfășoare o proporție semnificativă din activități în statul membru în care sunt înregistrate. Noile reguli impun camioanelor întoarcerea la centrul operațional al întreprinderilor la fiecare opt săptămâni.

Întrucât operatorii folosesc din ce în ce mai mult vehicule utilitare ușoare pentru a furniza servicii de transport transfrontalier, acești operatori (care folosesc vehicule ușoare, de peste 2,5 tone) ar trebui, de asemenea, să respecte normele UE pentru operatorii de transport și să echipeze mașinile cu tahografe.

Norme clare privind detașarea șoferilor

Normele la nivel european privind detașarea șoferilor vor oferi un cadru juridic clar pentru aplicarea regulilor de detașare în sectorul extrem de dinamic al transporturilor, pentru a preveni birocrația cauzată de abordări naționale diferite și pentru a asigura o remunerație echitabilă pentru șoferi.

Acordul prevede că regulile privind detașarea șoferilor urmează a fi aplicate cabotajului și operațiunilor de transport transfrontalier, cu excepția tranzitului, a operațiunilor bilaterale și a operațiunilor bilaterale cu o încărcare sau descărcare suplimentară în fiecare direcție (sau niciuna la ieșire și două la întoarcere).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending