Consiliul Național al Partidului Național Liberal l-a validat duminică pe fostul său președinte Crin Antonescu în postura de candidat al formațiunii la alegerile prezidențiale din luna mai, candidatura liberalului în cursa pentru Palatul Cotroceni urmând a intra în linie dreaptă pe data de 2 februarie, când Congresul Partidului Social-Democrat îl va vota drept candidat unic al coaliției de guvernare.
În discursul ce a precedat votul, Crin Antonescu, care a mai candidat la alegerile prezidențiale din 2009, a subliniat că după un deceniu este chemat să răspundă aceleiași întrebări – de a candida – și a evocat că urmează “bătălia pentru această țară și destinul ei, bătălia pentru mintea, sufletul și viitorul unei întregi generații”.
“La o astfel de bătălie nu poți sta deoparte. Răspunsul meu este da, nu pot face altfel. Nu am avut și nu am nicio pretenție că sunt vreo salvator neapărat și necesar și singurul care ar putea conduce această bătălie. Nu am această pretenție, dar nu am nici o scuză să refuz. Bătălia pe care urmează să o dăm este una pe care nu o bănuiam, pe care n-am știut să o prevenim și la care nu ne-am așteptat. Nu este o simplă bătălie politică, este un șoc și un spectru de cataclism. Nu sunt vorbe mari. Tot ce a făcut România bine este pus în discuție și este pus sub risc“, a declarat Crin Antonescu, lansând o critică la adresa fostului candidat anti-NATO și anti-UE Călin Georgescu de la alegerile prezidențiale de anul trecut, anulate de Curtea Constituțională în urma constatării unui proces electoral viciat și a rapoartelor serviciilor de informații privind ingerințe externe în procesul democratic din România
“Când vedem din ce în ce mai limpede cine este în spatele domnului Călin Georgescu, simt că întineresc. Simt că bătălia asta e cea de la începuturi, simt că bătălia asta este aceea prin care noi toți și alții care nu mai sunt au așezat țara asta pe direcția corectă și au adus-o în cea mai bună situație de destin din istoria sa. Ce nu s-a făcut bine, știm. Ce s-a făcut greșit, ce s-a făcut cu nepăsare, ce s-a făcut cu nesimțire, trebuie să știm. România, după 35 de ani, este o țară acolo unde îi este locul, reprezentată mai bine sau mai rău, dar pe direcția bună a istoriei. Asta avem de apărat“, a spus el.
Antonescu a continuat diatriba la adresa lui Călin Georgescu și a celor din spatele candidaturii sale, numindu-i “manipulatori, păpușari, rezerviștii trecutului și securiștii cei mai răi pe care i-am cunoscut în viața noastră” și denunțând “propaganda rusă” și atacurile cibernetice.
În timp ce a deplâns ignoranța și furia cetățenească, liberalul s-a îndreptat către “multă speranță” a cetățenilor. El a asumat la nivelul clasei politice o vină pentru această ignoranță pentru modul cum au educat în școli, în discurs public și în practici politice generații de români.
“De furia lor suntem de vină și noi și establishment-ul politic din România. Speranța lor, chiar dacă inadecvat formulată și parazitată de un fals Mesia, face parte din capitalul de emoție și energie al acestei țări și această speranță trebuie recuperată în cursul acestei bătălii. Nu este doar o bătălie aritmetică, este o bătălie pentru mintea și sufletul compatrioților noștri”, a continuat Crin Antonescu, în aplauzele sălii.
Potrivit acestuia, scrutinul din 4 mai nu reprezintă o rundă de alegeri prezidențiale, ci “un moment de răscruce, un moment de hotar în care se poate juca totul”.
“Președintele care va fi ales va putea garanta salvarea a două aliniamente esențiale pentru destinul României, și anume regimul democratic și orientarea pro-occidentală. Fără un asemenea președinte, România riscă tot. În jurul nostru și în lume nu este liniște, stabilitate, euforia anilor ’90 și sentimentul sfârșitului fericit al istoriei. Dimpotrivă, este furtună. Sunt nenumărate amenințări și trăim unele dintre ele. România are nevoie mai mult ca oricând să își consolideze pozițiile pe care după atâția ani reușește să se afle“, și-a arătat acesta poziția.
Crin Antonescu a precizat că nu candidează pentru PNL, ci pentru cetățeni.
“Ceea ce ne unește sunt niște idei și niște aspirații comune. (…) Fiecare om din sala asta, chiar și ziariștii, a făcut mai mult pentru România decât Călin Georgescu. Însă a făcut-o dând o lege, dând o hotărâre de consiliu, făcând o școală, făcând un drum, aducând niște fonduri europene, vorbindu-le și educându-le cetățenilor spiritul democratic. Nimic nu mai poate fi la fel după aceste alegeri, indiferent cine le câștigă”, a continuat el.
Potrivit lui Antonescu, românii au de ales între distrugerea a ceea ce a realizat România în ultimele trei decenii și jumătate și între salvarea a ceea ce trebuie salvat și schimbarea a ceea ce trebuie schimbat.
“Românii au de ales între o variantă care riscă să anuleze, să dărâme și să distrugă tot ceea ce au câștigat și s-a făcut bine până acum, intrând într-o aventură ireală sau să aleagă pe cineva care înțelege că trebuie salvat ce-i de salvat și trebuie schimbat ce-i de schimbat. Avem de salvat regimul democrat, avem de salvat instituțiile politice fundamentale ale democrației, avem de salvat și de apărat orientarea occidentală a României. Avem de salvat aceste forme, dar în fond, în conținut, în mentalități, în practici aproape totul trebuie schimbat“, a spus el.
Crin Antonescu a precizat că proiectul unui candidat trebuie să fie legat de misiunea unui președinte și de un “proiect de președinte”.
“Este esențial ca președintele viitor al României să fie un lider de națiune. (…) Oamenii recunosc liderii, simt liderii și urmează liderii. România are nevoie de un lider care să conducă un efort național, un efort de schimbare, un efort de recâștigare a tot ce înseamnă identitate românească și mai ales un efort de mobilizare a tot ceea ce este resursă românească”, a afirmat acesta, referindu-se la resursă umană, morală și naturală și rememorând discursul din 2009 când a fost ales președinte al PNL, întărindu-și viziunea de atunci că un lider trebuie să aibă “pasiune și compasiune”.
“Nu e mai puțin miza președintelui decât aceasta, să mergem în direcția bună înainte, cu toții. (…) Ceea ce ține de bogăția strictă a României, o Românie suverană, care este cu atât mai suverană cu cât este în Uniunea Europeană, în NATO și în Parteneriat Strategic cu Statele Unite, bogăția ei de valoare și suveranitate s-a redus. Nu ne mai permitem să pierdem pe nimeni. Niciun om, nicio speranță, nicio idee“, a mai afirmat Crin Antonescu, în aplauzele sălii.
Pe 23 decembrie anul trecut, liderii PSD, PNL, UDMR și reprezentantul minorităților au semnat protocolul coaliției. În acest context, Ilie Bolojan a anunțat că fostul președinte al liberalilor Crin Antonescu va fi candidatul susținut de partidele din coaliție pentru Președinția României.
La începutul anului, Crin Antonescu a anunțat că el consideră suspendat acordul încheiat cu partidele din coaliția de guvernare pentru susținerea sa la funcția de șef al statului, subliniind că aceasta nu înseamnă că nu mai are disponibilitatea de a candida, ci este nemulțumit de nehotărârea partidelor respective în ceea ce-l privește și de lipsa unei date clare pentru desfășurarea alegerilor.
Pe 16 ianuarie, Guvernul a aprobat hotărârea privind stabilirea datei alegerilor pentru președintele României. Prin această hotărâre s-a stabilit ziua de 4 mai ca dată pentru alegerea președintelui României.
Marți, Consiliul Politic Național al PSD a validat candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, a anunțat social-democratul Radu Oprea.
Potrivit acestuia, s-a decis, totodată, convocarea unui Congres extraordinar al partidului în data de 2 februarie pentru susținerea lui Antonescu la prezidențiale.
Crin Antonescu (65 de ani) a fost președinte al Partidului Național Liberal (PNL) din 2009 până în 2014 precum și fost președinte al Senatului României între 2012–2014. A fost candidatul PNL la alegerile prezidențiale din 2009, unde s-a clasat pe locul al treilea în primul tur. De asemenea, în perioada 10 iulie 2012–31 august 2012, a fost președinte interimar al României, pe durata suspendării din funcție a lui Traian Băsescu.
Deși reales președinte al PNL în 2013, Antonescu a făcut un pas în spate în anul electoral 2014 în favoarea lui Klaus Iohannis, care a preluat conducerea partidului și a fost ales președinte al României la scrutinul prezidențial din 2014.
