Comisia Europeană a publicat astăzi, 24 iulie, cel de-al cincilea raport anual privind statul de drept, care examinează în mod sistematic și obiectiv dezvoltarea statului de drept în toate statele membre pe picior de egalitate. Comparativ cu prima ediție a raportului privind statul de drept, adoptată în 2020, statele membre și UE în ansamblu sunt mult mai bine pregătite pentru a detecta, preveni și răspunde provocărilor emergente. Acest lucru contribuie la reziliența democrațiilor noastre europene și la încrederea reciprocă în UE. De asemenea, contribuie la buna funcționare a pieței unice și aduce beneficii mediului de afaceri, promovând competitivitatea și creșterea durabilă.
Statul de drept este un aspect esențial pentru fiecare cetățean și fiecare întreprindere din UE, deoarece reprezintă o condiție prealabilă pentru respectarea altor valori. Acesta garantează că drepturile fundamentale sunt respectate în conformitate cu un set de valori democratice fundamentale, asigură aplicarea legislației UE și sprijină un mediu de afaceri favorabil investițiilor. Statul de drept face parte integrantă din însăși identitatea Uniunii Europene.
De la prima sa publicare în 2020, raportul a devenit un adevărat motor pentru reforme pozitive: două treimi (68%) din recomandările formulate în 2023 au fost puse în aplicare integral sau parțial. Cu toate acestea, în unele state membre, persistă preocupări sistematice, iar situația s-a deteriorat și mai mult. Aceste preocupări sunt abordate în recomandările raportului din acest an.
Printre recomandările majore se numără îmbunătățirea procesului legislativ, întărirea autorităților independente și crearea unui mediu favorabil pentru societatea civilă.
În context, Comisia Europeană invită Parlamentul European și Consiliul să continue dezbaterile pe baza raportului și să analizeze progresele realizate. De asemenea, sunt încurajate dezbaterile la nivel național și european, cu o implicare crescută a cetățenilor și a societății civile. Comisia este pregătită să sprijine statele membre în implementarea recomandărilor și să abordeze provocările identificate.
Mai departe, vom reda pe scurt rezultatele raportului privind statul de drept în statele fondatoare ale Uniunii Europene, printre ele regăsindu-se atât trei dintre cele mai mari țări din punct de vedere teritorial, al populației și al economiei, cât și trei state membre influente la nivel decizional și gazde ale unor instituții, organizații și agenții regionale și globale de interes major.
Franța
Raportul privind statul de drept din 2024 evidențiază că adoptarea a două legi importante în noiembrie 2023 a condus la reformarea statutul magistraților și la sporirea resurselor umane în sistemul judiciar. De asemenea, aceste legi promovează soluționarea amiabilă a disputelor și recodificarea procedurii penale. Digitalizarea procedurilor judiciare și accesul online la deciziile instanțelor au avansat, iar durata proceselor a scăzut.
Planul național anticorupție pentru 2024-2027 este în pregătire, cu rezultate semnificative în urmărirea și soluționarea cazurilor de corupție, deși resursele rămân o preocupare. Implementarea măsurilor de integritate în sectoarele public și privat continuă, iar noile ghiduri pentru registrul lobbyiștilor și măsurile de integritate pentru polițiști și judecători au fost aplicate, în ciuda unor îngrijorări.
Regulile asigură funcționarea autonomă și finanțarea adecvată a autorității independente de reglementare a mass-media (ARCOM), însă nu s-au făcut pași suplimentari pentru a îmbunătăți transparența proprietății media. Atacurile și amenințările împotriva jurnaliștilor continuă, în ciuda măsurilor de protecție existente.
Guvernul continuă să utilizeze procedurile legislative accelerate, iar mai multe instrumente au fost puse în aplicare pentru a crește participarea cetățenilor în procesul legislativ. Volumul de lucru a Apărătorului Drepturilor și a Comisiei Naționale Consultative pentru Drepturile Omului (CNCDH) a crescut, fără o majorare corespunzătoare a resurselor.
Franța a făcut progrese în digitalizarea completă a procedurilor judiciare civile și penale și în asigurarea resurselor umane adecvate pentru sistemul judiciar. De asemenea, s-au făcut progrese în aplicarea regulilor privind activitățile de lobby, dar nu s-au înregistrat progrese în transparența proprietății media. Recomandările pentru Franța includ continuarea digitalizării procedurilor judiciare, aplicarea consecventă a regulilor de lobby și îmbunătățirea transparenței proprietății media.
Germania
Raportul privind statul de drept din 2024 pentru Germania subliniază câteva progrese și provocări. Diverse inițiative pentru întărirea sistemului judiciar sunt în desfășurare, inclusiv discuții privind reformele pentru consolidarea Curții Constituționale și măsuri pentru protejarea independenței procurorilor. Digitalizarea justiției avansează, dar propunerea de documentare digitală a procedurilor penale a stagnat.
În domeniul anticorupției, actualizarea cadrului strategic federal este în așteptare, dar s-au introdus reforme pentru transparență, inclusiv registrul de lobby și protecția avertizorilor de integritate. Totuși, aplicarea regulilor privind conflictele de interese și reformele privind influența comercială sunt incomplete. Corupția la nivel înalt este abordată eficient, fără slăbiciuni sistemice majore.
În mass-media, cadrul de reglementare rămâne stabil, iar măsurile pentru protejarea serviciilor publice de media sunt în curs de revizuire. Deși s-au făcut progrese, dreptul presei la informații de la autoritățile federale nu a avansat și siguranța jurnaliștilor continuă să fie o problemă. Procesul legislativ variază în timp ce angajamentul pentru un portal unic pentru propunerile legislative nu a fost îndeplinit. Institutul German pentru Drepturile Omului a fost re-acreditat cu statut A în octombrie 2023, dar problemele legate de statutul fiscal al organizațiilor non-profit persistă.
În concluzie, Germania ar trebui să îmbunătățească remunerarea judecătorilor și procurorilor, să întărească transparența în legislație, să avanseze cu dreptul la informații al presei și să rezolve problemele privind statutul fiscal al organizațiilor non-profit.
Italia
Raportul privind statul de drept din 2024 arată că reformele importante ale justiției au fost implementate, inclusiv amendamentele constituționale privindd independența judiciară și un Înalt Tribunal Disciplinar, cu o digitalizare în creștere în justiția civilă și fiscală. Cu toate acestea, durata procedurilor rămâne o problemă, în ciuda eforturilor de reducere a întârzierilor prin recrutarea de noi magistrați.
Măsurile anticorupție au fost actualizate, fiind introduse inclusiv legi noi împotriva abuzului de funcție publică și a traficului de influență, dar legislația cuprinzătoare privind conflictele de interese și lobby-ul este încă în așteptare. Digitalizarea achizițiilor publice îmbunătățește transparența, deși riscurile de corupție persistă.
Reglementarea mass-mediei în Italia este robustă, asigurând supravegherea independentă, dar persistă provocări în guvernanța și finanțarea serviciilor publice de media. Propunerile legislative privind accesul la documentele judiciare și interceptări sunt criticate, iar siguranța jurnaliștilor și cazurile de procese strategice împotriva participării publice (SLAPP) continuă. Progresul reformei privind calomnia în presă a stagnat.
Reformele instituționale vizează îmbunătățirea stabilității guvernamentale, însă progresul privind înființarea unei Instituții Naționale pentru Drepturile Omului rămâne limitat. Utilizarea excesivă a decretelor de urgență și atacurile asupra organizațiilor umanitare sunt preocupante.
Italia este sfătuită să continue digitalizarea instanțelor penale, să adopte reguli de lobby, să abordeze practicile privind donațiile politice printr-un registru unificat, să avanseze reformele privind calomnia și protecția jurnaliștilor, să asigure finanțarea și independența serviciilor publice de media și să înființeze o Instituție Națională pentru Drepturile Omului. Aceste reforme, susținute de Planul de Redresare și Reziliență, sunt cruciale pentru respectarea statului de drept și abordarea provocărilor în curs.
Belgia
Raportul privind statul de drept pentru Belgia subliniază progrese și provocări notabile. Consultările pentru îmbunătățirea independenței judiciare continuă, iar digitalizarea justiției avansează, dar problemele de resurse persistă. Guvernul a renunțat la verificările de securitate pentru judecători, iar confidențialitatea între avocați și clienți este întărită, însă lipsesc date esențiale despre eficiența justiției.
În domeniul anticorupție, strategiile actuale nu sunt coordonate centralizat și resursele sunt limitate. Corupția legată de crime organizate este recunoscută, iar anchetele internaționale sunt dificile. Codul de Conduită a fost extins, dar lipsesc reglementări importante privind integritatea. Finanțarea partidelor politice nu a fost reformată înainte de alegeri.
Autoritățile de reglementare media sunt independente, dar problemele de transparență și siguranța jurnaliștilor rămân îngrijorătoare. Institutul Federal pentru Drepturile Omului a primit resurse suplimentare, dar există provocări în distribuția acestora și nerespectarea hotărârilor instanțelor ridică îngrijorări.
Pentru a aborda aceste probleme, Belgia ar trebui să continue îmbunătățirea resurselor în justiție, să întărească integritatea publică și să finalizeze reformele în domeniul lobby-ului și accesului la documentele oficiale.
Olanda
Raportul privind statul de drept din 2024 arată că sistemul judiciar al țării continuă să se bucure de un înalt nivel de independență percepută. Guvernul se află în proces de revizuire a procedurii de numire a membrilor Consiliului pentru Justiție și a consiliilor de administrare a instanțelor. Se discută despre eliminarea puterii executive de a da indicații procurorilor în cazuri individuale și despre măsuri de securitate întărite pentru a face față crimei organizate. De asemenea, se fac eforturi pentru a îmbunătăți accesul la justiție și digitalizarea sistemului judiciar, inclusiv pregătirea unui cadru legislativ pentru publicarea hotărârilor.
În domeniul anticorupției, Olanda lucrează la întărirea politicii de prevenire a infiltrării crimei organizate în instituțiile publice și la îmbunătățirea cadrului de integritate pentru poliție. Investigarea și urmărirea cazurilor de corupție sunt efectuate eficient, iar reforma regulilor privind „ușile rotative” a fost adoptată și trimisă Parlamentului. Totodată, se fac progrese privind transparența lobby-ului și în evaluarea amenințărilor de corupție printr-o evaluare națională a riscurilor.
Sectorul media din Olanda se confruntă cu provocări legate de transparența proprietății și concentrarea pe piața media. Reformele în sistemul de radiodifuziune publică sunt în curs de desfășurare, dar persistă îngrijorări legate de responsabilizare și standarde jurnalistice. În ciuda eforturilor de a îmbunătăți siguranța jurnaliștilor, amenințările și violența rămân o problemă.
Olanda a făcut progrese suplimentare în digitalizarea sistemului judiciar, în revizuirea regulilor privind politica „ușilor rotative” și în stabilirea unor reguli mai stricte pentru transparența lobby-ului. De asemenea, a continuat să abordeze problemele legate de alocațiile pentru îngrijirea copiilor și să urmeze recomandările Comisiei de Stat pentru Statul de Drept. În viitor, se recomandă continuarea eforturilor de a rezolva problemele legate de resursele umane din justiție, finalizarea revizuirii regulilor privind politica „ușilor rotative” și îmbunătățirea guvernanței media publice.
Luxemburg
În Luxemburg, independența judiciară este bine percepută și instanțele funcționează eficient. Consiliul Național pentru Justiție a devenit complet operațional, iar reforma pentru accesibilitatea asistenței juridice a fost adoptată. Progresele în digitalizarea justiției sunt lente, cu câteva îmbunătățiri în justiția administrativă și reforma justiției penale pentru tineret în curs.
Comitetul pentru Prevenirea Corupției pregătește evaluarea obligațiilor Luxemburgului sub Convenția Anticorupție. Se planifică creșterea resurselor pentru poliție și procuratură, iar codul de conduită pentru parlamentari a fost revizuit. Totuși, informațiile din registrul de transparență sunt limitate și legile pentru oficialii municipali sunt încă în așteptare. Comitetul de Etică și Curtea de Conturi nu au găsit nereguli în finanțarea partidelor politice.
Cadrul legal pentru media rămâne stabil, iar finanțarea pentru media publică este asigurată până în 2030. Procesul legislativ devine mai inclusiv, dar există încă deficiențe la nivel parlamentar. Se discută despre reforma instituțiilor de drepturi fundamentale, fiind adoptată o nouă lege pentru asociațiile non-profit, axată pe guvernanța acestora.
Cu toate acestea, sunt necesare îmbunătățiri privind transparența informațiilor și procesul decizional legislativ. Se recomandă continuarea digitalizării complete a justiției și optimizarea procesului legislativ.
Raportul privind statul de drept, publicat anual, este rezultatul unui dialog strâns cu autoritățile naționale și cu părțile interesate și analizează situația din toate statele membre și din patru țări implicate în procesul de aderare pe baza aceleiași metodologii obiective și transparente, examinând același set de aspecte în fiecare țară. Evaluarea calitativă realizată de Comisie se concentrează pe evoluțiile semnificative care au avut loc de la adoptarea celui de al patrulea raport anual privind statul de drept, în iulie 2023, si rămâne proporțională cu evoluțiile înregistrate.
Raportul constituie elementul central al ciclului anual privind statul de drept. Acest ciclu anual este preventiv, fiind menit să promoveze statul de drept și să prevină apariția sau agravarea problemelor. Acesta este distinct de celelalte elemente din setul de instrumente ale UE pentru asigurarea respectării statului de drept și completează, fără a le înlocui, mecanismele de care dispune UE în temeiul tratatelor pentru a rezolva problemele mai grave legate de statul de drept cu care se confruntă statele membre. Printre aceste instrumente se numără procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și procedura de protejare a valorilor fondatoare ale Uniunii, prevăzută la articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană.
Recomandările de anul acesta au fost elaborate pornind de la evaluarea din capitolele consacrate fiecărei țări, în urma dialogului cu statele membre și respectându-se pe deplin principiul egalității de tratament. Atunci când a formulat recomandările, Comisia a avut ca reper principal standardele europene în domeniu, ținând seama totodată de tradiția sistemelor juridice naționale. În plus, s-au asigurat coerența și sinergiile cu alte procese, cum ar fi semestrul european, mecanismul de condiționalitate bugetară și mecanismul de redresare și reziliență. Edițiile ulterioare ale raportului privind statul de drept vor continua să analizeze acțiunile întreprinse ca urmare a recomandărilor. Recomandările ar trebui citite împreună cu evaluările din capitolele consacrate fiecărei țări, în care se examinează preocupări specifice; acestea sunt menite să ghideze statele membre să ia măsuri pentru a le aborda.
