Connect with us

U.E.

Curtea de Conturi Europeană: Sistemele de informații ale UE nu sunt utilizate optim de unele state membre din Spațiul Schengen, eficiența controlului la frontierele externe fiind diminuată

Published

on

© European Union, 2017

Autoritățile de control la frontiere din statele membre ar trebui să acorde o mai mare atenție introducerii cu promptitudine a unor date complete în sistemele de informații ale UE pe care se sprijină supravegherea frontierelor externe ale spațiului Schengen, este concluzia la care a ajuns Curtea de Conturi Europeană, într-un raport, după vizitele pe teren în Finlanda, Franța, Italia, Luxemburg și Polonia. 

Sistemele informatice Schengen sunt un instrument puternic și sunt utilizate tot mai mult de către polițiștii de frontieră la efectuarea controalelor. Cu toate acestea, în prezent, unele date nu sunt incluse în sisteme, în timp ce alte date nu sunt complete sau nu sunt introduse în timp util. Acest lucru reduce eficiența unor controale la frontiere, afirmă Curtea.

Crearea spațiului Schengen, care a eliminat controalele la frontiere între 22 de state membre participante și alte patru țări europene, a sporit importanța unui control și a unei supravegheri eficace a frontierelor externe ale acestui spațiu, cu scopul de a preveni criminalitatea și terorismul și de a controla migrația. Potrivit estimărilor, bugetul UE a pus la dispoziție peste 600 de milioane de euro pentru instituirea sistemelor informatice destinate să faciliteze munca polițiștilor de frontieră.

Curtea a examinat în ce măsură principalele sisteme informatice de control la frontiere au permis polițiștilor de frontieră să verifice persoanele care intră în spațiul Schengen la punctele autorizate de trecere a frontierei (puncte de trecere terestre, puncte de trecere portuare și puncte de trecere aeroportuare). În acest sens, auditorii Curții au desfășurat vizite în Finlanda, Franța, Italia, Luxemburg și Polonia.

Sistemele informatice permit controale cu privire la persoane și obiecte, vize și azil, permit compararea amprentelor digitale, precum și accesarea de informații cu privire la registrele cu numele pasagerilor. 

„Polițiștii de frontieră se bazează pe datele din sistemele informatice pentru a decide dacă să permită intrarea unei persoane, dar, uneori, ei nu primesc din sistem informații corespunzătoare pentru a putea lua această decizie”, a declarat Bettina Jakobsen, membra Curții de Conturi responsabilă de raport. „Auditul nostru a vizat să identifice, la nivelul concepției și al utilizării acestor sisteme, acele aspecte care pot ajuta polițiștii de frontieră să își desfășoare activitatea în mod mai eficient.”

Sistemele informatice Schengen sunt în general concepute în mod adecvat pentru a facilita controalele la frontiere, iar statele membre vizitate respectau în general cerințele prevăzute de legislație, afirmă Curtea.

Unele țări facilitau însă controale mai eficiente la frontiere decât altele și statele membre ar putea utiliza sistemele de informații într-un mod mai sistematic. Peste jumătate dintre polițiștii de frontieră care au răspuns la chestionarul Curții permiseseră, la un moment dat, anumitor persoane să treacă frontiera fără să consulte sistemele.

Curtea a constatat în special o discrepanță între numărul de vize Schengen acordate și numărul de vize verificate, fapt care ar putea sugera că vizele nu sunt verificate sistematic la toate punctele de trecere a frontierei. Polițiștii de frontieră nu primesc întotdeauna date actuale și complete din sisteme. De exemplu, atunci când verifică un nume, ei pot primi sute de rezultate (de cele mai multe ori, fals pozitive), pe care trebuie să le verifice manual. Acest lucru nu numai că scade eficiența controalelor la frontiere, ci, în același timp, sporește riscul de a se omite rezultatele pozitive reale, mai afirmă Curtea.

Întârzierile mari înregistrate în punerea în practică a soluțiilor informatice pentru supraveghere și pentru registrele cu numele pasagerilor au împiedicat autoritățile de frontieră să facă schimb de informații importante. Întârzieri au existat și la nivelul schimbului de informații cu privire la situația de la frontieră și al schimbului de date dactiloscopice.

Curtea avertizează că transmiterea cu întârziere a datelor dactiloscopice poate conduce la desemnarea incorectă a unei anumite țări ca fiind responsabilă de prelucrarea unei cereri de azil. Pe lângă aceasta, statele membre au nevoie de un timp îndelungat pentru a remedia deficiențele identificate în cursul evaluărilor sistemelor, evaluări pe care Curtea le consideră totuși a fi „riguroase și metodice”.

Astfel, Curtea recomandă Comisiei Europene să promoveze formări suplimentare cu privire la sistemele IT, să îmbunătățească procedurile de control al calității datelor, să analizeze discrepanțele legate de verificarea vizelor, să reducă întârzierile în ceea ce privește introducerea datelor și să reducă timpul necesar pentru corectarea deficiențelor identificate.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Sportivă paralimpică de origine română, membră în echipa națională de baschet a Italiei, ținta unui atac xenofob. Antonio Tajani, fostul președinte al Parlamentului European: Doar un laș este capabil de un astfel de gest

Published

on

Eurodeputatul Antonio Tajani, fost președinte al Parlamentului European și președinte al Comisiei pentru afaceri constituționale din PE, a condamnat reacțiile xenofobe ale unui cetățean italian la adresa sportivei paralimpice de origine română, Beatrice Ion, în vârstă de 23 de ani, insultată la Ardea, lângă Roma de nu bărbat care a calificat-o drept ”o străină handicapată”.

”Doar un laș este capabil de un astfel de gest, lovindu-l pe tatăl care a încercat să își apere fiica. Solidar cu Beatrice Ion”, a scris Tajani într-un mesaj pe Facebook.

Beatrice Ion, care locuiește la Ardea, se alfa împreună cu părinții într-o parcare din apropierea locuinței sale, când a fost insultată cu fraze rasiste de un cetățean care voia locul de parcare pentru persoanele cu dizabilități. ”Străini de c…t ce sunteți, întoarceți-vă în țara voastră!”, a strigat furios bărbatul. Plin de nervi, a strigat apoi către Beatrice: ”handicapată de c…t”, informează Corriere della Sera, citat de Digi24.

Tată tinerei a fost bătut și a ajuns la spital, iar mama, amenințată. Familia Ion locuiește în Italia de aproape 20 de ani, iar Beatrice are cetățenie italiană de aproximativ 6 ani.

Beatrice joacă baschet de la vârsta de 11 ani și a câștigat cu echipa Santa Lucia 3 campionate de tineret, 2 sezoane, 3 Super Cupe italiene, 3 Cupe italiene și a participat la Campionatele Europene Lignano Sabbiadoro din 2018. În prezent joacă la Amicacci Giulianova.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Apărarea multilateralismului și consolidarea solidarității internaționale, baza agendei UE pentru cea de-a 75-a Adunare Generală a ONU

Published

on

© European Union, 2019

Consiliul a adoptat astăzi concluzii care stabilesc prioritățile UE pentru cea de-a 75-a Adunare Generală a Națiunilor Unite (septembrie 2020 – septembrie 2021), sub tema „Apărarea multilateralismului și a unei ONU puternice și eficiente, care oferă avantaje tuturor”, informează un comunicat.

În concluziile sale, Consiliul subliniază că, așa cum a demonstrat izbucnirea COVID-19, cooperarea multilaterală este mai necesară ca oricând. Prin urmare, ordinea internațională bazată pe reguli – cu ONU în centrul său – și consolidarea solidarității și cooperării internaționale trebuie menținute.

Pentru cea de-a 75-a Adunare Generală a ONU, UE se va concentra pe priorități cheie precum drepturile omului și egalitatea de gen, promovarea păcii și securității, construirea unei globalizări corecte, accelerarea tranziției globale către un viitor durabil și neutru din punct de vedere climatic și conducerea tranziției către o nouă lume digitală. De asemenea, conservarea spațiului umanitar și asigurarea respectării dreptului internațional umanitar și a principiilor umanitare vor rămâne la fel de importante pentru UE.

Nu în ultimul rând, concluziile afirmă că UE va sprijini în continuare ONU ca forum indispensabil pentru soluții multilaterale la provocările globale și va continua să demonstreze leadership global, în vederea promovării unei lumi mai sigure și mai bune pentru toți.

Continue Reading

U.E.

Ministrul de externe luxemburghez: Retransformarea Sfintei Sofia în moschee, un pas înapoi pentru relațiile UE-Turcia

Published

on

© European Union, 2019

Ministrul de externe luxemburghez, Jean Asselborn a criticat schimbarea statutului fostei bazilici Hagia Sophia, din Istanbul, din muzeu în moschee, potrivit declarațiilor făcute înaintea reuniunii de luni a miniștrilor de externe din Uniunea Europeană, informează dpa și AFP, preluat de Agerpres

Pentru prima lor întâlnire în format fizic după luni de reuniuni prin videoconferință, miniștrii intenționau să discute despre luarea unei poziții mai dure în raport cu Ankara, pe fondul incursiunilor acesteia în apele teritoriale ale Greciei și Ciprului din Marea Mediterană cu scopul exploatării reurselor de petrol și gaz, precum și al implicării Turciei în Libia și Siria. De altfel, Înaltul Reprezentant Josep Borrell a declarat în această dimineață că relațiile UE-Turcia nu sunt „momentan deosebit de bune”.

„Când văd acum ce se întâmplă acum cu Hagia Sophia, este o lovitură”, a declarat ministrul de externe al Luxemburgului, Jean Asselborn. Potrivit lui Asselborn, decizia Turciei de a redeschide pentru credincioşi Sfânta Sofia, care a servit drept muzeu începând din 1934, constituie un pas înapoi pentru relaţiile dintre Ankara şi Uniunea Europeană şi, în general, pentru poziția Turciei în lume.

Hagia Sophia a fost construită inițial la Istanbul ca bazilică creștină, iar Papa și alții și-au exprimat tristețea și criticile față de mișcarea președintelui Recep Tayyip Erdogan.

De asemenea, şeful diplomaţiei luxemburgheze a adăugat că „este o lovitură contra Alianţei Civilizaţiilor, iar prin acest gest, Turcia a șters această evoluție”.

Alianţa Civilizaţiilor a fost fondată în 2005 pe baza unei iniţiative a premierului spaniol de la acea vreme, Jose Luis Rodriguez Zapatero, şi a omologului său turc de atunci, Recep Tayyip Erdogan, pentru a promova dialogul intercultural şi interreligios. Obiectivul a fost de o apropiere între Vest şi Est.

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat, vineri, deschiderea fostei bazilici Sfânta Sofia de la Istanbul pentru rugăciuni musulmane, după ce un tribunal i-a anulat acesteia statutul de muzeu, deschizând astfel calea pentru transformarea ei în moschee, transmite AFP, citat de Agerpres.

„S-a decis că Sfânta Sofia va fi plasată sub administrarea Diyanet (Autoritatea pentru afaceri religioase) şi va fi redeschisă rugăciunilor”, a anunţat preşedintele Erdogan, într-un comunicat publicat pe Twitter.

Operă arhitecturală majoră, construită în secolul al VI-lea de către bizantini, care îşi încoronau împăraţii în interiorul acestei catedrale, Sfânta Sofia este un sit inclus în patrimoniul mondial UNESCO şi una dintre principalele atracţii turistice din Istanbul, potrivit Agerpres.

Convertită în moschee după cucerirea Constantinopolului de către otomani în 1453, catedrala a fost transformată în muzeu în 1934 de preşedintele tinerei Republici laice a Turciei, Mustafa Kemal, care a dorit “să o ofere umanităţii”.

Mai multe ţări, mai ales Rusia şi Grecia, care monitorizau cu atenţie soarta patrimoniului bizantin din Turcia, dar şi Statele Unite şi Franţa, au avertizat autorităţile de la Ankara în legătură cu proiectul de transformare a Sfintei Sofia în lăcaş de cult musulman, o măsură pe care preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, un politician conservator islamist, a susţinut-o de mai mulţi ani.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending