Autoritățile de control la frontiere din statele membre ar trebui să acorde o mai mare atenție introducerii cu promptitudine a unor date complete în sistemele de informații ale UE pe care se sprijină supravegherea frontierelor externe ale spațiului Schengen, este concluzia la care a ajuns Curtea de Conturi Europeană, într-un raport, după vizitele pe teren în Finlanda, Franța, Italia, Luxemburg și Polonia.
Sistemele informatice Schengen sunt un instrument puternic și sunt utilizate tot mai mult de către polițiștii de frontieră la efectuarea controalelor. Cu toate acestea, în prezent, unele date nu sunt incluse în sisteme, în timp ce alte date nu sunt complete sau nu sunt introduse în timp util. Acest lucru reduce eficiența unor controale la frontiere, afirmă Curtea.
Crearea spațiului Schengen, care a eliminat controalele la frontiere între 22 de state membre participante și alte patru țări europene, a sporit importanța unui control și a unei supravegheri eficace a frontierelor externe ale acestui spațiu, cu scopul de a preveni criminalitatea și terorismul și de a controla migrația. Potrivit estimărilor, bugetul UE a pus la dispoziție peste 600 de milioane de euro pentru instituirea sistemelor informatice destinate să faciliteze munca polițiștilor de frontieră.
Curtea a examinat în ce măsură principalele sisteme informatice de control la frontiere au permis polițiștilor de frontieră să verifice persoanele care intră în spațiul Schengen la punctele autorizate de trecere a frontierei (puncte de trecere terestre, puncte de trecere portuare și puncte de trecere aeroportuare). În acest sens, auditorii Curții au desfășurat vizite în Finlanda, Franța, Italia, Luxemburg și Polonia.
Sistemele informatice permit controale cu privire la persoane și obiecte, vize și azil, permit compararea amprentelor digitale, precum și accesarea de informații cu privire la registrele cu numele pasagerilor.
„Polițiștii de frontieră se bazează pe datele din sistemele informatice pentru a decide dacă să permită intrarea unei persoane, dar, uneori, ei nu primesc din sistem informații corespunzătoare pentru a putea lua această decizie”, a declarat Bettina Jakobsen, membra Curții de Conturi responsabilă de raport. „Auditul nostru a vizat să identifice, la nivelul concepției și al utilizării acestor sisteme, acele aspecte care pot ajuta polițiștii de frontieră să își desfășoare activitatea în mod mai eficient.”
Sistemele informatice Schengen sunt în general concepute în mod adecvat pentru a facilita controalele la frontiere, iar statele membre vizitate respectau în general cerințele prevăzute de legislație, afirmă Curtea.
Unele țări facilitau însă controale mai eficiente la frontiere decât altele și statele membre ar putea utiliza sistemele de informații într-un mod mai sistematic. Peste jumătate dintre polițiștii de frontieră care au răspuns la chestionarul Curții permiseseră, la un moment dat, anumitor persoane să treacă frontiera fără să consulte sistemele.
Curtea a constatat în special o discrepanță între numărul de vize Schengen acordate și numărul de vize verificate, fapt care ar putea sugera că vizele nu sunt verificate sistematic la toate punctele de trecere a frontierei. Polițiștii de frontieră nu primesc întotdeauna date actuale și complete din sisteme. De exemplu, atunci când verifică un nume, ei pot primi sute de rezultate (de cele mai multe ori, fals pozitive), pe care trebuie să le verifice manual. Acest lucru nu numai că scade eficiența controalelor la frontiere, ci, în același timp, sporește riscul de a se omite rezultatele pozitive reale, mai afirmă Curtea.
Întârzierile mari înregistrate în punerea în practică a soluțiilor informatice pentru supraveghere și pentru registrele cu numele pasagerilor au împiedicat autoritățile de frontieră să facă schimb de informații importante. Întârzieri au existat și la nivelul schimbului de informații cu privire la situația de la frontieră și al schimbului de date dactiloscopice.
Curtea avertizează că transmiterea cu întârziere a datelor dactiloscopice poate conduce la desemnarea incorectă a unei anumite țări ca fiind responsabilă de prelucrarea unei cereri de azil. Pe lângă aceasta, statele membre au nevoie de un timp îndelungat pentru a remedia deficiențele identificate în cursul evaluărilor sistemelor, evaluări pe care Curtea le consideră totuși a fi „riguroase și metodice”.
Astfel, Curtea recomandă Comisiei Europene să promoveze formări suplimentare cu privire la sistemele IT, să îmbunătățească procedurile de control al calității datelor, să analizeze discrepanțele legate de verificarea vizelor, să reducă întârzierile în ceea ce privește introducerea datelor și să reducă timpul necesar pentru corectarea deficiențelor identificate.
