Connect with us

U.E.

Curtea de Conturi Europeană: Sistemele de informații ale UE nu sunt utilizate optim de unele state membre din Spațiul Schengen, eficiența controlului la frontierele externe fiind diminuată

Published

on

© European Union, 2017

Autoritățile de control la frontiere din statele membre ar trebui să acorde o mai mare atenție introducerii cu promptitudine a unor date complete în sistemele de informații ale UE pe care se sprijină supravegherea frontierelor externe ale spațiului Schengen, este concluzia la care a ajuns Curtea de Conturi Europeană, într-un raport, după vizitele pe teren în Finlanda, Franța, Italia, Luxemburg și Polonia. 

Sistemele informatice Schengen sunt un instrument puternic și sunt utilizate tot mai mult de către polițiștii de frontieră la efectuarea controalelor. Cu toate acestea, în prezent, unele date nu sunt incluse în sisteme, în timp ce alte date nu sunt complete sau nu sunt introduse în timp util. Acest lucru reduce eficiența unor controale la frontiere, afirmă Curtea.

Crearea spațiului Schengen, care a eliminat controalele la frontiere între 22 de state membre participante și alte patru țări europene, a sporit importanța unui control și a unei supravegheri eficace a frontierelor externe ale acestui spațiu, cu scopul de a preveni criminalitatea și terorismul și de a controla migrația. Potrivit estimărilor, bugetul UE a pus la dispoziție peste 600 de milioane de euro pentru instituirea sistemelor informatice destinate să faciliteze munca polițiștilor de frontieră.

Curtea a examinat în ce măsură principalele sisteme informatice de control la frontiere au permis polițiștilor de frontieră să verifice persoanele care intră în spațiul Schengen la punctele autorizate de trecere a frontierei (puncte de trecere terestre, puncte de trecere portuare și puncte de trecere aeroportuare). În acest sens, auditorii Curții au desfășurat vizite în Finlanda, Franța, Italia, Luxemburg și Polonia.

Sistemele informatice permit controale cu privire la persoane și obiecte, vize și azil, permit compararea amprentelor digitale, precum și accesarea de informații cu privire la registrele cu numele pasagerilor. 

„Polițiștii de frontieră se bazează pe datele din sistemele informatice pentru a decide dacă să permită intrarea unei persoane, dar, uneori, ei nu primesc din sistem informații corespunzătoare pentru a putea lua această decizie”, a declarat Bettina Jakobsen, membra Curții de Conturi responsabilă de raport. „Auditul nostru a vizat să identifice, la nivelul concepției și al utilizării acestor sisteme, acele aspecte care pot ajuta polițiștii de frontieră să își desfășoare activitatea în mod mai eficient.”

Sistemele informatice Schengen sunt în general concepute în mod adecvat pentru a facilita controalele la frontiere, iar statele membre vizitate respectau în general cerințele prevăzute de legislație, afirmă Curtea.

Unele țări facilitau însă controale mai eficiente la frontiere decât altele și statele membre ar putea utiliza sistemele de informații într-un mod mai sistematic. Peste jumătate dintre polițiștii de frontieră care au răspuns la chestionarul Curții permiseseră, la un moment dat, anumitor persoane să treacă frontiera fără să consulte sistemele.

Curtea a constatat în special o discrepanță între numărul de vize Schengen acordate și numărul de vize verificate, fapt care ar putea sugera că vizele nu sunt verificate sistematic la toate punctele de trecere a frontierei. Polițiștii de frontieră nu primesc întotdeauna date actuale și complete din sisteme. De exemplu, atunci când verifică un nume, ei pot primi sute de rezultate (de cele mai multe ori, fals pozitive), pe care trebuie să le verifice manual. Acest lucru nu numai că scade eficiența controalelor la frontiere, ci, în același timp, sporește riscul de a se omite rezultatele pozitive reale, mai afirmă Curtea.

Întârzierile mari înregistrate în punerea în practică a soluțiilor informatice pentru supraveghere și pentru registrele cu numele pasagerilor au împiedicat autoritățile de frontieră să facă schimb de informații importante. Întârzieri au existat și la nivelul schimbului de informații cu privire la situația de la frontieră și al schimbului de date dactiloscopice.

Curtea avertizează că transmiterea cu întârziere a datelor dactiloscopice poate conduce la desemnarea incorectă a unei anumite țări ca fiind responsabilă de prelucrarea unei cereri de azil. Pe lângă aceasta, statele membre au nevoie de un timp îndelungat pentru a remedia deficiențele identificate în cursul evaluărilor sistemelor, evaluări pe care Curtea le consideră totuși a fi „riguroase și metodice”.

Astfel, Curtea recomandă Comisiei Europene să promoveze formări suplimentare cu privire la sistemele IT, să îmbunătățească procedurile de control al calității datelor, să analizeze discrepanțele legate de verificarea vizelor, să reducă întârzierile în ceea ce privește introducerea datelor și să reducă timpul necesar pentru corectarea deficiențelor identificate.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Liderul opoziției britanice, Jeremy Corbyn, a prezentat scuze alegătorilor săi pentru rezultatul obținut la alegerile legislative: “Îmi pare rău că nu am fost la înălţime şi îmi asum responsabilitatea”

Published

on

© Jeremy Corbyn/ Facebook

Liderul opoziţiei laburiste Jeremy Corbyn a prezentat scuze alegătorilor săi, duminică, pentru rezultatul foarte prost obţinut de partidul său în timpul alegerilor legislative care au avut loc joi în Regatul Unit, apărând totodată programul Partidului Laburist, informează AFP, relatează Agerpres.

“Îmi pare rău că nu am fost la înălţime şi îmi asum responsabilitatea”, a declarat Corbyn într-o scrisoare deschisă publicată de Sunday Mirror.

Partidul Conservator al premierului Boris Johnson a câștigat alegerile legislative anticipate din Marea Britanie și va obține o majoritate absolută în Parlamentul de la Londra care îi oferă șefului guvernului britanic oportunitatea de a duce la capăt procesul de ieșire a Regatului Unit din UE.

Alegerile de joi din Marea Britanie au fost al treilea scrutin legislativ din Regatul Unit în mai puțin de cinci ani și primul care a avut loc în luna decembrie în aproape 100 de ani, după alegerile din 1923. Considerate ”scrutinul unei întregi generații” pentru viitorul țării, acest proces electoral a fost dominat de situația generată în urma referendumului privind Brexit din 2016.

Scrutinul legislativ a fost convocat după ce fostul Parlament de la Londra a refuzat să aprobe acordul negociat de Boris Johnson pentru ieșirea Regatului din Uniunea Europeană, fapt care a determinat prelungirea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020.

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: ”Premiul Charlemagne acordat Președintelui României este un prilej de bucurie pentru fiecare român”

Published

on

© Dan Motreanu- Facebook

Eurdeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) salută distincția internațională pe care o va primi președintele Klaus Iohannis prin acordarea Premiului Charlemagne: ”Acest premiu acordat Președintelui României este un prilej de bucurie pentru fiecare român”.


”Prin tradiţie, ceremonia de decernare are loc în sala festivă a Primăriei oraşului Aachen în ziua în care se sărbătoreşte Înălţarea Domnului. Lui Klaus Iohannis îi va fi înmânat premiul anul viitor în data de 21 mai”, mai transmite acesta pe pagina de Facebook.

 

Preşedintele Klaus Iohannis va primi anul viitor premiul Carol cel Mare acordat de oraşul german Aachen pentru merite europene.

Anunţul a fost dat publicităţii de conducerea Societăţii de Decernare a Premiului Internaţional Carol cel Mare, informează Deutsche Welle.

Consiliul director al Societăţii de Decernare a Premiului Internaţional Carol cel Mare, format din 17 membri, a precizat că anul viitor va fi omagiat “un militant proeminent pentru valorile europene, pentru libertate şi democraţie, pentru drepturile minorităţilor şi diversitate culturală”. Cu mare angajament şi succes , Klaus Iohannis a condus România pe calea unei politici pro-europene şi de apărare a statului de drept – se mai arată în motivarea deciziei. În plus, consiliul director evidenţiază că preşedintele României întăreşte Uniunea Europeană, îşi asumă ţelurile ei şi stimulează cooperarea între ţările membre. Prestaţia sa reprezintă unul din cele mai mari progrese sub aspectul integării, din 1989 încoace – se mai menţionează în comunicat. Societatea din Aachen elogiază de asemenea meritele viitorului laureat în privinţa apărării statului de drept şi a independenţei justiţiei din România.

Premiul Carol cel Mare se decernează anual începând din anul 1950 unor personalităţi care s-au remarcat prin activitatea depusă în slujba ideii europene şi poartă numele împăratului medieval considerat părintele Europei unite. Cu acest premiu au fost onoraţi, de-a lungul timpului, între alţii: Papa Francisc, Winston Churchill, Helmut Kohl, Angela Merkel, François Mitterrand şi regina Beatrix a Olandei. Anul trecut prestigioasa distincţie a revenit preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, iar în acest an secretarului general al ONU, António Guterres.

Continue Reading

U.E.

Brexit: Parlamentarii britanici vor vota până de Crăciun acordul care permite Marii Britanii să se retragă din Uniunea Europeană

Published

on

© Boris Johnson/ Istagram

Parlamentarii britanici vor vota până de Crăciun acordul de Brexit pe care premierul conservator Boris Johnson l-a convenit cu Bruxellesul, a declarat acesta sâmbătă, conform Agerpres și Digi.24, care citează agenția dpa.

După ce a câștigat majoritatea absolută în Parlamentul britanic, se pare că prim-ministrul Boris Johnson nu mai este nevoit ”să moară într-un șanț”, pentru a duce la bun sfârșit procesul Brexit, deoarece aprobarea acordului de Brexit în Parlament, care permite Marii Britanii să se retragă din Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, este de aşteptat să fie o formalitate acum, când conservatorii deţin o majoritate largă după alegeri.

Reaminitm că premierul britanic Boris Johnson a promis în luna septembrie că nu va amâna ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, stabilită după ultima amânare convenită de Londra și liderii europeni pentru 31 octombrie, el afirmând că ar prefera mai degrabă să ”moară într-un şanţ” decât să facă aşa ceva. Cu toate acestea amânarea a avut loc, iar viitorul Brexit este programat pentru 31 ianuarie 2020.

Noua legislatură de după alegeri va începe pe 19 decembrie, conform unui calendar publicat de agenţia britanică de presă Press Association.

Boris Johnson, care a câştigat detaşat alegerile parlamentare anticipate de joi, a făcut declaraţia despre aprobarea acordului Brexit până de Crăciun la Sedgefield, în nord-estul Angliei, fieful fostului premier laburist Tony Blair, unde conservatorii au obţinut un număr istoric de voturi din partea simpatizanţilor Partidului Laburist, de opoziţie.

Acordul la care au ajuns UE și guvernul lui Boris Johnson, aprobat de Consiliul European în luna octombrie, a fost modificat într-o proporție scăzută față de precedentele sale forme, însă noua înțelegere înlătură mecanismul de backstop (plasa de siguranță). Acordul convenit între Londra şi Bruxelles prevede că Irlanda de Nord va fi de facto în interiorul vamal britanic, însă de jure va rămâne aliniată anumitor norme ale pieţei unice europene, pentru a se evita reapariţia unei frontiere între Irlanda şi Irlanda de Nord şi a menţine Acordul de pace din Vinerea Mare. Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.

Citiți și: “Mai bine aș muri într-un șanț” decât să amân Brexit-ul: Boris Johnson a trimis nesemnată scrisoarea de prelungire, dar a semnat o a doua scrisoare în care spune că amânarea este o greșeală

Conservatorii britanici au câştigat 365 de locuri în parlamentul cu 650 de locuri, cu 48 de mandate mai multe decât înainte, graţie electoratului laburist favorabil Brexitului. Laburiştii au pierdut, în schimb, 59 de locuri şi au acum 203 parlamentari în Westminster, faţă de 262 anterior. Este cel mai slab rezultat al laburiştilor din 1935.

Potrivit lui Boris Johnson, victoria sa rezultă din „decizia irefutabilă, irezistibilă şi incontestabilă” a britanicilor de a „ajunge în sfârşit la Brexit” până la 31 ianuarie, așa cum a promis în campanie.

Citiți și: Președintele Franței, Emmanuel Macron, transmite un mesaj ”prietinilor britanici”: ”Prin Brexit părăsiți Uniunea Europeană, dar nu și Europa”

Continue Reading

Facebook

Europarlamentarul Clotilde Armand, Renew Europe, organizează Conferința „Europa de Vest vs. Europa de Est? Nu. O Europă mai convergentă” București, vineri, 13 decembrie a.c., începând cu orele 11:00, la hotel Hilton – Athénée Palace, Salon Le Diplomat

Advertisement
Advertisement

Trending