Președintele american Donald Trump a apreciat marți că Alianța Nord-Atlantică „ar fi fost în cenușa istoriei” dacă el nu ar fi fost lider al Statelor Unite.
„Nicio persoană, niciun președinte nu a făcut mai mult pentru NATO decât președintele Donald J. Trump”, a scris Trump despre el însuși, pe propria sa rețea socială Truth Social.
Mesajul lui Trump coincide cu împlinirea unui an de când a revenit la Casa Albă. În acest an, administrația sa a fost marcată de tensiuni comerciale internaționale, retrageri și reveniri în acorduri internaționale, și o politică externă axată pe consolidarea influenței SUA pe plan global, adesea în contradicție cu aliații tradiționali din Europa.
„Dacă nu aș fi apărut eu, NATO nu ar exista acum!!! Ar fi fost în cenușa istoriei. Trist, dar ADEVĂRAT!!!”, a continuat liderul de la Casa Albă, cu o zi înainte de a se deplasa la Forumul Economic Mondial de la Davos, unde este așteptat să rostească un discurs într-o perioadă tulbure, accentuată inclusiv de acțiunile sale.
La un an de la preluarea mandatului prezidențial, politica externă a lui Trump a reconfigurat profund peisajul geopolitic, culminând cu strategia de securitate națională din luna decembrie a anului trecut, care evocă preeminența Statelor Unite în Emisfera Vestică și care acuză UE că ar fi responsabil de un declin civilizațional în Europa, continent pe care Washington-ul susține că-l privește drept un aliat.
Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, va susține o conferință de presă pentru a informa reporterii despre primul an de mandat al președintelui Donald Trump după revenirea la Casa Albă.
„În doar un an, președintele Trump a realizat mai mult decât fac mulți președinți în opt ani. Nu am mai avut niciodată un președinte care să lupte mai mult pentru a-și îndeplini promisiunile făcute poporului american decât președintele Trump”, a scris Leavitt pe X.
Pe frontul conflictelor globale, Trump a susținut că a oprit opt războaie de când a revenit la Casa Albă, însă nu a reușit să pună capăt și războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Între timp, Statele Unite conduse de Trump au executat o acțiune militară în Venezuela, unde forțele SUA l-au capturat pe 3 ianuarie președintele Nicolas Maduro într‑o operațiune criticată pe plan internațional ca o încălcare a dreptului internațional.
Poziția americană în Orientul Mijlociu a oscilat între presiuni asupra Iranului, atacuri împotriva facilităților nucleare iraniene și eforturi de mediere privind conflictul din Gaza, inclusiv lansarea unui Consiliu pentru Pace.
Tensiunile transatlantice au atins cote fără precedent, în special în ceea ce privește relația cu Uniunea Europeană și NATO. Summitul NATO de la Haga din 2025 a stabilit un nou prag de cheltuieli pentru apărare de 5% din PIB pentru statele aliate europene, sub presiunea americană de a spori capacitățile europene de descurajare și cu amenințarea că SUA nu i-ar mai apăra pe aliați.
Cel mai recent, Trump a escaladat o criză diplomatică și comercială legată de Groenlanda, amenințând că va impune tarife punitive de până la 25% asupra importurilor din opt state NATO și UE — printre care Danemarca, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda, Norvegia, Suedia și Finlanda — dacă acestea nu acceptă un acord privind achiziția completă a Groenlandei de către SUA.
De aceea, liderii lumii se reunesc în aceste zile la Davos, sub deviza „Spiritul dialogului” încercând să gestioneze pe fundal o criză transatlantică de proporții, declanșată prin decizia președintelui SUA până „în momentul în care se ajunge la un acord pentru achiziția completă și totală a Groenlandei” de către Statele Unite, obiectiv respins cu fermitate de europeni.
Trump va urca pe scena Forumului Economic Mondial, unde s-a aflat ultima dată în 2020 și căruia i s-a adresat prin legătură video anul trecut, după lideri precum președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele francez Emmanuel Macron sau premierul canadian Mark Carney, care au susținut discursuri marți.
Șocurile geopolitice „seismice” vor construi o „nouă Europă independentă”, iar răspunsul nostru în ceea ce privește tarifele și situația legată de Groenlanda va fi de neclintit și unit, a afirmat Ursula von der Leyen, în vreme ce Emmanuel Macron e evocat faptul că UE ar putea folosi arma sa comercială împotriva SUA.
„Am putea ajunge în situația de a folosi Instrumentul Anti-Coerciție împotriva Statelor Unite. Este o nebunie. Acesta este rezultatul imprevizibilității și al unei agresiuni inutile”, a spus el, precizând că preferă respectul și nu brutalitatea, într-o aluzie la președintele american Donald Trump.
Mark Carney a îndemnat ca puterile mijlocii să se unească împotriva coerciției exercitate de superputeri agresive, avertizând că „supunerea nu va aduce siguranță” într-o lume în care ordinea internațională bazată pe reguli s-a prăbușit.
„Vechea ordine nu se va întoarce. Nu ar trebui să o jelim. Nostalgia nu este o strategie. Dar din fractură putem construi ceva mai bun, mai puternic și mai just. Există o tendință puternică a țărilor de a merge pe linia majorității. De a se acomoda. De a evita problemele. De a spera că supunerea va aduce siguranță. Nu va aduce. Nu mai invocați ordinea internațională bazată pe reguli ca și cum ar mai funcționa așa cum este prezentată. Numiți sistemul așa cum este: o perioadă în care cei mai puternici își urmăresc interesele, folosind integrarea economică drept armă de coerciție”, a afirmat premierul canadian.
Pe acest fond, liderii celor 27 de guverne ale Uniunii Europene se vor reuni pe 22 ianuarie, pentru a discuta un răspuns la amenințările președintelui american Donald Trump de a prelua Groenlanda, în vreme ce ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene s-au reunit de urgență la Bruxelles și au luat în calcul aplicarea unor tarife în valoare de 93 de miliarde de euro asupra Statelor Unite sau restricționarea accesului companiilor americane pe piața europeană. De asemenea, este de așteptat ca Parlamentul European să blocheze acordul privind tarifele impuse de Donald Trump Uniunii Europene, negociat anul trecut cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cele două mari grupuri politice din Parlament au anunțat că vor opri procesul de ratificare legală ca răspuns la cele mai recente amenințări ale președintelui american. Acordul prevede stabilirea tarifelor americane pentru importurile din UE la 15%, în schimbul renunțării de către Uniune la aplicarea de taxe vamale pentru exporturile americane.
Sporind tensiunile, președintele american Donald Trump a publicat peste noapte o serie de mesaje pe rețeaua sa socială, precizând că a discutat telefonic cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, că a convenit asupra unei întâlniri la Davos cu actorii-cheie pe tema Groenlandei, după care a publicat un mesaj text de la președintele francez Emmanuel Macron care îl invita la o cină și la o reuniune G7 la Paris, a distribuit o fotografie modificată cu o hartă a emisferei vestice care prezenta Canada (și Venezuela) drept teritorii americane și a criticat dur Marea Britanie pentru cedarea unei baze militare din Oceanul Indian.
Totuși, secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a transmis un mesaj de liniștire a apelor transatlantice tulburate de decizia președintelui SUA de a impune tarife vamale. “Apartenența SUA la NATO nu este pusă la îndoială. Suntem parteneri în încercarea de a opri acest război tragic dintre Rusia și Ucraina. Asta nu înseamnă că nu putem avea dezacorduri cu privire la viitorul Groenlandei”, a declarat oficialul american.
