Connect with us

INTERNAȚIONAL

Democrațiile liberale și liderii transatlantici trebuie să se “dezvețe de neputință” și să schimbe cursul crizelor, avertizează raportul anual al Conferinței de Securitate de la München

Published

on

© Munich Security Conference

Este lumea la marginea unui abis? Își pierde umanitatea controlul asupra propriei sorții? Ce se poate face pentru a depăși sentimentul generalizat de neputință în fața unor crize care se consolidează reciproc? Sunt democrațiile liberale – și în special partenerii transatlantici – capabile să iasă din sentimentul de neputință și să schimbe cursul crizelor în creștere? Acestea sunt întrebările care prefațează raportul anual al Conferinței de Securitate de la München, cel mai prestigios forum dedicat securității internaționale, ce se desfășoară între 18 și 20 februarie la celebrul hotel Bayerischer Hof din capitala Bavariei și ce are loc în miezul unui peisaj geopolitic oscilant între iminența unei invazii sau atac militar al Rusiei asupra Ucrainei și continuarea căii diplomatice în discuțiile dintre Occident și Moscova pe marginea arhitecturii de securitate a Europei.

Intitulat “Turning the Tide – Unlearning Helplessness“, într-o veritabilă tradiție a sufixelor anglo-saxone “lessness” (după raportul din 2020 – Westlessness și tema ediției speciale online din 2021 – “Beyond Westlessness: Renewing Transatlantic Cooperation, Meeting Global Challenges”), raportul din acest an furnizează o analiză sumbră asupra valului unor crize globale fără precedent.

Aflat pentru ultima oară la cârma Conferinței pe care o prezidează începând din 2007, veteranul diplomat Wolfgang Ischinger a privit retrospectiv la ultimii 14 ani și “nu-și amintește nicio perioadă în care să fi existat atâtea crize care să se suprapună”, referindu-se la provocările reprezentate de Iran, ascensiunea ca superputere globală a Chinei și arhitectura de securitate euro-atlantică pe fondul agresivității Rusiei față de Ucraina. Ischinger va fi înlocuit de Christoph Heusgen, fost ambasador al Germaniei la ONU în perioada 2017-2021.

Cu o prezență redusă, ediția MSC 2022 va rămâne fidelă formelor sale tradiționale, dar va primi mai puțini invitați, precum și delegații mai mici, pentru a asigura sănătatea și siguranța participanților săi și a publicului din München.

CaleaEuropeana.ro va relata, pentru al cincilea an consecutiv, de la acest important for de dezbateri consacrat securității și apărării la nivel internațional. (Urmăriți aici corespondența premieră CaleaEuropeană.ro de la ediția din 2018, aici corespondența de la ediția din 2019, aici corespondența din 2020, aici relatările din 2021 și aici corespondența virtuală din 2022).

Pentru prima dată în istorie, o femeie vicepreședinte va reprezenta SUA. Kamala Harris, Olaf Scholz, Jens Stoltenberg și Ursula von der Leyen – printre invitații de marcă

După ce anul trecut, la ediția specială online organizată sub forma unui regal de revigorare a unității transatlantice, Joe Biden a devenit primul președinte american în funcție care s-a adresat vreodată Conferinței, în 2022, forumul din capitala bavareză își va deschide ușile pentru prima dată în istorie unei femei vicepreședinte, care va reprezenta Statele Unite la Conferința de Securitate de la München.

Kamala Harris va face parte dintr-o galerie însemnată de lideri politici transatlantici prezenți la München, între care noul cancelar german Olaf Scholz, noul ministru de externe al Germaniei, Annalena Baerbock, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg sau președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

De asemenea, este anticipată și o însemnată prezență la nivel ministerial aliat, având în vedere că lucrările Conferinței vor fi precedate de o reuniune a miniștrilor apărării din țările NATO, întrunire crucială și pentru România, care, pe lângă suplimentările de forțe militare americane, așteaptă o decizie privind înființarea unui grup de luptă al Alianței Nord-Atlantice pe teritoriul său.

În ceea ce privește SUA, Harris va continua tradiția americană a reprezentării la nivel de vicepreședinte, poziție din care Statele Unite au fost reprezentate aproape jumătate din timpul ultimilor 15 ani de fostul vicepreședinte Joe Biden. Anul trecut, în calitate de președinte, Biden a făcut apel la o comunitate transatlantică unită în fața Rusiei, având în vedere că Vladimir Putin încearcă să slăbească proiectul european și NATO, a anunțat “o competiție strategică dură de lungă durată” cu China și a cerut Europei să acționeze la unison cu SUA având în vedere noua eră a competiției între democrațiile liberale și regimurile autoritare.

Schimbarea cursului evenimentelor și dezvățarea de neputință a democrațiilor liberale

Abundența crizelor care trebuie rezolvate simultan constituie tema raportului de securitate de la München, document ce este întotdeauna publicat cu câteva zile înainte de reuniunea de la Bayrischer Hof din München și care pregătește terenul de discuții, agenda importantului eveniment. În acest an, raportul se intitulează “Turning the Tide, Unlearning Helplessness” – Schimbarea cursului evenimentelor, dezvățarea de neputință, relatează Deutsche Welle.

În mod clar, 2021 nu a fost un an favorabil optimismului geopolitic, atenționează raportul Conferinței, invocând pandemia de coronavirus aparent nesfârșită, amenințarea din ce în ce mai tangibilă a schimbărilor climatice, vulnerabilitățile supărătoare ale unei lumi interconectate sau creșterea tensiunilor geopolitice, toate aceste provocări adăugându-se la un sentiment de pierdere a controlului.

Noul Raport de securitate de la München susține că, la fel cum oamenii pot suferi de “neputință învățată” – un termen psihologic care descrie sentimentul că nimic din ceea ce face cineva nu poate produce o schimbare pozitivă – și societățile pot ajunge să creadă că sunt incapabile să controleze provocările cu care se confruntă. Această convingere, avertizează raportul, se poate transforma într-o profeție care se auto-împlinește și poate împiedica lumea să abordeze cele mai importante crize înainte de a fi prea târziu.

Ediția din 2022 a Raportului de securitate de la München acoperă provocările de securitate din Afganistan, regiunea Sahel, Cornul Africii și Europa de Est, precum și riscurile reprezentate de dependențele din lanțurile de aprovizionare cu tehnologii critice și de inegalitatea în creștere.

În timp ce provocările sunt reale, susține raportul, instrumentele și resursele necesare pentru a le aborda sunt, de fapt, disponibile.

Liderii transatlantici trebuie să revigoreze optimismul și impulsul palpabil din primele zile ale administrației Biden și să demonstreze că atât democrația ca sistem, cât și alianțele bazate pe valori liberale, pot fi benefice pentru cetățenii statelor lor și pentru întreaga lume. În mod colectiv, ei au șansa de a schimba cursul lucrurilor. Individual, riscă să fie duși de val“, avertizează raportul Conferinței.

În ultimele cinci decenii, Conferința de Securitate de la München, aflată la cea de-a 58-a ediție în 2022, a devenit o întâlnire esențială anuală pentru comunitatea strategică internațională. De la înființarea sa în 1963 ca “Internationale Wehrkunde Begegnung” (n.r – reuniune internațională de apărare), MSC s-a transformat într-un forum independent dedicat promovării soluționării pașnice a conflictelor și a cooperării internaționale și dialogului. În plus, față de conferința emblematică anuală din februarie, MSC găzduiește în mod regulat alte evenimente de mare amploare în capitalele din întreaga lume.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Estonia subliniază că împreună cu Finlanda ar avea mijloacele necesare pentru a închide Golful Finlandei pentru navele militare ruse: ”Marea Baltică va fi o mare a NATO”

Published

on

© NATO

Ministrul eston al Apărării, Hanno Pevkur, a punctat vineri că integrarea sistemelor de rachete de apărare costieră ale Estoniei şi Finlandei vor putea permite închiderea Golfului Finlandei pentru navele militare ruse, dacă va fi necesar, consemnează agenţia EFE, citată de Agerpres.

Într-un interviu acordat cotidianului finlandez Iltalehti, ministrul eston a subliniat importanţa coordonării acestor sisteme odată cu aderarea Finlandei la NATO, o măsură pe care a convenit-o săptămâna aceasta cu omologul său finlandez, Antti Kaikkonen.

”Finlanda și Suedia, în calitate de membri NATO, vor consolida semnificativ regiunea Mării Baltice și ne vom coordona planurile de apărare pentru o mai bună securitate a națiunilor noastre. Raze de acţiune a rachetelor de coastă estone şi finlandeze este mai mare decât lăţimea Golfului Finlandei. Aceasta înseamnă că ne putem coordona apărarea cu rachete şi să ne transmitem reciproc toate informaţiile”, a explicat Hanno Pevkur.

”Marea Baltică va fi o mare interioară a NATO după ce Suedia şi Finlanda vor adera la NATO. Faţă de cum este acum, situaţia se va schimba”, remarcă ministrul eston al apărării.

Șefii de stat sau de guvern ai statelor membre NATO, reuniți la finalul lunii iunie în cadrul summitului de la Madrid, au invitat Finlanda și Suedia, prin declarația finală, să devină membre ale Alianței.

Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.

Recent, Statele Unite au devenit cea de-a 23-a țară care au ratificat aceste documente, printre celelalte care au făcut deja acest lucru numărându-se și România.

Continue Reading

SUA

SUA pregătesc ”o foaie de parcurs ambițioasă” privind relațiile comerciale cu Taiwanul, în replică la acțiunile ”provocatoare” ale Chinei

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Statele Unite își vor consolida relațiile comerciale cu Taiwanul și vor efectua noi curse aeriene și maritime în strâmtoare, în replică la acțiunile ”provocatoare” ale Chinei, a anunțat vineri un înalt responsabil american, potrivit AFP, citat de Agerpres.

O ”foaie de parcurs ambiţioasă” privind comerţul va fi prezentată ”în zilele următoare”, a declarat Kurt Campbell, coordonator al Casei Albe pentru Asia-Pacific.

Acest consilier al lui Joe Biden a afirmat că Beijingul s-a folosit de recenta vizită controversată a preşedintei Camerei Reprezentanţilor a SUA, Nancy Pelosi, pentru a încerca să bulverseze statu-quo-ul privind situaţia insulei.

Această vizită a fost ”coerentă” cu politica Washingtonului, iar China a ”exagerat”, a apreciat acesta.

China s-a înfuriat după vizita în Taiwan a președintei Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, care a avut loc săptămâna trecută, astfel că Beijingul a lansat manevre militare de amploare, mobilizând avioane, nave şi rachete balistice în şase sectoare din jurul acestei insule pe care o consideră parte a Chinei continentale.

Mai mult, primul poluator la nivel global a decis încetarea cooperării cu Statele Unite în mai multe domenii printre care și în ceea ce privește schimbările climatice, un regres în acest sector după ce aceste două state și-au luat angajamentul în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice, ce a avut loc în luna noiembrie în Glasgow, să coopereze pentru a combate efectele încălzirii globale.

Continue Reading

NEWS

Europa ar putea folosi rachetele companiei SpaceX după golul lăsat de rachetele rusești Soyuz. Directorul general ESA: Războiul din Ucraina a arătat că suntem prea dependenți de Rusia

Published

on

© Agence spatiale européenne (ESA), 2016/Source: EC - Audiovisual Service

Agenția Spațială Europeană (ESA) a demarat discuțiile preliminare cu compania americană SpaceX, a miliardarului Elon Musk, pentru utilizarea rachetelor sale, după ce conflictul din Ucraina a blocat accesul Occidentului la rachetele rusești Soyuz, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Aş spune că sunt două opţiuni şi jumătate pe care le discutăm. Una este în mod clar SpaceX. Cealaltă ar putea fi Japonia”, a declarat Josef Aschbacher, directorul-general al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). ”Japonia aşteaptă zborul inaugural al următoarei sale generaţii de rachete. O altă opţiune ar putea fi India”, a adăugat Aschbacher.

Acesta a apreciat că ”SpaceX este mai operaţională decât celelalte şi cu siguranţă una din variantele de rezervă pe care le analizăm”.

În urma războiului declanșat de Rusia în Ucraina, clienții care au întrerupt colaborarea cu sectorul aerospațial rusesc s-au reorientat către compania Elon Musk.

Directorul ESA a subliniat că războiul din Ucraina a demonstrat că strategia de cooperare, veche de câteva decenii, a Europei cu Rusia în domeniul livrărilor de gaze şi alte domenii, precum spaţiul, nu mai funcţionează. ”Acesta a fost un semnal de alarmă că am fost mult prea dependenţi de Rusia. Şi cu acest semnal de alarmă sperăm că îi va face pe decidenţi să îşi dea seama, ca şi mine, că trebuie să consolidăm capabilităţile şi independenţa Europei”, a spus Josef Aschbacher.

Până acum, Europa a depins de racheta italiană Vega pentru lansarea în spaţiu a încărcăturilor mici, de racheta Soyuz pentru încărcăturile medii şi de racheta Ariane 5 pentru misiunile grele. Vega C, următoarea generaţie de rachete Vega, şi-a făcut debutul luna trecută în timp ce prima lansare a rachetei Ariane 6, care va succeda Ariane 5, a fost amânată pentru 2023.

Aschbacher a spus că un calendar mai clar cu privire la Ariane 6 va fi disponibil în luna octombrie. Abia atunci ESA va finaliza un plan de rezervă care va fi prezentat, în luna noiembrie, miniştrilor din cele 22 state membre ale agenţiei.

La mijlocul lunii februarie, Comisia Europeană a prezentat o serie de inițiative pe care le va coordona în domenii critice pentru apărarea și securitatea din cadrul UE.

Printre aceste inițiative se numără și consolidarea dimensiunii de apărare a activităților spațiale la nivelul UE prin promovarea abordării de tip ”dublă utilizare începând cu momentul conceperii” pentru infrastructurile spațiale ale UE, cu scopul de a oferi noi servicii reziliente care să răspundă nevoilor guvernamentale, inclusiv în domeniul apărării.

Continue Reading

Facebook

NATO15 hours ago

Estonia subliniază că împreună cu Finlanda ar avea mijloacele necesare pentru a închide Golful Finlandei pentru navele militare ruse: ”Marea Baltică va fi o mare a NATO”

U.E.16 hours ago

Volodimir Zelenski, un nou apel către UE pentru interzicerea vizelor pentru cetățenii ruși: Uniunea ”nu trebuie transformată într-un supermarket”

SUA18 hours ago

SUA pregătesc ”o foaie de parcurs ambițioasă” privind relațiile comerciale cu Taiwanul, în replică la acțiunile ”provocatoare” ale Chinei

CONSILIUL UE20 hours ago

UE va discuta luna aceasta dacă interzice acordarea de vize pentru toți cetățenii ruși. Președinția cehă a Consiliului UE: ”Ar putea fi o altă sancţiune foarte eficace”

ROMÂNIA21 hours ago

Mai multe proiecte ale Transgaz au fost transmise către BEI în vederea finanțării. Ministrul Energiei: Investim în dezvoltarea sistemului național de transport al gazelor naturale

Daniel Buda22 hours ago

Comisia Europeană, după interpelarea eurodeputatului Daniel Buda: Lucrăm la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența de îngrășămintele agricole din Rusia

ROMÂNIA23 hours ago

Președintele Camerei Deputaților și ministrul Apărării, în vizită la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii. Marcel Ciolacu i-a asigurat pe militari de sprijinul său necondiționat pentru Armata României

U.E.23 hours ago

Liderii instituțiilor UE, ”consternați” de atacul asupra scriitorului Salman Rushdie: Libertatea de gândire este unul dintre cele mai prețioase drepturi

ROMÂNIA2 days ago

Transgaz a primit undă verde din partea Ministerului Energiei pentru construirea conductei de transport gaze naturale pe direcția Prunișor – Orșova – Băile Herculane – Jupa

U.E.2 days ago

Ursula von der Leyen și Roberta Metsola, mesaj de Ziua Internațională a Tineretului: UE va fi mai puternică dacă le permitem tinerilor să devină promotorii schimbării

ROMÂNIA3 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending