Comisia Europeană salută consensul preliminar asupra Acordului internațional de prevenire și combatere a pandemiilor privind astăzi, la Geneva, potrivit comunicatului oficial al Executivului European.

După trei ani de negocieri intense, acordul la care s-a ajuns reprezintă o contribuție semnificativă la consolidarea capacităților de prevenire, pregătire și reacție în caz de pandemie, prin adoptarea unei abordări bazate pe principiul „o singură sănătate”. Acesta este un pas decisiv către o abordare globală mai echitabilă și mai proactivă a prevenirii și gestionării pandemiilor viitoare, cu respectarea deplină a responsabilităților și competențelor în materie de politică de sănătate ale fiecărui stat membru al UE.

UE își menține angajamentul de a colabora cu toți partenerii și părțile interesate în vederea creării unei arhitecturi globale mai puternice, mai rezistente și mai echitabile pentru pregătirea și răspunsul la viitoarele pandemii.

Se preconizează că Acordul privind pandemia va fi adoptat în mod oficial în cadrul celei de a 78-a Adunări Mondiale a Sănătății din luna mai.

„Pandemia COVID-19 a provocat suferințe enorme societăților și economiilor noastre și a testat la limită sistemele de sănătate publică. Răspunsul nostru colectiv și global a arătat că acțiunile decisive, colaborarea consolidată și solidaritatea internațională sunt calea de urmat. Anunțul de astăzi este un pas important către o cooperare internațională mai strânsă. Odată adoptat, acest acord poate aduce o contribuție semnificativă la consolidarea capacităților noastre de prevenire, pregătire și reacție în caz de pandemie și la dezvoltarea de noi contramăsuri medicale ori de câte ori este necesar, inclusiv printr-un rol constructiv al UE, cu respectarea deplină a responsabilităților și competențelor în materie de politică de sănătate ale fiecărui stat membru al UE”, a transmis comisarul european pentru sănătate, Olivér Várhelyi. 

Comisia pentru Sănătate din Camera Deputaților, condusă de deputatul Alexandru Rogobete, a adoptat modificări esențiale la Ordonanța Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale.

„Aceste schimbări vin în sprijinul unei accesibilități mai mari la servicii medicale, mai aproape de comunități și grupuri vulnerabile. Este un pas esențial pentru o Românie mai sănătoasă, cu servicii medicale mai bine integrate în viața de zi cu zi a oamenilor”, a transmis deputatul într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

Această inițiativă a extins cadrul legal pentru înființarea și funcționarea cabinetelor medicale, introducând noi locații unde acestea pot activa, precum: în cadrul instituțiilor publice de asistență socială, în unități de învățământ – școli, licee, universități; în cadrul instituțiilor juridice, pentru angajații proprii, în serviciile interne de prevenire și protecție.

De asemenea, se vor putea înființa cabinete de recuperare, medicină fizică și balneologie în cadrul centrelor de servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu pentru persoanele adulte cu dizabilități din structura instituțiilor publice de asistență socială, dar și cabinete medicale școlare/cabinete stomatologice școlare în cadrul unităților de învățământ.

Potrivit președintelui Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților, „aceste modificări permit dezvoltarea rețelei de servicii medicale în proximitatea beneficiarilor, ceea ce înseamnă un acces mai facil la îngrijiri de sănătate pentru: copii și tineri în unitățile de învățământ; pentru persoane adulte cu dizabilități; pentru angajați, direct la locul de muncă și pentru beneficiarii din centrele sociale.”

În contextul în care produsele farmaceutice ar urma să fie supuse unor tarife suplimentare din partea administrației prezidențiale de la Casa Albă, Parlamentul European, prin vocea mai multor eurodeputați, printre care și Dan Motreanu, solicită Comisiei Europene, printr-o scrisoare, să pregătească o strategie prin care să protejeze industria farmaceutică europeană, dar mai ales pacienții europeni.

„O astfel de măsură, dacă se confirmă, ar reprezenta o amenințare directă la adresa accesului pacienților la tratamente esențiale, în special în Statele Unite, dar cu repercusiuni globale mai largi. (…) Tarifele pentru medicamente reprezintă un atac direct asupra sănătății publice și trebuie respinse ferm. Am semnat, alături de mai mulți europarlamentari, o scrisoare adresată Comisiei Europene prin care ne exprimăm îngrijorarea cu privire la semnalele recente din partea administrației americane, care sugerează posibilitatea introducerii unor tarife vamale pentru medicamente. (…) Solicităm Comisiei Europene un răspuns european de principiu, dar strategic. Abordarea europeană nu trebuie să implice represalii împotriva pacienților”, a transmis eurodeputatul liberal Dan Motreanu într-o postare pe pagina de Facebook.

Potrivit europarlamentarului, această evoluție vine într-un moment critic pentru Europa: „Ne aflăm în plin proces de negociere a unei reforme ample a legislației farmaceutice a UE, aflată în prezent în așteptarea poziției Consiliului pentru a începe discuțiile în trilog.”

Comisia Europeană menține un dialog strâns cu industria farmaceutică europeană și pregătește deja eventuale contramăsuri la tarifele SUA pentru importurile de produse farmaceutice, dacă acestea se vor concretiza, potrivit Directorului Executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), Dan Zaharescu. 

Federația Europeană a Asociațiilor și Producătorilor de Medicamente, EFPIA, a avertizat că industria farmaceutică europeană riscă să piardă investiții în valoare de 102,6 miliarde de euro, în contextul tarifelor suplimentare anunțate de Casa Albă: „În România zona de investiții este pe partea de studii clinice, pe când cele despre care vorbea EFPIA este zona de laboratoare, de cercetare și este cu totul o altă zonă decât cea care este vizată de România. Deci din punctul acesta de vedere, România nu ar fi afectată direct, dar în schimb Europa, fără îndoială că ar fi afectată de acest fenomen în ansamblul ei.”

   Citiți și: Dan Zaharescu, Director Executiv ARPIM: Tarifele suplimentare ale SUA nu reprezintă riscuri majore pentru industria farmaceutică din România și UE. Pacienții americani, direct afectați