EUROBAROMETRU
Eurobarometru: Românii și polonezii, cetățenii europeni care cred cel mai puțin în creșterea rolului UE în securitate și apărare. 70% dintre români consideră că România a beneficiat de apartenența la UE
Published
8 months agoon

Șapte din zece români consideră că România beneficiază de statutul de membru al Uniunii Europene, iar 75% dintre cetățenii țării afirmă că statele membre ale UE ar trebui să acționeze mai unite pentru a face față provocărilor globale actuale, în ambele situații românii situându-se sub media Uniunii Europene, relevă datele celui mai recent Eurobarometru comandat de Parlamentul European și dat publicității marți. Conform sondajului, siguranța alimentară și agricultura și apărarea și securitatea reprezintă principalele priorități la nivelul Uniunii Europene, spre deosebire de apărare și securitate și competitivitate la nivel european. Cu toate acestea, cetățenii români sunt alături de cetățenii polonezi între cei care cred cel mai puțin ca UE să își asume un rol mai important în protejarea lor în fața crizelor globale și a riscurilor la adresa securității. Totodată, doar 34% dintre cetățenii români cred că rolul Uniunii Europene în lume va deveni mai puternic în următorii ani.
Astfel, 74% dintre cetățenii UE (70% dintre români) consideră că țara lor beneficiază de statutul de membru al UE. 62% dintre cetățenii UE (58% dintre români) ar dori ca Parlamentul European să joace un rol mai important. Apărarea și securitatea (36%) și competitivitatea (32%) sunt considerate principalele priorități politice la nivelul UE. Pentru cetățenii din România prioritățile sunt siguranța alimentară și agricultura (32%) și apărarea și securitatea (31%). Nouă din zece (89%) cetățeni ai UE (75% dintre români) afirmă că statele membre ale UE ar trebui să acționeze mai unite pentru a face față provocărilor globale actuale.
“Două treimi dintre europeni doresc ca UE să joace un rol mai important pentru asigurarea protecției lor. Acesta este un apel clar la acțiune la care vom răspunde. Europa trebuie să fie mai puternică, astfel încât cetățenii noștri să se simtă în siguranță. Parlamentul European se va asigura că fiecare propunere prezentată în acest sens este suficient de îndrăzneață și ambițioasă pentru a corespunde nivelului serios de amenințare cu care se confruntă Europa. Europa trebuie să ia atitudine astăzi, sau riscă să fie dată la o parte mâine”, a declarat președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în contextul publicării sondajului Eurobarometru din iarna anului 2025.
66% dintre cetățenii europeni doresc ca UE să își asume un rol mai important în protejarea lor în fața crizelor globale și a riscurilor la adresa securității. Acest punct de vedere este puternic în rândul respondenților mai tineri la sondaj. La nivel național, rezultatele pentru un rol mai puternic al UE variază de la 87% în Suedia la 47% în România și 44% în Polonia.
Totodată, doar 44% dintre europeni sunt de părere că rolul Uniunii Europene în lume va deveni mai puternic în următorii ani, aceeași percepție fiind împărtășită de doar 34% dintre români.

© Eurobarometru
Aproape trei sferturi dintre cetățenii UE (74%) consideră că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE. Acesta este cel mai mare rezultat înregistrat vreodată la nivelul UE într-un sondaj Eurobarometru pentru această întrebare de când a fost adresată pentru prima dată în 1983. La fel ca anul trecut, 70% dintre cetățenii români participanți la sondaj consideră că România a beneficiat de pe urma apartenenței la UE.

© Eurobarometru
Contribuția UE la menținerea păcii și la consolidarea securității reprezintă principalul motiv pentru care calitatea de membru este considerată benefică atunci când analizăm răspunsurile la nivel european (35%). Respondenții din România consideră că apartenența la UE este benefică în primul rând pentru noile oportunități de angajare (42%).
89% dintre cetățenii europeni (75% dintre români) participanți la sondaj spun că statele membre ale UE ar trebui să fie mai unite pentru a face față provocărilor globale actuale. În acest context, 76% dintre europeni (71% dintre respondenții români) cred că Uniunea Europeană are nevoie de mai multe mijloace pentru a face față provocărilor viitoare.

© Eurobarometru
Așteptările cetățenilor de la Uniunea Europeană
Într-un mediu geopolitic în schimbare rapidă, apărarea și securitatea (36%), precum și competitivitatea, economia și industria (32%) sunt identificate de cetățenii europeni ca fiind domeniile asupra cărora UE ar trebui să se concentreze cel mai mult pentru a-și consolida poziția în lume. Acestea sunt, de asemenea, subiectele care au ocupat un loc important în cadrul Consiliului European de săptămâna trecută, unde Președinta Parlamentului European a solicitat acțiuni mai rapide și mai ambițioase. Deși rezultatele pentru apărare și securitate au rămas stabile în comparație cu februarie/martie 2024, cele pentru competitivitate, economie și industrie au crescut cu cinci puncte. Aceste două domenii sunt urmate de independența energetică (27%), securitatea alimentară și agricultura (25%) și educația și cercetarea (23%).
Pentru cetățenii din România prioritățile asupra cărora ar trebui să se concentreze UE pentru a-și consolida poziția la nivel global sunt securitatea alimentară și agricultura (32%), apărarea și securitatea (31%), urmate de competitivitate, economie și industrie (29%) și independența energetică, resurse și infrastructură (26%).

© Eurobarometru
Aspectele economice și de securitate se află, de asemenea, în prim-plan în ceea ce privește subiectele pe care cetățenii doresc ca Parlamentul European să le abordeze în mod prioritar.
Patru din zece europeni menționează printre priorități inflația, creșterea prețurilor și costul vieții (43%), urmate de apărarea și securitatea UE (31%), combaterea sărăciei și a excluziunii sociale (31%) și sprijinirea economiei și crearea de noi locuri de muncă (29%). Inflația, creșterea prețurilor și costul vieții reprezintă o prioritate principală pentru toate grupele de vârstă, cu rezultate maxime înregistrate în Portugalia (57%), Franța (56%), Slovacia (56%), Croația (54%) și Estonia (54%).
Cetățenii români consideră că Parlamentul European ar trebui să aibă pe agendă teme precum inflația, creșterea prețurilor și costul vieții (44%), sprijinirea economiei și crearea de noi locuri de muncă (38%) și combaterea sărăciei și a excluziunii sociale (30%).

© Eurobarometru
După cum arată sondajul anterior al PE, inflația și costul vieții au reprezentat teme care au mobilizat alegătorii la ultimele alegeri europene, iar situația economică continuă să fie o preocupare principală pentru mulți europeni. O treime dintre europeni (33%) se așteaptă ca nivelul lor de trai să scadă în următorii cinci ani, cu șapte puncte procentuale mai mult decât în perioada iunie-iulie 2024. Acesta este cazul a 53% dintre respondenții francezi (+8 puncte procentuale) și a 47% dintre germani (+ 15 puncte procentuale). 24% dintre respondenții din România spun că se așteaptă ca nivelul lor de trai să scadă în următorii cinci ani, cu 3 puncte procentuale mai mult decât în perioada iunie – iulie 2024.

© Eurobarometru
Valorile fundamentale ale UE
Analizând valorile pe care europenii ar dori ca Parlamentul European să le apere, pacea (45%), democrația (32%) și protecția drepturilor omului în UE și în întreaga lume (22%) sunt pe primul loc. Rezultatele acestei întrebări au rămas stabile, subliniind sprijinul ferm al cetățenilor pentru valorile și principiile fondatoare ale UE.
Cetățenii români ar dori ca Parlamentul European să apere valori precum pacea (30%), libertatea de mișcare (26%) și democrația (25%).
Două treimi dintre cetățeni sprijină consolidarea rolului PE
După cum arată tendințele de-a lungul timpului, în momente de criză, cetățenii se uită la UE pentru acțiuni și soluții decisive. Atunci când UE este percepută ca unindu-se și producând rezultate, indicatorii de sprijin sunt ridicați – ceea ce este cazul în prezent. 50% dintre respondenții europeni au o imagine pozitivă despre UE (51% dintre români). În ultimul deceniu, această percepție pozitivă a fost doar o singură dată mai ridicată (52%), în primăvara anului 2022, în urma invadării Ucrainei de către Rusia. Imaginea pozitivă a PE este stabilă la un nivel ridicat (41% la nivel european, 47% dintre respondenții români).
La câteva luni după începerea mandatului noii legislaturi, peste șase din zece cetățeni europeni (62%) ar dori ca Parlamentul European să joace un rol mai important, ceea ce reprezintă o creștere de șase puncte procentuale față de perioada februarie-martie 2024, cu câteva luni înainte de alegerile europene din iunie 2024. Dintre respondenții români, 58% ar dori ca Parlamentul European să joace un rol mai important, cu cinci puncte procentuale mai mult decât înainte de alegerile europene.

© Eurobarometru
Sondajul Eurobarometru din iarna anului 2025 al Parlamentului European a fost efectuat între 9 ianuarie și 4 februarie 2025 în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față, interviurile video fiind utilizate și în Cehia, Danemarca, Finlanda, Malta, Țările de Jos și Suedia. În total, au fost realizate 26 354 de interviuri, iar rezultatele UE sunt ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like

Nicușor Dan: Onorantul statut al României de “pilon de stabilitate pe Flancul Estic al NATO” se datorează și veteranilor de teatrele de operații

Europa antreprenorilor înseamnă mai puțină birocrație și mai multă încredere, subliniază vicepreședintele PE, Victor Negrescu

De la Chișinău, comisarul european pentru extindere felicită R. Moldova pentru progresele înregistrate și o îndemnă să accelereze „viteza reformelor” pentru ca „procesul de aderare să aibă succes”

România compară cu un “roman de spionaj sovietic” acuzațiile Rusiei că Ucraina și Marea Britanie ar fi încercat să deturneze un avion rus spre Baza Mihail Kogălniceanu

Comisia Europeană salută hotărârea CJUE care confirmă că Directiva privind salariile minime adecvate are o bază juridică solidă: „O etapă importantă pentru europeni”

Un nou partid de extremă dreapta din Belgia își ia denumirea după Donald Trump: „El întruchipează ceea ce reprezentăm”
COMISIA EUROPEANA
Eurobarometru: 72% dintre români recunosc importanța economiei sociale pentru bunăstarea societății
Published
2 weeks agoon
October 28, 2025By
Teodora Ion
75 % dintre europeni recunosc importanța economiei sociale pentru bunăstarea societății, arată un nou Eurobarometru special.
O majoritate semnificativă susține acordarea unui sprijin suplimentar economiei sociale, inclusiv prin sprijinirea organizațiilor economiei sociale (88 %), sensibilizarea opiniei publice (86 %), asistența pentru înființarea de organizații ale economiei sociale (86 %) și sprijinul financiar public direct (80 %).
În plus, un număr semnificativ de europeni (93 %) consideră că întreprinderile ar trebui să se ghideze după valorile economiei sociale, concentrându-se pe obiective sociale și de mediu, redistribuind profiturile și funcționând cu structuri de guvernanță democratice.
„Economia socială face parte din viața de zi cu zi a europenilor. Ea oferă locuri de muncă pentru peste 11,5 milioane de persoane și abordează provocări sociale majore, acordând prioritate oamenilor și planetei. Vom anunța noi măsuri pentru consolidarea economiei sociale a Europei în cadrul revizuirii la jumătatea perioadei a planului nostru de acțiune, care va avea loc anul viitor”, a dezvăluit Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire.
Conștientizarea economiei sociale
Conștientizarea economiei sociale este moderată și variază puternic între statele membre. 56 % dintre cetățenii UE au auzit de economia socială (de la 82 % în Malta la 34 % în Grecia). Însă familiarizarea cu semnificația acestui concept este semnificativ mai redusă: 12 % sunt „cu siguranță” familiarizați, iar 34 % sunt „oarecum” familiarizați. Conștientizarea și familiarizarea sunt mai ridicate în rândul persoanelor cu studii superioare și care locuiesc în orașe mari.

© Eurobarometru
Primirea de sprijin din partea organizațiilor din domeniul economiei sociale
Una din trei persoane (33 %) a declarat că a primit sprijin din partea unei organizații din sectorul economiei sociale la un moment dat, cel mai frecvent prin acces la oportunități de formare, educație sau angajare (10 %), urmat de primirea de bunuri precum alimente, îmbrăcăminte, mobilier sau rechizite școlare (9 %).
Impactul economiei sociale asupra bunăstării
61 % dintre respondenții europeni și 62% dintre cei români au afirmat că economia socială este importantă pentru bunăstarea lor personală, iar 75 % au afirmat că aceasta este importantă pentru bunăstarea societății din țara lor, opinie împărtășită și de 72% dintre români.
În toate statele membre, cu excepția Danemarcei, Spania și Suediei, respondenții au menționat cel mai frecvent sănătatea și asistența socială ca fiind sectorul în care organizațiile economiei sociale au cel mai mare impact; educația și formarea profesională, urmate de cultură, sport și timp liber, au fost următoarele sectoare menționate cel mai frecvent.
Nivelul de dezvoltare al economiei sociale
Jumătate dintre cetățenii UE consideră că sectorul economiei sociale este bine dezvoltat în țara lor (inclusiv 5 % care consideră că este foarte bine dezvoltat). 88 % consideră că autoritățile publice din țara lor ar trebui să elaboreze strategii și legislație pentru a sprijini organizațiile economiei sociale; 80 % susțin finanțarea publică directă a acestora.
EUROBAROMETRU
Televizorul și Facebook, sursele de informare preferate de români în chestiuni sociale și politice. 55% declară că sunt expuși frecvent la dezinformare
Published
4 weeks agoon
October 16, 2025By
Diana Zaim
Potrivit datelor celui mai recent Eurobarometru publicat de Parlamentul European, televiziunea rămâne cea mai folosită sursă de informare pentru români, fiind urmată de motoarele de căutare și platformele de social media, atunci când vine vorba de subiecte sociale și politice.
72% dintre români declară că se uită la televizor pentru a se infroma, un procent ușor mai mare decât media UE de 71%. Pe locurile următoare se află motoarele de căutare și platformele de social media. De remarcat faptul că vârstnicii din România sunt cei care preferă cel mai mult televizorul. 85% dintre adulții cu o vârstă mai mare de 55 ani aleg televizorul ca sursă de informare.
Când vine vorba de platformele specifice, Facebook rămâne cea mai folosită sursă de informare (76%), urmată de Youtube (66%), Instagram (46%) și TikTok (36%). Tinerii între 15 și 24 de ani preferă TikTok și Instagram, în timp ce persoanele peste 55 de ani se bazează mai ales pe Facebook.
De asemenea, Românii par mai deschiși decât media europeană să urmărească influenceri sau creatori de conținut: Tinerii între 47% spun că urmăresc astfel de conturi, față de 37% la nivelul UE. Tinerii sub 25 de ani preferă TikTok și Instagram, în timp ce persoanele peste 55 de ani se bazează mai ales pe Facebook.
Peste jumătate dintre respondenții români (55%) consideră că au fost expuși frecvent la dezinformare sau știri false în ultima săptămână, un procent mult mai ridicat decât media europeană (35%).
COMISIA EUROPEANA
Eurobarometru: Europenii sprijină ferm extinderea UE. În R. Moldova, mai mult de jumătate dintre cetățeni au o imagine pozitivă despre UE
Published
2 months agoon
September 2, 2025By
Teodora Ion
Europenii ssprijină ferm extinderea UE, relevă un sondaj Eurobarometru publicat de Comisia Europeană, în contextul în care miniștrii pentru afaceri europene din UE s-au reunit informal pentru a discuta despre aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE, pe fondul blocajului exercitat de Ungaria.
Potrivit sondajului, aproximativ două treimi dintre respondenții cu vârste cuprinse între 15 și 39 de ani sunt de părere că țările (potențial) candidate ar trebui să adere la UE, odată ce îndeplinesc condițiile necesare, în timp ce 56 % sunt în favoarea unei noi extinderi a UE și consideră că aceasta este benefică pentru propria lor țară.

© Comisia Europeană
Opinia este împărtășită de 61% dintre români.
Potrivit respondenților, principalele avantaje ale extinderii UE sunt legate de o influență mai puternică a UE în lume (37 %), o piață mai extinsă pentru întreprinderile din UE (37 %), mai multe oportunități de muncă (31 %) și mai multă solidaritate între țări (30 %). Cu toate acestea, 67 % dintre cetățeni declară că nu se simt bine informați cu privire la extindere.
În același timp, respondenții își exprimă îngrijorarea cu privire la o eventuală extindere viitoare a UE, cele mai menționate aspecte fiind migrația necontrolată (40 %), corupția și criminalitatea (39 %) și costurile financiare pentru contribuabilii europeni (37 %).
Sondaje au fost realizate și în țările candidate și potențial candidate, care arată, în general, un sprijin general pentru aderarea la UE. În Balcanii de Vest, cel mai mare sprijin este înregistrat în Albania (91 %) și Macedonia de Nord (69 %), în timp ce respondenții din Serbia manifestă cel mai scăzut sprijin din regiune, cu 33 %. În vecinătatea estică, Georgia și Ucraina înregistrează un sprijin de 74 % și, respectiv, 68 %.
Albanezii au, de asemenea, cea mai pozitivă imagine despre UE (82 %), în timp ce în Serbia procentul este cel mai scăzut (38 %). În Republica Moldova, mai mult de jumătate dintre cetățeni au o imagine pozitivă despre UE (55 %), în timp ce această cifră este mai scăzută în Ucraina (49 %) și Georgia (43 %).
În Turcia, un sondaj similar a arătat că sprijinul pentru aderarea la UE este de 49,9 %, în timp ce 50,7 % dintre cetățeni au o imagine pozitivă despre UE.
Eurobarometrul special și sondajele de opinie au fost realizate prin intermediul unor interviuri față în față între februarie și iunie 2025.
Uniunea Europeană consideră extindere o prioritate strategică și se pregătește deja de primirea de noi membri, depunând eforturi pentru a se reforma, fapt ce este stipulat în documentul de „pre-extindere”, prezentat de Ursula von der Leyen în primul său mandat ca președintă a Comisiei Europeană.
Pentru ca propunerile avansate atunci – țările candidate să cunoască o integrare „graduală” în piața unică a UE, pe un fundal de desfășurare a negocierilor specifice procesului de aderare, în vreme ce Uniunea Europeană să se reformeze – să fie implementate fără sincope, liderii europeni au adoptat o foaie de parcurs care contribuie la punerea în aplicare a Agendei Strategice pentru 2024-2029.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Independența României în producția de medicamente esențiale, consolidată cu ajutorul fondurilor europene. Rogobete: Transformăm Antibiotice Iași într-un hub național de inovare farmaceutică

Parchetul European trimite în judecată trei persoane din România pentru fraudă cu fonduri europene destinate modernizării sistemelor de irigații

Nicușor Dan: Onorantul statut al României de “pilon de stabilitate pe Flancul Estic al NATO” se datorează și veteranilor de teatrele de operații

Europa antreprenorilor înseamnă mai puțină birocrație și mai multă încredere, subliniază vicepreședintele PE, Victor Negrescu

De la Chișinău, comisarul european pentru extindere felicită R. Moldova pentru progresele înregistrate și o îndemnă să accelereze „viteza reformelor” pentru ca „procesul de aderare să aibă succes”

România compară cu un “roman de spionaj sovietic” acuzațiile Rusiei că Ucraina și Marea Britanie ar fi încercat să deturneze un avion rus spre Baza Mihail Kogălniceanu

Președintele ASF, la evenimentul de listare a celor două ETF-uri lansate de InterCapital la Bursa de Valori București: „Vom continua să fim un partener activ al pieței de capital”

Alexandru Rogobete anunță o creștere de peste 73% a investițiilor în sănătate, cu peste 2 mld. de lei plătite prin PNRR în perioada iunie-octombrie

Comisia Europeană salută hotărârea CJUE care confirmă că Directiva privind salariile minime adecvate are o bază juridică solidă: „O etapă importantă pentru europeni”

Încă un produs tradițional românesc capătă recunoaștere și protecție la nivel european
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

INTERVIU | Siegfried Mureșan: UE a pierdut din competitivitate față de alte regiuni ale lumii. Creșterea competitivității trebuie să devină o prioritate pentru a menține un standard de viață ridicat

INTERVIU | Siegfried Mureșan, negociator-șef al PE, despre direcția negocierilor interinstituționale și mizele României în viitorul buget al UE (2028–2034): coeziunea și agricultura, pilonii de neclintit ai noului cadru financiar

EXCLUSIVE | NATO Secretary General: America is completely invested in NATO and Romania. The Eastern Sentry starts in the Black Sea because it’s of vital strategic importance to NATO

Noul Guvern al R. Moldova a depus jurământul de învestire. Președinta Maia Sandu: Trebuie să valorificăm „fereastra istorică de oportunitate oferită de integrarea europeană”

Inovația farmaceutică: motor de competitivitate – România în dialog cu Europa, pentru un acces mai bun al pacienților români la terapiile inovative

ARPIM facilitează dialogul cu Europa pentru a valorifica inovația în sănătate: Industria farmaceutică inovatoare – sector strategic pentru acces la tratamente moderne și dezvoltare economică durabilă

România, angajată să asigure o redresare economică sustenabilă. Bolojan: Ne-am propus să atingem anul acesta o țintă de deficit de 8,4%, iar în 2026 de 6%, pentru a ne recâștiga credibilitatea în fața piețelor și a Comisiei Europene

Von der Leyen: 2,7 milioane de europeni sunt diagnosticați anual cu cancer. Am plasat Planul european de combatere a cancerului în centrul UE a Sănătății, cu o alocare de 4 mld. de euro

Comisarul pentru Energie apreciază România pentru leadership-ul regional în soluționarea problemelor comune și anunță un plan pentru consolidarea interconexiunilor energetice și scăderea prețurilor

România își asumă „rolul de integrator și lider regional” pentru cooperare energetică. Bogdan Ivan apreciază deschiderea Comisiei Europene pentru găsirea unor soluții de reglementare și investiții pentru reducerea prețurilor record la energie
Trending
SĂNĂTATE4 days agoRețeaua Europeană a Centrelor Oncologice Integrate, lansată oficial la Paris.”Certificarea europeană a Institutului Oncologic din Cluj-Napoca ne poate duce la un nivel superior în lupta împotriva cancerului”, afirmă Patriciu Achimaș-Cadariu
COMUNICATE DE PRESĂ1 week agoeMAG Black Friday 2025: Pe 7 noiembrie vor fi peste 1,5 milioane de oferte la cel mai bun preț din an, buget în MyWallet de până la 10.000 de lei cu dobândă zero până la 12 rate și vouchere și premii la tombola pentru clienții eMAG
NATO1 week agoMark Rutte vine miercuri și joi în România pentru prima dată ca secretar general NATO. Liderul Alianței și Nicușor Dan vor deschide Forumul NATO pentru industrie
POLITICĂ1 week agoLuminița Odobescu, fost ministru de externe și ex-consilier prezidențial, a fost numită consilier de stat în cadrul Cancelariei premierului Ilie Bolojan
COMUNICATE DE PRESĂ5 days ago30 de elevi olimpici români de la ICHB Pallady au vizitat Parlamentul European din Bruxelles, descoperind valorile și mecanismele democrației europene










