Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

DOCUMENT/ Se profilează o victorie pentru România? Europa cu mai multe viteze, atenuată în Declarația de la Roma. Klaus Iohannis prezintă, la Bruxelles, contribuția României pentru viitorul UE

Published

on

România consideră că obiectivul principal al Declarației de la Roma din 25 martie ar trebui să fie acela de a transmite un semnal clar că statele membre UE trebuie să rămână unite, coerente și angajate să conlucreze pentru o Europă puternică, bazată pe valori și incluzivă, care să fie în măsură să recâștige încrederea cetățenilor europeni, indică un document al Administrației Prezidențiale transmis CaleaEuropeana.ro, care relevă poziția pe care Klaus Iohannis o va transmite liderilor UE atât la Consiliul European de la Bruxelles, cât și contribuția României în contextul summitului de la Roma.

FOTO: Donald Tusk/ Facebook

Documentul, dat publicității joi înainte de plecarea președintelui Klaus Iohannis la Bruxelles, este dublat și de varianta de lucru a Declarației de la Roma, obținută și prezentată de publicația EU Observer și care arată că referirile la o Europă cu mai multe viteze au fost atenuate de către liderii UE, în ceea ce poate fi considerată o victorie preliminară a statelor care nu se află în nucleul dur al forțelor europene, inclusiv a României.

”Trebuie să axăm mai mult acțiunea noastră pe ceea ce cetățenii așteaptă cu adevărat de la Uniune și să evităm să acționăm pe baza unor scenarii orientate spre <o Europă cu mai multe viteze> sau <o Uniune a unor cercuri concentrice (închise)>, care au potențialul de a antrena dezintegrarea proiectului european. În timp ce, conform unor opinii, <Europa cu două viteze> este văzută ca instrument de aprofundare a cooperării între statele membre, noi considerăm că acest scenariu nu ar trebui să reprezinte o opțiune, mai ales în aceste momente dificile, când Europa este deja confruntată cu diviziuni. Orice formă de cooperare consolidată între mai multe state membre trebuie să fie în conformitate cu Tratatele UE și să fie deschisă, în baza unor criterii obiective, către toate statele membre”, este poziția cu care România contribuie la Declarația de la Roma din 25 martie și pe care Klaus Iohannis o va susține vineri, în reuniunea UE-27 pe tema reuniunii de la Roma.

Contribuția României la Summit-ul de la Roma (accesați documentul aici)

FOTO: Administrația Prezidențială

Contribuția României oferă și mai multă consistență poziției oficiale pe care Bucureștiul a susținut-o în ultima perioadă, mai ales de la prezentarea Cartei Albe de către Jean-Claude Juncker, Klaus Iohannis afirmând în mai multe rânduri că România nu susține o Uniune a cercurilor concentrice, care poate conduce spre dezintegrare și că ea crede ”într-o Uniune Europeană puternică, unită, solidară, iar această consolidare trebuie să o realizăm împreună, toți cei 27”.

Citiți și Viitorul Uniunii Europene se decide în timpul președinției române a Consiliului UE. Klaus Iohannis: Europa cu mai multe viteze nu trebuie să fie regula jocului

În declarația sa de presă dinaintea deplasării la Bruxelles, Iohannis a punctat că cele cinci scenarii prezentate de președintele Comisiei reprezintă începutul fazei de dezbatere și nu în faza de decizie, iar primele concluzii ale procesului de reflecție de la Roma vor fi adoptate la Consiliul European din decembrie 2017. Mai mult, președintele a arătat, indirect, că perioada președinției române a Consiliului UE s-ar putea suprapune cu momentul istoric în care Uniunea Europeană își va stabili viitorul și scenariul pe care îl urmează.

Declarația de la Roma ar urma să evite terminologia unei Europe cu mai multe viteze

În varianta de lucru a Declarației de la Roma se regăsește obiectivul de a face Europa ”mai sigură, mai prosperă, mai socială și mai puternică” și ea evită referiri explicite la Europa cu mai multe viteze.

”În deceniul ce urmează, noi vrem o Uniune care este un loc mai sigur și mai prosper. Vom urma aceste obiective, fermi în convingerea că viitorul Europei este în mâinile noastre”, se arată în documentul pregătit de biroul președintelui Donald Tusk, de președinția malteză a Consiliului UE și de către guvernul italian, în calitate de gazdă a reuniunii.

”Uniunea va lucra împreună pentru a promova binele comun, pe baza înțelegerii că unii dintre noi putem avansa mai mult, mai departe și mai repede în anumite domenii, păstrând ușa deschisă pentru cei care vor să se alăture pe parcurs”, pare să reprezinte chintesența Declarației de la Roma, în cazul în care fi adoptată astfel, ea insistând asupra unei ”Uniuni nediviziate și indivizibile, care acționează împreună atunci când este posibil, în ritmuri și intensități diferite atunci când este necesar”.

O astfel de formulă atenuează conceptul riscant al Europei cu mai multe viteze și reprezintă o continuitate a ritmului de integrare în Uniunea Europeană, fapt recunoscut și de Klaus Iohannis. 

Este adevărat că şi în prezent există formule de cooperare la nivelul Uniunii la care nu participă toate statele membre (precum Zona Euro, Spaţiul Schengen şi unele procese de cooperare consolidată precum taxa pe tranzacţiile financiare). Dar, acestea trebuie să fie excepţia, nu regula jocului în Uniune”, a mai completat președintele.

Imediat după votul favorabil privind Brexit, liderii UE-27 au demarat un proces de reflecție privind viitorul UE care să coincidă cu aniversarea a 60 de ani la semnarea Tratatelor de la Roma privind înființarea Comunităților Europene. În același context, Parlamentul European a votat la mijlocul lunii februarie 3 rapoarte nelegislative privind viitorul UE din trei perspective – valorificarea potențialului Uniunii conform actualului tratat de funcționare, oportunitățile privind un nou tratat UE și întărirea zonei euro – iar săptămâna trecută președintele Comisiei Europene a prezentat o Carte Albă privind viitorul UE cu cinci scenarii de integrare, în care prezintă modul în care Europa ar putea evolua până în 2025, în funcție de modul în care alege să răspundă. Unul dintre cele mai periculoase scenarii este considerat Europa cu mai multe viteze, plan pe care Franța, Germania, Italia și Spania par dispuse să-l susțină după summitul comun de la Versailles de pe 6 martie.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Șeful Consiliului European era “mai optimist” acum câteva luni privind intrarea României, Bulgariei și Croației în Schengen: Acum, atmosfera este diferită

Published

on

© European Union

Atacurile ruseşti cu drone şi rachete asupra infrastructurii Ucrainei şi riscul unui nou val de refugiaţi de război dinspre această ţară ar putea avea un impact asupra dezbaterii privind extinderea spaţiului Schengen, a declarat luni preşedintele Consiliului European, Charles Michel, potrivit Reuters.

Cu câteva luni în urmă eram mai optimist cu privire la un acord unanim al statelor europene asupra intrării Croaţiei, României şi Bulgariei” în spaţiul Schengen, dar ”acum, când chestiunea urmează să fie decisă, atmosfera este diferită”, a remarcat Michel într-un interviu acordat unui grup de publicaţii europene şi apărut luni în cotidianul ceh Hospodarske Noviny, relatează Agerpres.

Punctul de vedere al șefului Consiliului European devine cunoscut publicului în ajunul summitului UE – Balcanii de Vest de la Tirana, unde o temă centrală de discuție va fi chestiunea migrației ilegale, evocată de unele state membre precum Austria pentru a se împotrivi aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene se va pronunţa joi asupra aderării României, Bulgariei şi Croaţiei la spaţiul Schengen, conform agendei provizorii a reuniunii care a fost difuzată presei luni după amiază de către serviciul de presă al Consiliului UE, deşi Austria continuă să aibă obiecții faţă de aderarea României şi Bulgariei, iar Olanda față de cea a Bulgariei, la spațiul de liberă circulaţie.

Pe agenda provizorie a Consiliului JAI figurează joi punctul “Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi în România” (posibil) Adoptare, precum şi un punct similar referitor la Croaţia, păstrându-se aceeași agendă care a fost comunicată și săptămâna trecută.

Agenda ar putea suferi modificări în urma reuniunii Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi, care reunește ambasadorii statelor membre ale UE. Reuniunea respectivă va avea loc miercuri dimineaţă și atunci va fi stabilită agenda finală a reuniunii JAI.

Dacă situația Croației pare a fi una clară, iar cel mai nou stat membru al UE va fi primit în spațiul Schengen, aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen rămân incerte.

După ce România a reușit să clarifice îngrijorările Olandei și Suediei, ultimul stat care mai trebuie convins să nu se opună aderării României la Schengen este Austria.

Cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți. Ca parte a eforturilor de a convinge partenerii europene, ministrul român de interne s-a întâlnit la Viena cu omologul austriac prezentându-i date oficiale care atestă că doar 2,7% dintre migranții care au ajuns în UE au tranzitat țara noastră.

În ceea ce privește Bulgaria, opoziția apare și din partea Țărilor de Jos. Guvernul olandez a decis vineri că va accepta aderarea României şi Croaţiei la spaţiul Schengen, dar va bloca aderarea Bulgariei. Premierul olandez Mark Rutte a motivat această decizie prin faptul că ”există, teoretic, riscul iniţierii unui flux migrator printr-o ţară” anume.

Pentru a aborda aceste îngrijorări, Comisia Europeană a propus luni un plan de acțiune pentru cooperarea cu Balcanii de Vest în vederea abordării provocărilor comune, cu accent pe rutele pentru migrație, cunoscută fiind preocuparea mai multor state membre, îndeosebi Austria, pentru această problemă. Într-o reacție la acest plan, Guvernul de la București și-a exprimat speranța că documentul răspunde preocupărilor Austriei în acest sens.

Mai mult, Comisia Europeană a precizat luni că așteaptă un vot pozitiv din partea Consiliului UE privind aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen, în conformitate cu rapoartele sale privind îndeplinirea integrală a criteriilor de aderare, fapt reconfirmat, totodată, de cele două vizite recente ale experților din mai multe state membre în România și Bulgaria.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis participă marți la summitul UE – Balcanii de Vest de la Tirana. Gestionarea migrației, reziliența și energia, printre temele dominante

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis va participa, marţi, la Summitul Uniunea Europeană – Balcanii de Vest, care se va desfăşura la Tirana, în Republica Albania, a informat luni Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Conform Palatului Cotroceni, Summitul de la Tirana este primul eveniment de acest gen organizat într-o capitală din regiune, fapt care reconfirmă angajamentul european în raport cu statele din Balcanii de Vest. 

“Reuniunea la nivel înalt va constitui o nouă ocazie pentru reiterarea angajamentelor reciproce dintre Uniunea Europeană şi Balcanii de Vest în privinţa procesului de integrare europeană, precum şi a avansării cooperării politice şi sectoriale, inclusiv în contextul gestionării consecinţelor războiului Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. La Summit vor participa şi reprezentanţi ai instituţiilor financiare internaţionale”, arată Administraţia Prezidenţială.

Preşedintele Klaus Iohannis va prezenta poziţia României de susţinere a avansării procesului de extindere a Uniunii Europene, pe baza meritelor proprii ale candidaţilor.

Conform Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului va reitera disponibilitatea de continuare a sprijinului ţării noastre pentru eforturile şi acţiunile concrete de integrare a ţărilor din regiune în Uniunea Europeană.

Totodată, preşedintele Klaus Iohannis va accentua aspectele legate de necesitatea consolidării rezilienţei partenerilor, precum şi de sprijinul european în sectoare precum cel energetic, al transformării digitale, al securităţii cibernetice şi al gestionării migraţiei.

Cu prilejul Summitului va fi adoptată Declaraţia de la Tirana, care reflectă sprijinul Uniunii şi al statelor membre faţă de perspectiva europeană a Balcanilor de Vest, dar şi o serie de preocupări, inclusiv cele privind necesitatea alinierii partenerilor din regiune la politica externă a UE.

De altfel, summitul va avea loc în contextul în care Comisia Europeană a propus luni un plan de acțiune pentru cooperarea cu Balcanii de Vest în vederea abordării provocărilor comune, cu accent pe rutele pentru migrație, cunoscută fiind preocuparea mai multor state membre, îndeosebi Austria, pentru această problemă.

Planul de acțiune privind Balcanii de Vest identifică 20 de măsuri operaționale structurate pe 5 piloni: (1) consolidarea gestionării frontierelor de-a lungul rutelor; (2) accelerarea procedurilor de azil și sprijinirea capacității de primire; (3) combaterea traficului de migranți; (4) consolidarea cooperării în materie de readmisie și a returnărilor, precum și (5) alinierea politicii în domeniul vizelor.

Măsurile se concentrează pe sprijinul acordat partenerilor din Balcanii de Vest sau pe acțiunile întreprinse de aceștia, precum și pe acțiunile din UE.

Obiectivul este de a consolida cooperarea în materie de migrație și de gestionare a frontierelor cu partenerii din Balcanii de Vest, având în vedere statutul lor unic în perspectiva aderării la UE și eforturile lor continue de aliniere la normele UE.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European ajunge mâine în China și se va întâlni cu președintele Xi Jinping, care se confruntă cu proteste istorice

Published

on

© European Union, 2022

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, pleacă marţi seară la Beijing unde se va întâlni joi cu preşedintele chinez, Xi Jinping, ce se confruntă cu manifestaţii de proporţii istorice împotriva restricţiilor sanitare şi pentru mai multă libertate, relatează presa străină și Agerpres.

„Charles Michel a fost invitat de preşedintele Xi. Când eşti invitat de preşedintele chinez, spui nu?”, a subliniat un responsabil european ca răspuns la criticile legate de o vizită considerată “inoportună”.

Politica „zero Covid” a Chinei, cu lockdown-urile sale draconice, a fost în ultimele zile ţinta unor vaste manifestaţii în mai multe oraşe din ţară, cea mai răspândită mişcare de contestare de la mobilizările pro-democraţie dur reprimate în 1989, ceea ce a condus cel mai înalt organism de securitate chinez să ceară marţi “represiunea” “forţelor ostile”.

Potrivit unui comunicat al instituției, această întâlnire are loc în urma discuției strategice privind relațiile dintre Uniunea Europeană și China, desfășurată cu prilejul întâlnirii șefilor de stat sau de guvern din luna octombrie.

”Pe fondul unui mediu geopolitic și economic tensionat, vizita reprezintă o ocazie oportună pentru UE și China de a se implica. Liderii UE și chinezi vor discuta despre provocările globale, precum și despre subiecte de interes comun”, este precizat în comunicat. 

Vizita oficialului european apare în contextul unei intense dezbateri în capitalele europene cu privire la gestionarea relației cu China, pe fondul unor îngrijorări referitoare la respectarea drepturilor omului sau la faptul că războiul rus din Ucraina ar putea reprezenta un model pentru Beijing în ceea ce privește Taiwanul.

De altfel, China nu a condamnat încă în termeni expliciți conflictul declanșat de Putin în Ucraina, deși ar putea juca un rol de mediere mai important, având în vedere apropierea dintre Xi Jinping și liderul de la Kremlin, conform opiniei lui Emmanuel Macron, care a discutat cu omologul chinez despre această chestiune, cu prilejul unei întâlniri în contextul summitului G20, dar și a cancelarului german, Olaf Scholz devenit primul lider european care a efectuat o vizită la Beijing după ce Xi Jinping a fost reconfirmat președinte al Partidului Comunist, consolidându-și prin această decizie puterea.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN7 hours ago

Șeful Consiliului European era “mai optimist” acum câteva luni privind intrarea României, Bulgariei și Croației în Schengen: Acum, atmosfera este diferită

CONSILIUL UE11 hours ago

Președintele interimar al Senatului i-a prezentat președintelui Consiliului Federal al Austriei argumentele pentru care România merită în Schengen: Trebuie explicate până în ultima secundă

CONSILIUL UE12 hours ago

Consiliul UE se va pronunța joi asupra aderării României la Schengen; Agenda mai poate suferi modificări doar miercuri, în urma reuniunii ambasadorilor UE

NATO12 hours ago

Guvernul finlandez a înaintat Parlamentului propunerea oficială privind aderarea Finlandei la NATO

ROMÂNIA13 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

UE investește 1,2 miliarde de euro în 61 de proiecte de cooperare industrială în domeniul apărării

ROMÂNIA13 hours ago

Guvernul salută planul UE privind migrația ilegală prin Balcanii de Vest, document care ar putea atenua îngrijorările Austriei și debloca aderarea României la Schengen

NATO14 hours ago

Germania apreciază că e posibil să nu atingă în acest an obiectivul alocării de 2% din PIB pentru apărare: Chiar şi pentru anul viitor chestiunea este deschisă în acest moment

SCHENGEN15 hours ago

Romanian Business Leaders, apel către Austria privind aderarea la Schengen: Nu putem deconta problemele politice interne ale unor state şi nici politicile UE privind migrația ilegală

ROMÂNIA15 hours ago

Schengen: Comisia Europeană așteaptă un vot în Consiliu „pe măsura” rapoartelor sale privind pregătirea integrală a României și Bulgariei pentru aderare

ROMÂNIA13 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO4 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO5 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO6 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO6 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO6 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO6 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL6 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO6 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

Team2Share

Trending