Connect with us

NATO

După două secole de neutralitate, Suedia a devenit cel de-al 32-lea aliat NATO. De acum, Alianța protejează 96% din cetățenii UE, iar Marea Baltică devine “lac NATO”

Published

on

© Swedish PM/ Facebook

După două secole de neutralitate, Suedia a devenit oficial joi cel de-al 32 stat membru al NATO, într-o zi considerată drept “istorică” la Washington, acolo unde prim-ministrul Ulf Kristersson și ministrul de externe Tobias Billstrom au depus instrumentele de ratificare la Departamentul de Stat, depozitarul Tratatului Atlanticului de Nord, în prezența secretarului de stat Antony Blinken.

După aproape doi ani de la depunerea cererii de aderare, o perioadă marcată de veto-uri prelungite ale Turciei și Ungariei, Suedia urmează Finlandei și aderă la Alianța Nord-Atlantică, urmând ca luni să aibă loc o ceremonie de ridicare a drapelului suedez la sediul NATO de la Bruxelles.

Astfel, într-o notificare difuzată public, secretarul de stat Antony Blinken, în îndeplinirea obligațiilor de depozitar al tratatului, a transmis că protocolul de aderare semnat la 5 iulie 2022 privind aderarea Suediei la NATO intră în vigoare la data de 7 martie 2024.

“Suedia este în prezent membră NATO. Mulțumim tuturor aliaților pentru că ne-au primit ca al 32-lea membru. Ne vom strădui să fim uniți, solidari și să împărțim sarcinile și vom adera pe deplin la valorile Tratatului de la Washington: libertate, democrație, libertate individuală și statul de drept. Mai puternici împreună”, a afirmat premierul suedez, aflat la Washington.

Kristersson a fost primit și de președintele Joe Biden la Casa Albă, care s-a arătat onorat să ureze bun venit Suediei ca al 32-lea aliat al NATO.

Liderul democrat l-a citat pe președintele american care a pus piatra de temelie a formării NATO, Harry Truman, care, în urmă cu 75 de ani, când a fost înființat NATO, a declarat că Alianța “va crea un scut împotriva agresiunii și a fricii de agresiune”.

“Acest scut – și securitatea transatlantică – este mai puternică ca niciodată”, s-a exprimat Biden.

 

Suedia și Finlanda au abandonat decenii de nealiniere militară după ce președintele Vladimir Putin a ordonat trupelor rusești să invadeze Ucraina în februarie 2022, căutând protecție sub umbrela de securitate a NATO.

Finlanda și Suedia au semnat la data de 5 iulie 2022 protocoalele de aderare la NATO așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid din 29-30 iunie 2022 după soluționarea obiecțiilor inițiale ale Turciei, negocieri diplomatice în cadrul cărora și România a jucat un rol în parafarea unei înțelegeri. Cele două țări scandinave au depus cererea de aderare la NATO la data de 14 mai 2022.

Cele două țări ar fi trebuit să adere concomitent la NATO, dar Ankara a fost convinsă să accepte doar accederea Finlandei la Alianță, în vreme ce Turcia și Ungaria s-au opus aderării Suediei până când Ankara (23 ianuarie 2024) și Budapesta (26 februarie 2024) au ratificat extinderea Alianței prin ratificarea regatului scandinav. Astfel, Finlanda a aderat la 4 aprilie 2023, în mod oficial, la Alianța Nord-Atlantică, devenind cel de-al 31-lea stat membru al NATO și punând capăt unui proces de extindere care a durat mai puțin de un an și în urma căruia teritoriul Alianței și-a dublat granița terestră cu Rusia, devenită între timp cea mai mare amenințare la adresa securității euro-atlantice după invadarea Ucrainei.

Aderarea Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, a dublat granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. 

Odată cu aderarea oficială a Suediei, zidul nordic al NATO este complet. Accederea Suediei în NATO înseamnă practic că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, sunt state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

Prin aderarea Finlandei și Suediei la NATO, Alianța protejează 96% dintre cetățenii Uniunii Europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Secretarul general al NATO salută revenirea lui Trump la Casa Albă, alături de care aliații vor crește “turația cheltuielilor și producției de apărare”

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a felicitat luni pe Donald Trump pentru revenirea sa în funcția de președinte al SUA și a salutat faptul că acesta va obliga statele membre ale Alianței să cheltuie mai mult pentru înarmare.

“Cu președintele Trump din nou în funcție, vom crește turația cheltuielilor și producției de apărare”, a spus Rutte într-un mesaj distribuit pe rețelele de socializare, X și Facebook.

“Împreună putem realiza pacea prin forță, cu ajutorul NATO!”, a mai scris secretarul general al Alianței în mesajul în care i-a transmis lui Trump “cele mai sincere felicitări” pentru revenirea la Casa Albă.

Fostul premier olandez a fost unul dintre puținii lideri europeni care au menținut o relație bună cu Trump în primul mandat prezidențial al acestuia.

În interiorul Sălii Rotunde a Capitoliului Statelor Unite, templul democrației americane, republicanul Donald J. Trump a depus jurământul și a devenit oficial cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, reconfirmând politica de a pune America pe primul loc și de a face America măreață din nou, aceleași teze cu care a obținut victoria în primul mandat și pe care le-a evocat și în discursul inaugural din 2017. În discursul de acum, Donald Trump a detaliat cele aproximativ 200 de ordine executive pe care le va semna în prima zi de mandat, inclusiv decretarea stării de urgență la granița sudică cu Mexicul, trimiterea armatei la frontiere și adoptarea unei politici dure anti-imigrație, redenumirea prin ordin executiv a Golfului Mexic în Golful Americii, o stare națională de urgență energetică prin care să fie demarat puternic forajul de petrol, recunoașterea a două genuri – masculin și feminin -, reimpunerea Canalului Panama sub controlul SUA. El a promis că va fi un “pacificator” prin războaiele pe care le va încheia și pe cele pe care nu le va declanșa, în timp ce Statele Unite vor construi cea mai performantă armată din lume, criticând de asemenea “finanțarea nelimitată pentru apărarea frontierelor străine”.

În prezent, NATO cere membrilor săi să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare, dar această cifră va fi probabil majorată la summitul alianței din iunie de la Haga.

În prima conferință de presă din acest an, Donald Trump a declarat că ţările NATO trebuie să-şi crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB-ul lor. Solicitarea s-a izbit de un refuz din partea cancelarului german Olaf Scholz.

Ulterior, secretarul general al NATO, Mark Rutte, s-a adresat Comisiei pentru afaceri externe și Subcomisiei pentru securitate și apărare ale Parlamentului European, unde a pledat ca statele europene membre ale Alianței Nord-Atlantice să investească în domeniul apărării “o mică parte” din fondurile pe care le alocă bugetelor pentru pensii, sănătate sau asistență socială, pentru a garanta securitatea generațiilor viitoare

Obiectivul final al cheltuielilor NATO, le-a spus el europarlamentarilor, ar putea fi în jur de 3,6 sau 3,7 % din PIB. 

La finele anului trecut, Mark Rutte le-a cerut statelor membre ale Alianţei, în primul său discurs major de la preluarea funcției, să treacă la o “mentalitate de război” şi să îşi crească bugetele apărării către 3% din PIB, motivând că “Rusia se pregăteşte de confruntări pe termen lung, cu Ucraina şi cu noi”.

O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare. În ceea ce o privește, România alocă 2,5% din PIB pentru apărare.

Polonia și Lituania sunt primele țări care și-au asumate ținte de aproximativ 5% din PIB pentru apărare.

Între timp, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru prosperitate și strategie industrială, Stéphane Séjourné, a declarat luni, în ajunul ceremoniei de învestire a celui de-al 47-lea președinta al SUA, că este de acord că Europa trebuie să investească mai mult în capacitățile sale de apărare, dar a susținut că ar fi imposibil să facă acest lucru dacă Donald Trump lansează un război comercial cu Europa.

Continue Reading

NATO

Prima desfășurare militară externă a Suediei în cadrul NATO: Peste 500 de soldați suedezi se alătură Brigăzii Multinaționale NATO din Letonia

Published

on

© Evika Silina / X

Primul contingent al batalionului suedez de infanterie mecanizată, format din 550 de militari, a sosit sâmbătă la Riga pentru a se alătura Brigăzii Multinaționale a NATO în Letonia, prima desfășurare militară externă a Suediei de când a aderat la Alianța Nord-Atlantică, potrivit EFE, informează Agerpres.

Șefa guvernului leton, Evika Silina, a anunțat sosirea soldaților suedezi pe rețeaua de socializare X, împreună cu o fotografie arătând o coloană de militari debarcând de o navă cu drapelele Suediei și NATO, cu o a doua imagine prezentând un vehicul blindat de luptă din dotarea suedezilor.

„Astăzi, soldații suedezi sosesc la noi în prima lor misiune NATO, alăturându-se brigăzii multinaționale NATO din Letonia. În total, aproximativ 500 de soldați din Batalionul de Infanterie Mecanizată al Suediei vor contribui la consolidarea capacităților de apărare ale Letoniei și a graniței de est, care reprezintă frontiera externă a întregii Uniuni Europene și a NATO”, a scris Evika Silina, pe X.

Ministrul leton al apărării, Andris Spruds, i-a salutat pe soldații suedezi pe aceeași platformă, subliniind că este un „moment istoric”.

„Acesta este un moment istoric – prima dată când Suedia, în calitate de aliat NATO, își desfășoară batalionul de infanterie într-o țară membră a alianței. Odată cu alăturarea a peste 500 de soldați suedezi Brigăzii Multinaționale NATO din Letonia, ne consolidăm capacitățile de luptă. Alianța este mai unită și mai puternică ca niciodată”, a scris Spruds, pe X.

 

Soldații suedezi se vor alătura unei brigăzi multinaționale cu militari din 14 țări NATO, aflată sub comandament canadian și staționată la o baza militară situată la aproximativ 25 de kilometri nord de capitala Letoniei.

Sosirea unității suedeze de infanterie mecanizată cu vehicule blindate de luptă, arme antitanc și alte echipamente are loc la mai puțin de un an după ce prim-ministrul suedez Ulf Kristersson a declarat că țara sa va trimite un batalion pentru a se alătura contingentului NATO din Letonia.

Întărirea contingentului NATO din Letonia cu trupe suedeze are loc într-un moment de tensiuni crescute în regiunea baltică, ca urmare a sabotării recente a unor cabluri subacvatice de către nave suspectate că ar aparține „flotei fantomă” ruse și cu două zile înainte de învestirea lui Donald Trump ca președinte al SUA.

Pe 25 decembrie, cablul electric Estlink 2 și patru cabluri de telecomunicații ce leagă Finlanda și Estonia au fost avariate, la numai câteva săptămâni după ruperea a două cabluri de telecomunicații în apele suedeze din Marea Baltică, pe 17 și 18 noiembrie. Autoritățile finlandeze suspectează un act de sabotaj și au reținut petrolierul Eagle S, sub pavilionul Insulelor Cook, o navă despre care UE consideră că ar putea aparține „flotei fantomă” ruse.

Ulterior, NATO a transmis că își va spori prezența militară în Marea Baltică, iar Estonia a trimis o navă de patrulare pentru a-și proteja cablul energetic submarin Estlink1 și legătura operațională critică cu Finlanda. 

Tot pe fondul incidentelor repetate de deteriorare a cablurilor subacvatice din Europa, Suedia a anunțat că va pune la dispoziție trei nave de război și un avion pentru a supraveghea infrastructurile esențiale din Marea Baltică și „flota fantomă” a Rusiei

Continue Reading

NATO

Lituania a decis alocarea a 5-6% din PIB pentru apărare între 2026 și 2030: Epoca strategiilor pasive a luat sfârșit. Facem apel la aliați să urmeze exemplul

Published

on

© NATO/ Flickr

Lituania se angajează să aloce între 5% și 6% din PIB pentru apărare în perioada 2026 – 2030, a anunțat vineri ministrul de externe al republicii baltice, Kęstutis Budrys, făcând un apel la aliații din NATO să urmeze acest exemplu.

Decizia anunțată de Budrys a fost luată vineri în cadrul Consiliului de Stat pentru Apărare, în timp ce Lituania a găzduit în aceeași zi reuniunea informală Snow Meeting, pe teme de politică externă și securitate, un eveniment tradițional care reunește miniștri de externe din state UE şi NATO, inclusiv ministrul român de externe Emil Hurezeanu.

Vremurile dificile necesită decizii îndrăznețe și leadership. Facem apel la aliații noștri să urmeze acest exemplu. Epoca strategiilor pasive de tipul “stăm și așteptăm” a luat sfârșit“, a spus șeful diplomației de la Vilnius.

 

Lituania este doua țară europeană din NATO și de pe flancul estic, după Polonia, care răspunde apelului președintelui ales al SUA, Donald Trump, ca statele aliate să investească 5% din PIB în bugetele lor militare, o solicitare considerată piperată de mai multe state membre. În ceea ce o privește, Varșovia a luat încă de anul trecut decizia de a aloca un buget impresionant pentru apărare, după ce în 2024 a investit 4,12% din PIB în bugetul militar, dar Polonia și-a reiterat susținerea pentru poziția lui Trump

Anunțul Vilniusului vine cu trei zile înainte de inaugurarea lui Trump la Casa Albă, pentru un al doilea mandat după o pauză de patru ani.

În prima conferință de presă din acest an, Donald Trump a declarat că ţările NATO trebuie să-şi crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB-ul lor. Solicitarea s-a izbit de un refuz din partea cancelarului german Olaf Scholz.

Ulterior, secretarul general al NATO, Mark Rutte, s-a adresat Comisiei pentru afaceri externe și Subcomisiei pentru securitate și apărare ale Parlamentului European, unde a pledat ca statele europene membre ale Alianței Nord-Atlantice să investească în domeniul apărării “o mică parte” din fondurile pe care le alocă bugetelor pentru pensii, sănătate sau asistență socială, pentru a garanta securitatea generațiilor viitoare

“Suntem în siguranță acum, dar nu și peste patru sau cinci ani”, a spus el, adăugând ulterior că, dacă cheltuielile nu vor crește, europenii ar trebui “să se apuce de cursuri de limba rusă sau să meargă în Noua Zeelandă”. “Sunt profund îngrijorat de situația securității în Europa. Nu suntem în război, dar nici nu suntem în timp de pace… Aceasta înseamnă că trebuie să investim mai mult în apărare și să producem mai multe capacități. Acest lucru nu poate aștepta”, a continuat Rutte.

Obiectivul final al cheltuielilor NATO, le-a spus el europarlamentarilor, ar putea fi în jur de 3,6 sau 3,7 % din PIB. 

La finele anului trecut, Mark Rutte le-a cerut statelor membre ale Alianţei, în primul său discurs major de la preluarea funcției, să treacă la o “mentalitate de război” şi să îşi crească bugetele apărării către 3% din PIB, motivând că “Rusia se pregăteşte de confruntări pe termen lung, cu Ucraina şi cu noi”.

O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare. În ceea ce o privește, România alocă 2,5% din PIB pentru apărare.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Indiferent de schimbările politice, legătura transatlantică rămâne esențială ca pilon al stabilității globale

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 hours ago

Gheorghe Falcă, apel către români să respingă ferm orice formă de extremism: Cei care glorifică crimele trecutului nu merită să ne reprezinte viitorul

SUA6 hours ago

La Forumul Economic Mondial de la Davos, Scholz a făcut apel la „calm” în privința președinției lui Trump: Parteneriatul dintre Europa și SUA este indispensabil pentru pacea și securitatea globală

U.E.6 hours ago

Decizia lui Donald Trump de a retrage SUA din Acordul de la Paris reprezintă o ”evoluție cu adevărat nefericită”, subliniază UE: Europa va continua să colaboreze cu toate națiunile care doresc să protejeze natura

U.E.8 hours ago

Invocând cazul României, Comisia Europeană va lua măsuri ferme împotriva manipulării digitale în procesele electorale și pentru combaterea dezinformării

ROMÂNIA8 hours ago

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins, în unanimitate, cererea lui Călin Georgescu de reluare a alegerilor prezidențiale anulate de CCR

U.E.8 hours ago

Vicepreședinta CE, Roxana Mînzatu, a discutat cu partenerii sociali din Polonia despre provocările cu care se confruntă pe piața muncii din UE

CHINA8 hours ago

Vicepreședintele Chinei subliniază la Forumul Economic de la Davos că ”protecționismul nu duce nicăieri”: Multilateralismul este ”calea corectă pentru menținerea păcii mondiale”

POLITICĂ8 hours ago

SONDAJ INSCOP: 69,1% dintre români ar vota un naționalist ca președinte. 61,6% și-ar schimba opțiunea dacă respectivul candidat ar propune ieșirea din UE și 81% ar face la fel dacă ar propune apropierea de Rusia

U.E.9 hours ago

SONDAJ INSCOP: Aproape 9 din 10 români se opun ieșirii din NATO și UE și susțin direcția Occident a României. 45% consideră că Rusia susține propaganda în România

CHINA8 hours ago

Vicepreședintele Chinei subliniază la Forumul Economic de la Davos că ”protecționismul nu duce nicăieri”: Multilateralismul este ”calea corectă pentru menținerea păcii mondiale”

SUA1 day ago

Donald Trump proclamă debutul “epocii de aur” în discursul inaugural: Declinul Americii a luat sfârșit. Am fost salvat de Dumnezeu pentru a face America măreață din nou

SUA1 day ago

Donald Trump a depus jurământul solemn și a devenit oficial cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite ale Americii

ROMÂNIA5 days ago

Românii își aleg președintele pe 4 mai. Campania electorală începe pe 18 februarie

SUA6 days ago

În discursul de adio înainte de a-i preda ștafeta puterii lui Trump, Joe Biden avertizează că SUA ar putea cădea în “mâinile unei oligarhii” care amenință democrația prin “abuz de putere”: “Este rândul vostru să stați de pază”

ROMÂNIA6 days ago

Ciolacu: Bugetul pentru 2025, construit pe o abordare prudentă care să permită închiderea anului cu un deficit de 7%

SUA1 week ago

Într-un discurs-moștenire, Biden îi predă lui Trump o politică externă în care SUA “câștigă competiția mondială”: China nu ne va depăși. De când a început războiul, eu am stat în centrul Kievului, nu Putin

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Mark Zuckerberg anunță că “va reduce drastic cenzura” pe Facebook și Instagram și va acorda “prioritate libertății de exprimare”, criticând guvernele, presa tradițională și UE

U.E.2 weeks ago

Președintele Austriei se va întâlni cu liderul extremei-drepte pentru a-i încredința formarea unui guvern

U.E.2 weeks ago

Susținători ai Ucrainei au protestat la Bratislava împotriva politicilor pro-ruse ale premierului Fico: Slovacia e Europa

Trending