Connect with us

INTERNAȚIONAL

Emmanuel Macron, în discursul adresat națiunii pentru a dezamorsa criza ”vestelor galbene”: Îmi asum o parte din responsabilitate. Decretez stare de urgență economică și socială

Published

on

Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat luni seară o serie de măsuri care vizează relansarea puterii de cumpărare, încercând să calmeze “vestele galbene” şi recunoscând că nu a reuşit să înţeleagă criza imediat, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Într-o alocuţiune de circa 15 minute, foarte aşteptată, preşedintele francez a promis o serie de măsuri care merg în sensul creşterii puterii de cumpărare solicitate de “veste” și a solicitat o implicare mai hotărâtă a Guvernului și Parlamentului: creşterea salariului minim cu 100 de euro din 2019, fără ca acest lucru să-i coste vreun euro pe angajatori, defiscalizarea orelor suplimentare din 2018 şi anularea creşterii de taxe care a fost impusă pensionarilor care câştigă mai puţin de 2.000 de euro pe lună.

Reamintim că Emmanuel Macron a decis să se adreseze națiunii după proteste culminate cu 1.385 de arestări și mișcări comparate cu fenomenele ”Brexit” și ”Trump”. De altfel, președintele francez anulase deja o preconizată creştere a taxei pe combustibil, dar demersul său nu a reuşit să pună capăt mişcării de protest a ”vestelor galbene”.

“Îmi asum o parte din responsabilitate”, a spus el. De multe ori considerat dispreţuitor, chiar arogant, după ieşiri împotriva francezilor “refractari la schimbare”, el a recunoscut că este posibil să fi dat sentimentul că furia “vestelor” “nu este grija sa”.

Afirmând că decretează “stare de urgenţă economică şi socială”, el a dat asigurări că “presimţind această criză” a decis să candideze la alegerile prezidenţiale din 2017.

“Nu am uitat acest angajament”, a spus el, precizând că vrea “o Franţă în care putem trăi demn din munca noastră”.

El a anunţat şi diverse reuniuni şi consultări, lăsând să înţeleagă că ar putea fi propusă o reformă a reprezentării politice.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

INTERNAȚIONAL

Cooperare transfrontalieră cu fonduri europene între România și Ucraina pentru reabilitarea infrastructurii spitalicești și introducerea conceptului de telemedicină

Published

on

Reprezentanţii Consiliului Judeţean (CJ) Tulcea au anunţat luni, cu prilejul conferinţei de lansare a proiectului “Infrastructură transfrontalieră de sănătate”, în valoare totală de peste 3,7 milioane de euro, că s-a semnat contractul de lucrări pentru reabilitarea Secţiei de ortopedie şi a sălii de sterilizare din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Tulcea, relatează Agerpres

Tot în cadrul proiectului, care se derulează în comunităţi de pe malurile române şi ucrainene ale Dunării, în baza parteneriatul dintre CJ Tulcea, Primăria Ismail (regiunea ucraineană Odessa), Spitalul Dunărean al Consiliului regional Odessa şi Asociaţia de Cooperare Transfrontalieră Euroregiunea Dunărea de Jos (Galaţi), s-a semnat şi contractul de realizare a documentaţiei tehnice de reabilitare a unor secţii din Spitalul orăşenesc din Măcin, a precizat Persida Costea, manager de proiect din partea Consiliului Judeţean Tulcea.

Prin proiectul privind infrastructura de sănătate, partea ucraineană va reabilita un spital de pediatrie şi Spitalul dunărean al Consiliului regional Odessa, iar în Spitalul orăşenesc Măcin, ca şi în secţia de ortopedie a SJU din Tulcea se va implementa sistemul de telemedicină. Potrivit managerului Spitalului orăşenesc Măcin, Vasilica Dascălu, telemedicina este o alternativă mai ieftină și care oferă servicii sigure și de calitate pentru comunicarea între specialiștii aflați la distanță, în vederea asigurării celui mai bun tratament pentru pacienți. 

Proiectul privind infrastructura de sănătate din Tulcea şi Ismail a fost iniţiat în urmă cu cinci ani.

Valoarea totală a proiectului “Infrastructură transfrontalieră de sănătate” este de 3,78 de milioane de euro, iar perioada de implementare este de 36 de luni.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Un cipriot condamnat la închisoare pe viață, cea mai aspră sentință din istoria Ciprului, după ce a ucis șapte femei, printre care și două românce

Published

on

Fostul căpitan de armată cipriot Nicos Metaxas a primit luni şapte condamnări la închisoare pe viaţă, după ce a pledat vinovat la acuzaţiile de ucidere a cinci femei şi două fetiţe, toate cu cetăţenie străină, printre care şi două românce, transmite Agerpres, potrivit Agerpres.

Cazul, care a echivalat cu cele mai cumplite atrocităţi comise împotriva unor femei în Cipru, a declanşat revoltă şi oroare într-o ţară unde crimele grave sunt relativ rare, şi a provocat demisia ministrului justiţiei şi demiterea şefului poliţiei.

Nicos Metaxas, în vârstă de 35 de ani, s-a recunoscut vinovat la 12 capete de acuzare referitoare la răpirea şi uciderea cu premeditare a şapte persoane – provenite din Filipine, Nepal şi România (Livia Florentina Bunea, în vârstă de 38 de ani, şi fiica sa în vârstă de 8 ani, Elena – n.red.) – între septembrie 2016 şi iulie 2018.

Cei doi copii, în vârstă de 6, respectiv 8 ani, erau fiicele a două dintre femei.

Sentinţa, dictată de tribunalul penal din Assizes, este cea mai aspră pronunţată vreodată de sistemul de justiţie cipriot.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Delegația Parlamentului European, după vizita la Chișinău: Vom susţine ferm un Guvern care are capacitatea şi voinţa de a schimba Republica Moldova pentru binele cetăţenilor ţării

Published

on

© Guvernul Republicii Moldova

Prim-ministrul Republicii Moldova Maia Sandu a avut o întrevedere luni, 24 iunie, cu delegaţia deputaţilor europeni, condusă de Heidi Hautala, vicepreşedinte al Parlamentului European, prilej cu care oficialii au trasat priorităţile de cooperare între Republica Moldova şi UE, transmite un comunicat de presă al guvernului de la Chișinău.

Premierul Maia Sandu a apreciat sprijinul Uniunii Europene acordat ţării noastre, în special, în situaţiile când procesele democratice se aflau în pericol şi a exprimat speranţa că partenerii europeni vor susţine, în continuare, eforturile Guvernului de la Chişinău de consolidare a instituţiilor şi proceselor democratice.  

Premierul a subliniat că drepturile omului, revenirea la practicile democratice şi crearea oportunităţilor pentru cetăţeni sunt priorităţi absolute pentru Guvern. Şefa Executivului a menţionat că guvernul precedent a făcut multe promisiuni şi a pornit multe programe fără a avea acoperire financiară pentru ele şi a lăsat ţara într-o situaţie financiară dificilă.    

„Am exprimat speranţa că foarte curând vor putea fi reluate programele de asistenţă financiară şi tehnică pentru Republica Moldova. Am exprimat solicitările noastre de ajutor pentru a investiga furturile majore din ultimii ani, dar şi spălările de bani despre care ştim cu toţii. Sperăm foarte mult că, în continuare, vom obţine suport pe aceste dimensiuni, dar şi pe alte domenii, lucru care va duce la îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale cetăţenilor din Republica Moldova”, a declarat Maia Sandu la conferinţa de presă.  

La rândul său, vicepreşedintele Parlamentului European, Heidi Hautala, a promis o nouă pagină în relaţia dintre Uniunea Europeană şi noul Guvern de la Chişinău în implementarea reformelor democratice.  

„Amtosfera la Chişinău este alta. Vom susţine ferm un Guvern care are capacitatea şi voinţa de a schimba Moldova pentru binele cetăţenilor ţării. Este important să deblocăm asistenţa macrofinanciară. Este binevenită această nouă iniţiativă de a amplifica sprijinul nostru, pentru că vedem că acum chiar există voinţă politică. Mai ales în ceea ce priveşte crearea unui sistem judiciar independent şi intensificarea proceselor de transparenţă şi întărire a integrităţii”, a conchis oficialul european.

O delegaţie a Parlamentului European s-a aflat luni, la Chişinău, pentru a evalua situaţia politică din Republica Moldova şi pentru un schimb de opinii cu noul guvern al ţării. Delegaţia a fost formată din patru europarlamentari, iar din ea a făcut parte și eurodeputatul român Siegfried Mureșan.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending