Președintele francez, Emmanuel Macron, a pledat joi pentru continuarea dialogului cu Rusia, motivând că ”trebuie asumată posibilitatea de a continua să discuţi cu toată lumea”, ”mai ales cu cei cu care nu suntem de acord”, informează AFP, citat de Agerpres.
”Cine are nevoie ca Turcia să fie singura putere din lume care continuă să discute cu Rusia?”, a fost întrebarea lansată de liderul francez în fața ambasadorilor țării sale, reuniți la Palatul Elysee.
Macron consideră că ”nu trebuie să cedăm în faţa niciunei forme de falsă morală care ar face să devenim neputincioşi”, reiterând că ”profesia de diplomat înseamnă să discuţi cu toată lumea şi mai ales cu cei cu care nu suntem de acord”.
”Prin urmare, vom continua să o facem”, ”în cooperare cu aliaţii noştri”, deoarece ”unitatea europeană este cheia” a adăugat Macron, amintind că ”divizarea Europei” era ”unul dintre obiectivele războiului declanşat de Rusia”.
EN DIRECT | Conférence des ambassadrices et des ambassadeurs : suivez le discours du Président @EmmanuelMacron. https://t.co/34WoSJ9zuL
— Élysée (@Elysee) September 1, 2022
Președintele francez a fost printre puținii lideri europeni care a discutat cu Vladimir Putin după ce acesta din urmă a anunțat invadarea Ucrainei, la 24 februarie, gest pentru care liderul francez și-a atras critici.
Palatul Elysee a justificat mereu că a acționat astfel în acord cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, iar contactele cu Moscova au devenit mai rare după dezvăluirea crimelor de război imputate Rusiei, în special la Bucea.
În egală măsură, Emmnuel Macron a salutat discursul susţinut joi de cancelarul german, Olaf Scholz, asupra viitorului Uniunii Europene (UE), care este ”total în conformitate” cu strategia Franţei asupra suveranităţii europene.
”Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este, de asemenea, un atac la ordinea noastră de pace europeană. Europa trebuie să își protejeze independența și stabilitatea pe plan extern și să își canalizeze eforturile pe o nouă temelie pe plan intern. Avem nevoie de o UE geopolitică, suverană și extinsă”, care să cuprindă ”27, 30 sau 36 de țări” pentru a ”contribui la formarea și modelarea secolului XXI în propriul stil european”, a punctat acesta.
În viziunea sa, acest lucru nu va putea fi făcut fără o reformă a Uniunii Europene.
”Acolo unde astăzi este necesară unanimitatea, riscul ca o țară individuală să își folosească dreptul de veto și să îi împiedice pe toți ceilalți să meargă mai departe crește cu fiecare stat membru suplimentar”, a explicat Scholz.
Nu este prima dată când cancelarul german evocă eliminarea unanimității din procesul decizional ce vizează politica externă.
La mijlocul lunii iunie, acesta a propus ca aderarea la UE să se facă mai ușor prin ”modernizarea proceselor de luare a deciziilor”, argumentând atunci că ”nu va fi posibil ca tot ce este decis astăzi prin vot unanim să fie decis la fel în viitor”.
Cu prilejul ceremoniei de închidere a Conferinței privind viitorul Europei, cel mai amplu exercițiu de democrație deliberativă, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avansat ideea de a modifica tratatele acolo unde este nevoie pentru a face UE să funcționeze mai bine.
Ideea a fost îmbrățișată și de președintele francez, Emmanuel Macron, reluând o intenție a sa exprimată la scurt timp după alegerile europarlamentare din 2019.
Este de așteptat ca o astfel de propunere să fie anunțată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a invitat cetățenii să asculte discursul său privind Starea Uniunii, programat pentru 14 septembrie.
