Delegația USR în Parlamentul European a trimis președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o scrisoare prin care cere activarea unui plan de urgență UE cu măsuri coordonate de prevenire și răspuns în cazul unei escaladări a conflictului la granița ruso-ucraineană care poate duce la întreruperea aprovizionării cu gaze în întreaga Uniune, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Suntem profund îngrijorați de gradul ridicat de instabilitate actual al pieței europene de gaze și de dependența ridicată de aprovizionarea cu gaze rusești. UE se confruntă cu o creștere fără precedent, de peste 170% de la începutul anului, a prețului la gaze. Nivelul rezervelor este sub minimul istoric pentru această dată, iar capacitatea de stocare este distribuită inegal în UE, lăsând țările din Europa de Est și de Sud-Est mai vulnerabile la potențialele întreruperi ale fluxului de gaz. Cu aproape 40% din importurile de gaze provenind din Rusia, autonomia noastră strategică europeană este amenințată, iar întreruperile recurente ale fluxurilor de gaze, inclusiv cea mai recentă din Rusia către Europa de Vest, prin conducta Yamal-Europa, ridică semnale de alarmă îngrijorătoare”, a declarat Dacian Cioloș, europarlamentar USR.

În scrisoarea comună transmisă Comisiei, delegația celor opt eurodeputați USR explică faptul că sprijină Comisia Europeană în eforturile sale de a identifica surse suplimentare de furnizori de gaze și îndeamnă oficialii UE să continue să lucreze la dezvoltarea unei rețele diversificate și pe deplin funcționale de furnizori de gaze, pentru a reduce dependența europeană de importurile rusești de energie și pentru a asigura autonomia strategică a Uniunii.

De asemenea, delegația USR în Parlamentul European cere Comisiei un răspuns clar la întrebări cu privire la măsurile luate pentru prevenirea unei întreruperi de gaz în UE și stadiul furnizării de gaz din surse alternative în cazul în care Rusia va opri distribuția. Reducerea dependenței de importurile rusești de energie va asigura autonomia strategică a UE.

Recent, președintele american Joe Biden și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au adoptat o declarație comună în cadrul căreia au afirmat că lucrează la un “plan de urgență” pentru aprovizionarea cu energie a Europei dacă Rusia invadează Ucraina.

“Intenționăm să lucrăm împreună, în strânsă colaborare cu statele membre ale UE, în ceea ce privește aprovizionarea cu GNL pentru securitatea aprovizionării și planificarea situațiilor de urgență”, au transmis Biden și von der Leyen.

Șefa executivului european a anunțat chiar luni că UE discută cu SUA și alți furnizori despre creșterea livrărilor de gaze, pe fondul îngrijorărilor privind aprovizionarea din Rusia.

De asemenea, constatând că Rusia, prin intermediul Gazprom, folosește livrările de gaze ca mijloc de exercitare a presiunii politice, autoritățile de reglementare din Uniunea Europeană au decis să examineze livrările de energie ale acestei companii.

Eurodeputatul Ramona Strugariu, raportorul Renew Europe pentru situația din Ungaria, salută demersul Consiliului Afaceri Generale (CAG) de a relua audierile guvernelor la Budapesta și Varșovia în cadrul procedurii Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene.

”Consiliul nu mai poate fugi de responsabilitate. Trebuie să punem capăt sfidării valorilor UE. După ani întregi de discuții politicoase cu privire la statul de drept în Ungaria, Consiliul trebuie să își asume responsabilitatea și să recupereze timpul pierdut, acționând în cele din urmă. Consiliul trebuie să tragă la răspundere guvernul maghiar pentru încălcarea valorilor fundamentale ale Uniunii”, a precizat Strugariu într-un mesaj publicat pe Facebook, amintind că Parlamentul Europeană și-a exprimat sprijinul pentru acest demers instituțional, ”pe care l-a așteptat de ceva vreme”.

Europarlmantarul consideră că ”nu putem sta pur și simplu pe margine, asistând nepăsători la modul în care guvernul Orbán reduce în mod sistematic la tăcere fiecare voce independentă din țară, distruge mass-media și contribuie decisiv la diminuarea libertății de exprimare”.

” independenței sistemului judiciar și a libertății presei sunt și vor rămâne esențiale în tot acest proces, deoarece acestea reprezintă principalele instrumente defensive împotriva derapajelor și înclinațiilor autoritare ale regimului Orbán.”, a subliniat Strugariu.

În acest context, europarlamentarul român a făcut apel la ”mai multă transparență și hotărâre în ceea ce privește sancționarea încălcărilor democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale, cu atât mai mult când vine vorba de un stat membru al Uniunii Europene”.

Ultimele audieri în temeiul Articolului 7 au avut loc în 2019 pentru Ungaria și în 2018 pentru Polonia, timp în care situația statului de drept s-a deteriorat alarmant.

Cea mai recentă dovadă în acest sens o reprezintă legea adoptată săptămâna trecută de Budapesta care prevede că ”pornografia şi conţinutul ce reprezintă sexualitate sau promovează devierea identităţii de gen, schimbarea sexului şi homosexualitatea nu trebuie să fie accesibile celor cu vârsta sub 18 ani”.

Acest gest a fost primit cu critici de Comisia Europeană, care a anunțat că analizează din punct de vedere juridic legea inițiată de partidul premierului Orban și a reamintit că în noiembrie a prezentat o strategie destinată combaterii discriminării și a urii împotriva persoanelor LGBT.

Amintim, de asemenea, că Budapesta și Varșovia au amenințat anul trecut că vor bloca adoptarea bugetului multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 și fondului de redresare ca urmare a noilor prevederi potrivit cărora fondurile europene vor fi condiționate de respectarea statutul de drept. 

Regulamentul referitor la condiționalitatea privind statul de drept a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021. Cu toate acestea, nu au fost propuse măsuri în temeiul noilor norme. Consiliul European a solicitat Comisiei să amâne aplicarea acestora, astfel încât statele membre să o poată contesta în fața Curții de Justiție a UE (Polonia și Ungaria au făcut acest lucru la 11 martie 2021) și până când Comisia va elabora orientări specifice privind aplicarea.

În acest sens, Parlamentul European au atras atenția Comisiei Europene că va fi acționată în justiție dacă nu va pune în aplicare mecanismul de condiționare privind statul de drept.