Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Răzvan Popa (PSD, S&D) după decizia Comisiei Europene împotriva Austriei pe tema indexării alocațiilor: Dublul standard nu poate să fie acceptat între statele membre UE

Published

on

Dublul standard nu poate să fie acceptat între statele membre UE, afirmă eurodeputatul Răzvan Popa (PSD, S&D), care salută prima măsură a Comisiei Europene împotriva Austriei pentru discriminarea în privința alocațiilor pentru copii. 

”Atâta timp cât muncitorii români și de alta nationalitate plătesc impozite la nivelul statului austriac, și nu la nivelul țării din care provin, este normal ca și copiii acestora să beneficieze de alocații ca toți cetățenii austrieci. Dublul standard nu poate să fie acceptat între statele membre UE”, a scris Popa pe Facebook, reamintind solicitările sale către președintele Comisiei Europene și către comisarul european pentru muncă și afaceri sociale, precum și discuția avută la Viena cu cancelarul Austriei.

În luna august a anului trecut, la solicitarea europarlamentarului Răzvan Popa, Comisia Europeană a anunțat că va verifica noul sistem de acordare a alocațiilor pentru copii propus de Guvernul din Austria.

Subiectul a fost abordat de eurodeputatul Răzvan Popa și în luna noiembrie, când acesta a avut la Viena un schimb de opinii cu Sebastian Kurz, cancelarul Austriei și cu secretarul de stat în Ministerul de Interne, Karoline Edtstadler, privind legat de legea promovată de Guvernul austriac ce prevede ca alocațiile pentru copiii muncitorilor non austrieci să fie plătite la nivelul statului din care aceștia provin.

”Personal i-am atras atenția cancelarului Austriei, Sebastian Kurz, asupra acestei probleme, cu ocazia unei întâlniri pe care am avut-o cu acesta în luna noiembrie la Viena. Tot anul trecut, am trimis mai multe sesizări catre presedintii Comisiei Europene și Parlamentului European legat de îngrijorările cetățenilor ce lucreaza în Austria, demers susținut și de ministerele de resort din România. Încă din vară, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker și comisarul european pentru Muncă, Marianne Thyssen, au răspuns acestor solicitări anunțând că vor lua măsurile ce se impun dacă Austria aplică această politică legislativă discriminatorie”, a spus Popa.

Comisia Europeană a decis joi să trimită Austriei o scrisoare de punere în întârziere a deciziei de indexare a prestațiilor familiale, executivul european deschizând împotriva guvernului de la Viena o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

Scrisoarea de punere în întârziere se referă ”la noi reglementări legislative în temeiul cărora prestațiile familiale și facilitățile fiscale familiale de care beneficiază cetățenii UE vor fi indexate în situația în care copiii lor au reședința în străinătate”

Prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere Austriei, Comisia Europeană a lansat oficial procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

Austria are acum la dispoziție două luni pentru a răspunde aspectelor semnalate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Măsurile privind schimbările climatice ar trebui aplicate după redresarea economiilor afectate de pandemie

Published

on

© European Parliament Media Center

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) susține că măsurile privind schimbările climatice ar trebui aplicate după redresarea economiilor afectate de pandemia cu coronavirus. 

În mesajul postat pe pagina oficială de Facebook, deputatul european menționează că, într-adevăr, planul de redresare post-pandemie al economiei Uniunii Europene s-ar putea ridica la 500 de miliarde de euro, ”sumă care pare să fi fost acceptată de Franța și Germania.”

Reamintim că Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au propus luni un plan de relansare pentru Uniunea Europeană de 500 de miliarde de euro pentru a face faţă impactului economic provocat de noul coronavirus, care a aruncat Europa într-o recesiune de o amploare istorică.

Referitor la planul de redresare economică pe care Comisia Europeană îl pregătește fără consultarea Parlamentului European, Marian-Jean Marinescu subliniază incertitudinea asupra nerambursării viitorilor bani: ”Deși nu a consultat Parlamentul cu privire la Planul de redresare, Comisia Eurpeană îl va face public la finalul acestei luni. Problema este că nu se știe încă ce parte a acestor fonduri vor fi bani neramburisabili și cat reprezintă credite.”

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE în dosarul care definește termenii colaborării dintre Procurorul Eurpean și OLAF, anunță definitivarea acestuia până la sfârșitul președinției croate

Published

on

© European Parliament

Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), în calitate de raportor al Parlamentului European în dosarul care definește termenii colaborării dintre Procurorul Eurpean și OLAF, anunță reluarea activității și definitivarea acestuia în perioada următoare, în contextul în care Parchetul European trebuie să își înceapă activitatea în luna noiembrie a acestui an.

”Am avut întrevederi cu Consilium și cu OLAF și lucrurile merg în direcția bună. Am speranța să avansăm în această perioadă și că il vom definitiva până la sfârșitul președinției croate, care cunoaște foarte bine acest dosar. Am convingerea că vom încheia în Parlament în iunie acest dosar, pentru ca in noiembrie Procurorul European să intre în pâine”, a transmis deputatul european pe pagina sa oficială de Facebook.

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

OLAF investighează frauda împotriva bugetului UE, corupția și comportamentele incorecte grave în cadrul instituțiilor europene și dezvoltă politica antifraudă pentru Comisia Europeană.

OLAF intenționează să devină un partener de încredere și privilegiat pentru EPPO imediat ce începe să funcționeze.

În cadrul acestui parteneriat interinstituțional, EPPO va fi  pentru cercetările penale, în timp ce OLAF va continua investigațiile administrative privind neregulile și fraudele care afectează interesele financiare ale UE, în toate țările UE. În acest sens, se va consulta și coordona strâns cu Parchetul European.

Această împărțire a responsabilităților va asigura cea mai extinsă protecție posibilă a bugetului UE.


Marian-Jean Marinescu este coordonatul grupului PPE în cadrul Comisiei pentru Transport și Turism din Parlamentul European. Aflat la cel de-al patrulea mandat, este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fiind europarlamentarul român cu cel mai mare număr de dosare legislative coordonate. Cel mai recent, Marinescu a încheiat negocierile cu președinția română a Consiliului UE privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei, noua politică europeană de transport. Din punct de vedere politic, Marian-Jean Marinescu este vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European. În 2014 și 2017 a fost ales Europarlamentarul Anului la categoria Cercetare și Inovare. (Mai mult despre activitatea lui Marian-Jean Marinescu AICI).

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac cere retragerea cetățeniei române deținută de premierul R. Moldova după ce acesta a acuzat că România este cea mai coruptă țară din Europa

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a cerut vineri retragerea cetățeniei române deținute de prim-ministrul Republicii Moldova Ion Chicu după ce acesta a acuzat România că este cea mai coruptă țară din Uniunea Europeană și a utilizat un limbaj dur la adresa eurodeputatului Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE și președinte al delegației parlamentare pentru relația UE – Republica Moldova.

“După atacurile de astăzi ale premierului moldovean Chicu la adresa României și a Uniunii Europene, cred că răspunsul nostru prompt trebuie să fie retragerea cetățeniei române. Nu poți fi și cetățean UE, și propagandist în stil sovietic la Chișinău. Limbajul folosit la adresa unui lider PPE arată cât de mult le place unor politicieni din R. Moldova statutul de slugă. Aici nu este vorba doar de un atac la adresa lui Siegfried Mureșan, ci despre modul absolut abject în care un exponent al Federației Ruse atacă România și Uniunea Europeană”, a scris Tomac, pe pagina sa de Facebook.

Premierul Republicii Moldova, Ioan Chicu, a avut vineri o ieşire fără precedent la adresa României, pe care a acuzat-o că e cea mai coruptă ţară din Europa. El a continuat cu critici legate de modul în care România a gestionat pandemia de coronavirus şi a scris pe Facebook că doar judeţul Suceava are un număr de infectaţi cu COVID 19 cât jumate din numărul de bolnavi înregistraţi în toată Republica Moldova. Atacul lui Chicu a venit ca replică la criticile europarlamentarului român Siegfried Mureşan, care acuzase regimul pro-rus de la Chişinău că nu implementează reformele pe care şi le-a asumat pentru a primi banii pe care i-a cerut Uniunii Europene şi României.

“Stau si mă uit eu la băiețașii ăștea români oploșiți prin structurile europene, care vin cu “patronajul” peste noi… Ratați, nimic în viață și în țară realizat, numai de “adus mingi” buni… Ce-ai făcut june în țara ta, că geme de cea mai mare corupție din Europa? Ai numai în județul Suceava jumate din numarul de bolnavi COVID19 integistrati in toată țara mea. Si medici, cam tot atîți. Județele moldovenești au 40% din decedați din total pe România. Și de 2 ori mai mulți decedați moldoveni în dreapta Prutului, decât în stânga, desi numarul populației este egal. Pentru noi este foarte importantă opinia cetățenilor noștri despre activitatea guvernului. Și doar critica moldovenilor pentru noi contează. Atacurile concertate ale unor personaje, cu pretenții de avocați ai Moldovei, pot să-i impresioneze doar pe patronii lor. Pe mine – deloc”, a scris Chicu.

 

 

Atacul din partea prim-ministrului Republicii Moldova a venit și în contextul în care România a ajutat Republica Moldova să gestioneze pandemia de COVID-19, țara noastră trimițând la Chișinău o echipă de 52 de cadre medicale și echipamente medicale de protecție și medicamente în tratarea COVID-19 în valoare de aproximativ 3,5 milioane de euro.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending