Europa își pune în pericol propriul viitor pierzând trenul în ceea ce privește inteligența artificială și trebuie să elimine rapid obstacolele care împiedică răspândirea acestei noi tehnologii, a avertizat luni președinta Băncii Centrale Europene Christine Lagarde, anunță Reuters, citat de Agerpres.

„Cu Statele Unite și China în frunte, Europa a ratat deja oportunitatea de a fi un pionier în domeniul IA. Încă suportăm costurile faptului că am adoptat cu încetineală în timpul ultimei revoluții digitale. Riscăm să lăsăm valul de adoptare a AI să treacă pe lângă noi și să pună în pericol viitorul Europei”, a declarat Lagarde într-un discurs ținut la Bratislava, Slovacia.

Președinta BCE a semnalat că simpla achiziție de soluții AI de la furnizori consacrați nu este suficientă pentru că Europa va deveni și mai dependentă de entități străine.

La începutul lunii octombrie, Comisia Europeană a prezentat două strategii menite să asigure menținerea Europei în fruntea clasamentului, stimulând adoptarea IA în industriile cheie și plasând Europa în avangarda științei bazate pe IA.

Strategia „Aplicați IA” stabilește modalitățile de accelerare a utilizării IA în industriile cheie și în sectorul public din Europa. Strategia „IA în știință” se concentrează pe plasarea Europei în avangarda cercetării bazate pe IA și a excelenței științifice.

Aplicarea strategiei privind IA

Strategia privind aplicarea IA vizează valorificarea potențialului transformator al IA prin promovarea adoptării IA în sectoarele strategice și publice, inclusiv sănătate, produse farmaceutice, energie, mobilitate, producție, construcții, agroalimentar, apărare, comunicații și cultură. De asemenea, strategia va sprijini întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) în funcție de nevoile lor specifice și va ajuta industriile să integreze IA în operațiunile lor.

Măsurile concrete includ înființarea de centre avansate de screening bazate pe IA pentru sănătate și sprijinirea dezvoltării de modele de frontieră și IA de tip agent adaptate sectoarelor precum producția, mediul și industria farmaceutică.

Pentru a stimula adoptarea IA și a sprijini aceste măsuri, Comisia mobilizează aproximativ 1 miliard de euro. În viitor, noi inițiative în domenii precum finanțele, turismul și comerțul electronic ar putea completa aceste sectoare.

Strategia va contribui la consolidarea capacităților UE de a genera beneficii pentru societate, de la facilitarea unor diagnostice medicale mai precise până la îmbunătățirea eficienței și accesibilității serviciilor publice. Aceasta încurajează o politică care acordă prioritate IA, astfel încât mai multe întreprinderi să considere IA ca parte a soluției pentru a face față provocărilor, luând în considerare în același timp beneficiile și riscurile acestei tehnologii.

Strategia abordează, de asemenea, provocări transversale: accelerarea timpului de comercializare prin conectarea infrastructurii, a datelor și a instalațiilor de testare; consolidarea forței de muncă din UE pentru a fi pregătită pentru IA în toate sectoarele; și lansarea unei inițiative Frontier AI pentru a sprijini inovarea prin reunirea actorilor europeni de frunte din domeniul IA.

Reînnoirea și desfășurarea rețelei de centre europene de inovare digitală, transformate în centre de experiență pentru IA, va oferi companiilor acces privilegiat la ecosistemul de inovare al UE în domeniul IA.

Pentru a coordona acțiunile, Comisia lansează Alianța „Aplicați IA”, un forum care reunește industria, sectorul public, mediul academic, partenerii sociali și societatea civilă. Un observator al IA va monitoriza tendințele în domeniul IA și va evalua impactul sectorial.

În paralel, Comisia a lansat Serviciul de asistență pentru Legea privind IA, pentru a contribui la asigurarea unei puneri în aplicare fără probleme a Legii privind IA.

Strategia privind IA în știință

Alături de „Aplicați IA”, Strategia privind IA în știință poziționează UE ca un centru pentru inovarea științifică bazată pe IA. În centrul acesteia se află RAISE – Resursa pentru știința IA în Europa, un institut european virtual care are rolul de a reuni și coordona resursele IA pentru dezvoltarea IA și aplicarea acesteia în știință.

Acțiunile strategice includ:

• Excelență și talent: măsuri pentru a atrage talente științifice globale și profesioniști cu înaltă calificare să „aleagă Europa”. Aceasta include 58 de milioane de euro în cadrul proiectului-pilot RAISE pentru rețele de excelență și rețele doctorale, cu scopul de a forma, reține și atrage cele mai bune talente din domeniul IA și științific.
• Calcul: 600 de milioane de euro din programul Orizont Europa pentru a îmbunătăți și extinde accesul la puterea de calcul pentru știință. Această investiție va asigura accesul dedicat la gigafabricile de IA pentru cercetătorii și start-up-urile din UE.
• Finanțarea cercetării: obiectivul de a dubla investițiile anuale ale programului Orizont Europa în IA la peste 3 miliarde de euro, inclusiv dublarea finanțării pentru IA în știință.
• Date: sprijin pentru oamenii de știință în identificarea lacunelor strategice în materie de date și în colectarea, gestionarea și integrarea seturilor de date necesare pentru IA în știință.

Centrul Comun de Cercetare al Comisiei contribuie la ambele strategii, realizând evaluări tehnice, studii sectoriale și un nou raport privind impactul IA asupra științei și practicilor de cercetare.

Planul Băncii Centrale Europene (BCE) de a lansa un euro digital până în 2029 se confruntă cu opoziția puternică a industriei bancare europene și a unor europarlamentari, potrivit unui articol publicat de Financial Times și citat de Agerpres.

Înaintea unei audieri-cheie în Parlamentul European, 14 mari bănci europene – printre care Deutsche Bank, BNP Paribas și ING – au avertizat că proiectul ar putea submina sistemele de plăți din sectorul privat. Aceste instituții financiare, reunite în cadrul Inițiativei Europene de Plăți (EPI), dezvoltă propriul portofel digital, Wero, menit să ofere clienților o alternativă europeană la giganții americani Visa și Mastercard.

„Actuala configurare a euro digital pe segmentul de retail abordează în mare măsură aceleași metode utilizate de companiile private, fără a oferi o valoare adăugată clară pentru consumatori”, au transmis băncile într-o declarație comună.

EPI a fost creată tocmai pentru a reduce dependența Europei de sistemele americane de plăți, însă lansarea monedei digitale europene este percepută de sectorul bancar ca o posibilă concurență directă.

În paralel, europarlamentarul spaniol Fernando Navarrete, desemnat de Parlamentul European să evalueze proiectul, susține o versiune limitată a euro digital, care să fie folosit doar în locul numerarului pentru plăți offline, nu ca mijloc universal de plată în timp real, așa cum propune BCE.

În raportul său, Navarrete avertizează că funcționalitățile online ale euro digital ar putea crea „ecosisteme paralele de plăți care împiedică extinderea soluțiilor private pe plan european”.

Potrivit oficialilor BCE, proiectul, analizat din 2020, are rolul de a proteja autonomia financiară a Europei într-un context geopolitic marcat de tensiuni și de creșterea influenței monedelor digitale americane, inclusiv a stablecoins, promovate de președintele SUA, Donald Trump.

Într-o declarație din septembrie, Piero Cipollone, membru al consiliului executiv al BCE, a explicat că lansarea unui euro digital este necesară pentru a proteja „libertatea, autonomia și securitatea noastră”, în condițiile în care pondera plăților în numerar în magazine a scăzut de la 72% în 2019 la 52% în 2024.

Săptămâna trecută, Consiliul guvernatorilor BCE a aprobat oficial etapele pentru introducerea euro digital, cu un program pilot în 2027 și lansarea completă prevăzută pentru 2029. Comisia Europeană a prezentat cadrul legislativ aferent încă din 2023.

Deși miniștrii de Finanțe din zona euro au salutat progresele și au cerut accelerarea procesului legislativ, opoziția din partea băncilor și a unor deputați europeni persistă.

Un studiu realizat de PwC la solicitarea industriei bancare estimează că lansarea euro digital ar putea costa până la 30 miliarde de euro sectorul financiar european. BCE a respins această cifră, susținând că valoarea reală a costurilor nu depășește șase miliarde de euro.

Aderarea Bulgariei la zona euro va aduce țării atât prosperitate, cât și securitate, a afirmat președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, într-un interviu acordat postului de televiziune Nova TV, informează Agerpres.

Christine Lagarde se află pentru prima dată la Sofia, în vederea participării la conferința „În pragul zonei euro”, organizată de Banca Națională a Bulgariei.

Referindu-se la propria tranziție a Franței către euro, în urmă cu 23 de ani, Lagarde a amintit că opinia publică avea două mari temeri: că noul sistem nu va funcționa și că prețurile vor crește.

„Toți erau îngrijorați că prețurile vor crește în mod incorect când a fost înlocuit francul, și da, unele sectoare mici au încercat să profite. Dar a fost un efect limitat. Dacă Guvernul se asigură că prețurile sunt afișate atât în leva cât și în euro și regulile de conversie sunt urmate strict, atunci nu există motive să crească inflația pe termen lung”, a explicat șefa BCE.

Lagarde a subliniat că Bulgaria este pregătită pentru euro, chiar dacă nu există încă consensul deplin al opiniei publice.

„Datorită funcțiilor mele, la Fondul Monetar Internațional, Banca Centrală Europeană, ministrul de Finanțe în Franța, am văzut multe state care s-au alăturat zonei euro. La început sunt întotdeauna dubii, dar într-un an crește sprijinul, odată ce oamenii văd beneficiile”, a afirmat președintele BCE.

Întrebată dacă Franța a devenit mai săracă după ce a trecut la euro, Lagarde a respins cu fermitate acest concept.

„Nu, deloc. Unele prețuri au crescut, cum ar fi la cafenele și la coafor, dar per ansamblu țara a devenit mai puternică din punct de vedere economic”, a spus ea. 

Președinta BCE a atras atenția asupra câștigurilor Bulgariei de pe urma intrării în zona euro: prosperitate și securitate, deoarece va fi eliminat riscul valutar în comerț, iar exporturile către Europa devin mai competitive.

„Companiile vor factura și vor fi plătite în aceeași monedă, fără curs de schimb, fără instrumente de acoperire contra riscurilor. De asemenea, turiștii vor avea o încredere mai mare pentru a călători în Bulgaria știind că se utilizează euro. Pe partea de securitate, aderarea la uniunea monetară face ca țara să facă parte dintr-un cadru stabil cu reguli comune. Nu există haos, toți urmează aceleași principii, care creează disciplină și încredere, ceea ce recunosc și agențiile de evaluare financiară”, a declarat Lagarde.

Bulgaria va deveni la 1 ianuarie 2026 cel de-al 21 stat membre al zonei euro, urmând să introducă moneda unică la începutul anului viitor după ce Consiliul Uniunii Europene a adoptat în iulie ultimele trei acte juridice necesare în acest sens.

Conversia se face la o rată fixă de schimb de 1,95583 leva pentru un euro, au anunțat autoritățile de la Sofia. Conform cerințelor, ambele monede trebuie prezentate egal, clar și precis pe toate etichetele de preț.