În 2024, aproximativ 20,5% dintre adulții din Uniunea Europeană locuiau singuri, potrivit datelor Eurostat. Fenomenul este mult mai răspândit în țările nordice și baltice, unde se înregistrează cele mai mari ponderi: Lituania (40,1%), Estonia (35,6%) și Finlanda (31,1%). La polul opus se află Slovacia (4,1%), Grecia (12,2%) și Cipru (12,6%), țările în care cei mai puțini adulți locuiesc singuri. În România, fenomenul este de asemenea mai puțin răspândit, doar 12,9% dintre adulți trăind singuri.
În ultimul deceniu, numărul total al gospodăriilor din UE a crescut cu 5,8%, însă cea mai rapidă creștere s-a înregistrat în cazul persoanelor care locuiesc singure. Gospodăriile formate dintr-un singur adult fără copii au crescut cu aproape 17% între 2015 și 2024, în timp ce cuplurile fără copii au înregistrat o creștere de 5,2%.
Peste o cincime dintre adulții din Uniunea Europeană locuiesc singuri. Tendința devine tot mai vizibilă odată cu înaintarea în vârstă. Dacă puțin peste 10% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani locuiesc singuri, în rândul persoanelor de 65 de ani și peste aproape o treime trăiesc în această situație.
Datele arată că numărul persoanelor care locuiesc singure a crescut în toate grupele de vârstă. Atât în cazul bărbaților, cât și al femeilor, ponderea celor care trăiesc singuri (cu sau fără copii) era mai mare în 2024 decât în 2015.
În ultimul deceniu, numărul adulților singuri cu vârste între 18 și 64 de ani a crescut cu 12,7%, iar în rândul persoanelor de peste 64 de ani creșterea a ajuns la 19,8%.
Prezența și numărul copiilor în locuințele din UE
Numărul copiilor din locuințele europene diferă semnificativ de la o țară la alta. În 2024, 23,6% dintre locuințele din Uniunea Europeană aveau copii, în timp ce 76,4% nu includeau copii. În unele state, prezența copiilor este mult mai frecventă: aproximativ o treime dintre locuințe aveau copii în Slovacia (35,6%) și Irlanda (31,0%).
La polul opus se află Finlanda (18,0%) și Lituania (19,6%), unde mai puțin de o cincime dintre locuințe includ copii.
În majoritatea cazurilor, copiii trăiesc în familii formate din cupluri, care reprezintă 63,5% dintre locuințele cu copii din UE, fiind astfel cel mai răspândit tip de familie cu copii. Cele mai mari ponderi ale acestor familii se regăsesc în Suedia, Grecia, Finlanda, Țările de Jos și Luxemburg, unde peste 70% dintre locuințele cu copii sunt formate din cupluri.
În schimb, Danemarca și Letonia au cele mai mici ponderi ale cuplurilor în rândul locuințelor cu copii, cu 45,9%, respectiv 46,4%.
Alte tipuri de familii – de exemplu locuințe în care trăiesc mai mulți adulți sau rude – reprezintă 23,7% dintre locuințele cu copii din UE. Ponderea acestora depășește 35% în Slovacia, Croația, Bulgaria și România, dar este sub 14% în Finlanda și Estonia.
Familiile monoparentale reprezintă 12,7% dintre locuințele cu copii din Uniunea Europeană. Cele mai ridicate proporții sunt în Estonia (36,7%), Lituania (29,5%), Letonia (24,9%) și Danemarca (23,2%). În schimb, Slovacia, Grecia și Slovenia înregistrează cele mai mici valori, toate sub 5%.
În ceea ce privește numărul de copii, familiile cu un singur copil sunt cele mai frecvente. În 2024, aproape jumătate dintre locuințele cu copii din UE aveau un singur copil (49,8%), în timp ce 37,6% aveau doi copii, iar 12,6% aveau trei sau mai mulți copii.
Modelul cu un singur copil predomină în aproape toate statele UE, cu o singură excepție: Țările de Jos, unde familiile cu doi copii sunt mai numeroase.
Familiile cu trei sau mai mulți copii sunt cele mai rare în majoritatea țărilor. Totuși, ponderea lor este mai ridicată în Irlanda (20,6%), Suedia (18,1%) și Finlanda (17,4%), în timp ce în Portugalia, Bulgaria, Italia și Lituania se situează sub 8%.
