Fostul președinte al Finlandei Sauli Niinistö este luat în considerare pentru un nou rol de emisar special al Uniunii Europene însărcinat cu reluarea dialogului cu președintele rus Vladimir Putin, potrivit cotidianului italian La Repubblica, relatează publicația Helsinki Times.
Ziarul scrie că această idee a fost discutată joi, la Paris, în cadrul unor convorbiri între președintele Franței, Emmanuel Macron, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa.
Rolul propus ar avea ca obiectiv restabilirea unui canal politic direct între Uniunea Europeană și Kremlin, în contextul continuării eforturilor de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Potrivit La Repubblica, în capitalele europene a crescut îngrijorarea că relațiile cu Moscova riscă să devină dependente exclusiv de Statele Unite.
Ideea unui emisar special al Uniunii Europene privind relațiile cu Rusia a fost ranforsată la începutul anului de către premierul italian Giorgia Meloni care a apreciat că “a venit momentul ca Europa să vorbească și cu Rusia”. Meloni a declarat că este de acord cu președintele Franței, Emmanuel Macron, care la finele anului trecut a cerut un nou dialog cu Kremlinul. Cel mai recent, președintele Estoniei și premierul Letoniei și-au arătat sprijinul pentru numirea unui emisar special al Europei care să discute direct cu Rusia.
Conform publicației italiene, liderii UE își doresc o personalitate cu suficientă greutate politică pentru a discuta direct cu Vladimir Putin, iar Sauli Niinistö s-a conturat drept principalul candidat, înaintea altor nume analizate la Paris.
Ziarul mai notează că fostul cancelar german Angela Merkel și fostul premier italian Mario Draghi au fost, de asemenea, menționați. Șansele Angelei Merkel sunt însă considerate mai reduse, din cauza criticilor legate de abordarea sa anterioară privind politica gazelor rusești. În cazul lui Mario Draghi, implicarea sa actuală în elaborarea unui plan al UE axat pe competitivitate i-ar putea limita disponibilitatea.
Potrivit La Repubblica, experiența îndelungată a lui Niinistö în domeniul politicilor de securitate, pregătirea sa în materie de apărare și modul în care Finlanda a gestionat istoric relațiile cu Moscova sunt considerate atuuri esențiale. Publicația menționează, de asemenea, că acesta ar vorbi limba rusă.
Sauli Niinistö a fost președintele Finlandei între 2012 și 2024 și a avut un rol central în definirea politicii de securitate a țării în timpul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Niinistö a susținut public că Europa ar trebui să mențină un dialog direct cu Rusia.
În 2018, Niinistö a găzduit primul summit dintre Vladimir Putin și Donald Trump, la Helsinki, iar patru ani mai târziu a condus țara sa spre obiectivul aderării la NATO, ca o consecință a invaziei militare a Rusiei în Ucraina.
