Octavian Berceanu, fostul șef al Gărzii Naționale de Mediu, a declarat în exluscivitate pentru CaleaEuropeană.ro că va continua să se implice activ și să militeze pentru protejarea mediului în care trăim. 

După ce a fost demis de premierul României, Florin Cîțu, după doar șase luni de mandat în care a reușit să finalizeze peste 1.800 de controale privind transferurile de deșeuri și combaterea introducerii acestora în țară, însoțite de sesizări penale în cazul mai multor importatori ilegali de deșeuri, în timp ce în 2020 au existat doar 143 astfel de acțiuni, Octavian Berceanu a menționat că rămâne dedicat protejării mediului.

„Înainte să fiu șeful Gărzii Naționale de Mediu am avut activitate în societatea civilă dedicată protecției mediului și nu intenționez să îmi schimb această prioritate, ca atare, deși nu mai sunt șeful Gărzii Naționale de Mediu, voi continua să militez pentru protejarea mediului în care trăim”, a declarat acesta pentru CaleaEuropeană.ro.

Citiți și: Octavian Berceanu, bilanț după 6 luni de mandat: Peste 1.800 de controale privind transferurile de deșeuri și dublarea venitului din amenzile aplicate

Activistul de mediu Octavian Berceanu, propus de USR, a fost numit în luna martie, în funcţia de comisar general, cu rang de secretar de stat, al Gărzii Naţionale de Mediu.

În acest sens, alianța USR PLUS i-a mulțumit acestuia pentru activitatea din fruntea GNM, care ar fi obținut în ultimele 6 luni „cele mai bune rezultate din ultimii 20 de ani”.

Premierul Florin Cîțu s-a întâlnit în această dimineață cu activistul de mediu și unul dintre jurnaliștii agresați într-o pădure din Suceava săptămâna trecută. 

„E clar că nu putem lăsa lucrurile așa, nu putem tolera violența în nicio situație. Autoritățile trebuie să își facă treaba și să se asigure că cetățenii români sunt în siguranță, iar cei care greșesc trebuie să plătească”, a scris prim-ministrul într-un mesaj pe pagina de Facebook. 

De asemenea, acesta a menționat că SUMAL-ul trebuie îmbunătățit: „În urma discuției de astăzi, am stabilit că SUMAL-ul, acel sistem de urmărire a lemnului tăiat, trebuie îmbunătățit astfel încât să asigure eficiență și transparență totală. Prin urmare, va fi format un grup de lucru la ministerul Mediului, iar reprezentanții ONG-urilor vor lua parte la tot procesul.”

Un jurnalist care filma un documentar despre tăierile ilegale de lemn din Suceava a fost agresat, alături de un coleg și un activist de mediu, de un grup de 20 de indivizi, scrie Digi24.

Comisia Europeană a prezentat săptămâna trecută o recomandare de îmbunătățire a siguranței jurnaliștilor și a altor profesioniști din domeniul mass-media, în condițiile în care jurnaliștii au fost ținta tot mai multor atacuri, în ultimii ani, iar unii au fost chiar victimele unor asasinate.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat în timpul discursului său anual din plenul Parlamentului European că a făcut o recomandare vizând îmbunătățirea protecției jurnaliștilor.

Temperaturile ar putea crește cu 2,7°C până în 2100, iar acest scenariu este dramatic, a transmis luni preşedintele francez, Emmanuel Macron. 

„Statele insulare sunt conștiente de implicațiile pe care acest scenariu le are pentru viitorul lor. Nicio țară nu va scăpa nevătămată. Incendiile din această vară din zona Mediteranei, Rusia, California și Pădurea Amazoniană sunt alte exemple în acest sens. Era conștientizării a trecut”, a scris președintele francez, pe Facebook.

Mai mult, Emmanuel Macron a subliniat importanța atingerii neutralității climatice până în 2050, prin reducerea emisiilor, prin renunțarea la cărbune și la combustibilii fosili.

„Cel mai ambițios obiectiv pe care l-am stabilit la Paris în 2015, cel de 1,5°C, este încă posibil dacă acționăm cu toții acum. Să nu ne fie rușine de moștenirea pe care o vom lăsa copiilor noștri”, a mai spus el.

În final, Macron a punctat că ecologia este lupta secolului, iar Europa „va fi acolo”.

„Europa nu poate face acest lucru singură. Fiecare stat trebuie să își respecte angajamentele asumate la Paris în 2015. Acesta este mesajul pe care l-am adus astăzi în fața statelor convocate de Secretarul General al ONU”, a conchis președintele francez.

Acordul de la Paris impune guvernelor să se angajeze la acțiuni climatice din ce în ce mai ambițioase prin planuri cunoscute sub numele de contribuții determinate la nivel național (NDC).

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.