Connect with us

MEDIU

Franța intenționează să reducă ponderea energiei nucleare din mixul său energetic, de la 75% la 50%, prin închiderea a 14 reactoare până în 2035

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Franța ar putea să își închidă următoarele două reactoare nucleare mai devreme decât era programat, în 2025-2026, dacă condițiile de piață sunt propice, întrucât intenționează să închidă alte 14 reactoare până în 2035, potrivit unui document guvernamental aflat în consultare publică, relatează Reuters, preluat de Agerpres

„Dacă sunt îndeplinite anumite condiții legate de prețurile energiei electrice și evoluția pieței europene a energiei electrice, închiderea a două reactoare suplimentare ar putea avea loc în 2025-2026. Decizia va fi luată în 2023″, se arată în documentul de consultare publică privind politica energetică. Inițial, scoaterea din funcțiune a reactoarelor ar fi fost programată pentru 2027-2028.

Franța dependentă de reactoare nucleare își propune să reducă ponderea energiei nucleare din mixul său energetic de la 75% în prezent la 50% până în 2035.

Grupul energetic de stat EDF, care operează cele 58 de reactoare nucleare ale Franței, a propus guvernului să analizeze închiderea perechilor de reactoare de la instalațiile nucleare de la Blayais, Bugey, Chinon, Cruas, Dampierre, Gravelines și Tricastin ca parte a planului de reducere a dependenței țării de energia nucleară.

Două dintre cele mai vechi reactoare din Franța, aflate în funcțiune la centrala nucleară Fessenheim, își vor opri producția în februarie și iunie 2020. Fessenheim are două reactoare cu apă presurizată cu o capacitate de 880 MWe, care au fost puse în funcțiune în 1977 și 1978.

Scoaterea completă din funcțiune a centralei nucleare de la Fessenheim este de așteptat să dureze 20 de ani. Faza pregătitoare va dura aproximativ cinci ani. Până în anul trei al procesului (2025), tot combustibilul uzat va fi părăsit amplasamentul pentru prelucrare la Centrala nucleară de reciclare și reprocesare La Hague. Dezafectarea va începe apoi sub atenta supraveghere a Autorității franceze de Securitate Nucleară (ASN), informează The New York Times

Guvernul francez va compensa EDF pentru închiderea centralei de la Fessenheim și este așteptat să plătească aproximativ 400 milioane de euro pe parcursul a patru ani pentru a compensa grupul energetic pentru cheltuielile suportate cu dezafectarea. Acestea includ costuri post-operaționale, impozite, precum și costuri de dezmembrare și redistribuire a personalului, potrivit sursei citate mai sus. 

Centrala nucleară Fessenheim angajează 850 de angajați din partea EDF și aproximativ 350 de angajați permanenți ai companiilor de servicii.

EDF a declarat că plățile ulterioare vor compensa „orice pierdere de câștig, cum ar fi veniturile din producția viitoare de energie, până în 2041, pe baza cifrelor anterioare de producție de la Fessenheim.”

Fabrica ar urma să fie înlocuită de o nouă zonă economică dezvoltată de o companie cu capital mixt franco-german (SEM).

Fostul președinte francez, Francois Hollande, s-a angajat în timpul unei campanii electorale din 2012 să închidă centrala de la Fessenheim până la sfârșitul mandatului său de cinci ani. Închiderea centralei a fost inițial programată spre sfârșitul anului 2016, dar a fost amânată de mai multe ori. De asemenea, Hollande s-a angajat să limiteze cota de generare a energiei nucleare în Franța la 50%, în scădere de la 75%, până în 2025.

Actualul președinte Emmanuel Macron a promis că va respecta ținta lui Hollande, însă a precizat că reducerea producției de energie nucleară trebuie făcută într-un ritm care „protejează suveranitatea”.

Proiectul de lege privind energia și clima, prezentat în luna mai 2019, prevede că Franța va amâna reducerea planificată a cotei de energie nucleară la 50%, din 2025 în 2035.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

MEDIU

Octavian Berceanu: Prioritatea mea nu se schimbă. Voi milita în continuare pentru protejarea mediului

Published

on

© Octavian Berceanu/Facebook

Octavian Berceanu, fostul șef al Gărzii Naționale de Mediu, a declarat în exluscivitate pentru CaleaEuropeană.ro că va continua să se implice activ și să militeze pentru protejarea mediului în care trăim. 

După ce a fost demis de premierul României, Florin Cîțu, după doar șase luni de mandat în care a reușit să finalizeze peste 1.800 de controale privind transferurile de deșeuri și combaterea introducerii acestora în țară, însoțite de sesizări penale în cazul mai multor importatori ilegali de deșeuri, în timp ce în 2020 au existat doar 143 astfel de acțiuni, Octavian Berceanu a menționat că rămâne dedicat protejării mediului.

„Înainte să fiu șeful Gărzii Naționale de Mediu am avut activitate în societatea civilă dedicată protecției mediului și nu intenționez să îmi schimb această prioritate, ca atare, deși nu mai sunt șeful Gărzii Naționale de Mediu, voi continua să militez pentru protejarea mediului în care trăim”, a declarat acesta pentru CaleaEuropeană.ro.

Citiți și: Octavian Berceanu, bilanț după 6 luni de mandat: Peste 1.800 de controale privind transferurile de deșeuri și dublarea venitului din amenzile aplicate

Activistul de mediu Octavian Berceanu, propus de USR, a fost numit în luna martie, în funcţia de comisar general, cu rang de secretar de stat, al Gărzii Naţionale de Mediu.

În acest sens, alianța USR PLUS i-a mulțumit acestuia pentru activitatea din fruntea GNM, care ar fi obținut în ultimele 6 luni „cele mai bune rezultate din ultimii 20 de ani”.

„Premierul Florin Cîțu continuă să elimine profesioniștii aduși de USR PLUS. În 6 luni, Garda de Mediu a obținut cele mai bune rezultate din ultimii 20 de ani. Pentru prima dată, un șef al Gărzii de Mediu a abordat problema arderilor și transporturilor ilegale de deșeuri, bucureștenii au putut respira un aer mai curat și mii de tone de deșeuri au fost oprite la granița României. Mulțumim, Octavian Berceanu, pentru activitatea din fruntea Gărzii Naționale de Mediu”, se arată în declarația oficială a USR PLUS.

Continue Reading

MEDIU

Florin Cîțu, întâlnire cu activistul de mediu și unul dintre jurnaliștii agresați în pădurea din Suceava: SUMAL-ul trebuie îmbunătățit

Published

on

Premierul Florin Cîțu s-a întâlnit în această dimineață cu activistul de mediu și unul dintre jurnaliștii agresați într-o pădure din Suceava săptămâna trecută. 

„E clar că nu putem lăsa lucrurile așa, nu putem tolera violența în nicio situație. Autoritățile trebuie să își facă treaba și să se asigure că cetățenii români sunt în siguranță, iar cei care greșesc trebuie să plătească”, a scris prim-ministrul într-un mesaj pe pagina de Facebook. 

De asemenea, acesta a menționat că SUMAL-ul trebuie îmbunătățit: „În urma discuției de astăzi, am stabilit că SUMAL-ul, acel sistem de urmărire a lemnului tăiat, trebuie îmbunătățit astfel încât să asigure eficiență și transparență totală. Prin urmare, va fi format un grup de lucru la ministerul Mediului, iar reprezentanții ONG-urilor vor lua parte la tot procesul.”

Un jurnalist care filma un documentar despre tăierile ilegale de lemn din Suceava a fost agresat, alături de un coleg și un activist de mediu, de un grup de 20 de indivizi, scrie Digi24.

Comisia Europeană a prezentat săptămâna trecută o recomandare de îmbunătățire a siguranței jurnaliștilor și a altor profesioniști din domeniul mass-media, în condițiile în care jurnaliștii au fost ținta tot mai multor atacuri, în ultimii ani, iar unii au fost chiar victimele unor asasinate.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat în timpul discursului său anual din plenul Parlamentului European că a făcut o recomandare vizând îmbunătățirea protecției jurnaliștilor.

Continue Reading

MEDIU

Emmanuel Macron, semnal de alarmă privind schimbările climatice: Statele trebuie să își respecte angajamentele asumate în Acordul de la Paris

Published

on

© European Union 2020

Temperaturile ar putea crește cu 2,7°C până în 2100, iar acest scenariu este dramatic, a transmis luni preşedintele francez, Emmanuel Macron. 

„Statele insulare sunt conștiente de implicațiile pe care acest scenariu le are pentru viitorul lor. Nicio țară nu va scăpa nevătămată. Incendiile din această vară din zona Mediteranei, Rusia, California și Pădurea Amazoniană sunt alte exemple în acest sens. Era conștientizării a trecut”, a scris președintele francez, pe Facebook.

 

Mai mult, Emmanuel Macron a subliniat importanța atingerii neutralității climatice până în 2050, prin reducerea emisiilor, prin renunțarea la cărbune și la combustibilii fosili.

„Cel mai ambițios obiectiv pe care l-am stabilit la Paris în 2015, cel de 1,5°C, este încă posibil dacă acționăm cu toții acum. Să nu ne fie rușine de moștenirea pe care o vom lăsa copiilor noștri”, a mai spus el.

În final, Macron a punctat că ecologia este lupta secolului, iar Europa „va fi acolo”.

„Europa nu poate face acest lucru singură. Fiecare stat trebuie să își respecte angajamentele asumate la Paris în 2015. Acesta este mesajul pe care l-am adus astăzi în fața statelor convocate de Secretarul General al ONU”, a conchis președintele francez.

Acordul de la Paris impune guvernelor să se angajeze la acțiuni climatice din ce în ce mai ambițioase prin planuri cunoscute sub numele de contribuții determinate la nivel național (NDC).

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.


Pactul Verde European, prezentat de Comisie la 11 decembrie 2019, stabilește obiectivul de a transforma Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Legea europeană a climei, care a  intrat în vigoare în luna iunie, consacră în legislația obligatorie angajamentul UE în favoarea neutralității climatice și obiectivul intermediar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Angajamentul UE de a-și reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 a fost comunicat CCONUSC în decembrie 2020, drept contribuție a UE la îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ONU13 mins ago

Ministrul Bogdan Aurescu a pledat pentru protecția mediului înconjurător la reuniunea Alianței pentru Multilateralism de la New York

ONU30 mins ago

Ministrul Bogdan Aurescu, întâlnire la New York cu Eric Swalwell: Congresmanul american a apreciat angajamentul ferm al României în calitate de Partener Strategic al SUA

NATO15 hours ago

Ambasada SUA la București: România este în siguranță și dispusă să facă afaceri pentru că se bucură de asigurările care reies din Alianța NATO

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Uniunea Europeană pregătește ”un set de instrumente” pentru a ajuta statele membre să gestioneze creșterile mari de prețuri la energie

COMUNICATE DE PRESĂ15 hours ago

“Descoperă Bucuria Culturii Urbane pe Strada de C`Arte”: Biblioteca Centrală Universitară “Carol I” organizează în perioada 23-26 septembrie ediția a X-a a Festivalului Strada de C`Arte

NATO16 hours ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă: Nu există nicio îndoială că regiunea Mării Negre are o importanță strategică atât pentru NATO, cât și pentru Uniunea Europeană

PARLAMENTUL EUROPEAN16 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu, întrevedere cu ambasadorul Spaniei la București: Creșterea prețurilor la energie necesită măsuri clare. Spania a plafonat prețurile și a sprijinit IMM-urile

Dan Motreanu17 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat președintei Comisiei Europene să soluționeze cât mai urgent problema aderării României la Spațiul Schengen

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Comisia Europeană face un pas important privind impunerea unui încărcător comun pentru toate telefoanele mobile în vederea reducerii deșeurilor electronice

ROMÂNIA18 hours ago

Ministrul energiei, Virgil Popescu, a discutat cu omologul american despre cooperarea în domeniul energiei ”pentru a ne promova securitatea energetică și climatică”

ONU1 day ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru2 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU2 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU2 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL3 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI4 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI6 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA6 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending