Președintele Consiliului European Charles Michel le-a transmis marți celor 27 de șefi de stat sau de guvern din UE, într-o scrisoare ce prefațează summitul din 1-2 octombrie, că vor trebuie să se concentreze “în primul rând pe locul Europei în lume și pe capacitatea noastră de a ne modela propriul destin”.

În scrisoarea trimisă Angelei Merkel Macron, lui Emmanuel Macron, lui Klaus Iohannis și celorlalți 24 de lideri, Michel a făcut trimitere la relațiile UE-China, situația din Belarus, otrăvirea lui Aleksei Navalnîi, escaladarea tensiunilor din Nagorno-Karabah și situația din estul Mării Mediterane în contextul relațiilor cu Turcia.

“Vrem să colaborăm cu China pentru a aborda provocările globale majore, cum ar fi pandemia COVID 19 și schimbările climatice. De asemenea, dorim să insistăm asupra unei relații economice mai echilibrate și reciproce, care să asigure condiții de concurență echitabile. Și vom continua să ne promovăm valorile și standardele”, a spus Michel, referindu-se la concluziile summitului UE – China, care a avut loc la mijlocul lunii septembrie, în format de videoconferință.

My invitation letter #EUCO https://t.co/DbkOrsBYH4

— Charles Michel (@eucopresident) September 29, 2020

Șeful Consiliului European a precizat că liderii vor discuta și situația din Belarus, otrăvirea lui Navalnîi și escaladarea din Nagorno-Karabakh, precum și relațiile cu Turcia, cunoscut fiind faptul că miniștrii de externe europeni au eșuat săptămâna trecută în a agrea un regim de sancțiuni împotriva autorităților de la Minsk, Cipru blocând o astfel de decizie și cerând la schimb o poziție mai dură a Uniunii Europene în raport cu Turcia.

În schimb, Parlamentul European a adoptat în sesiune plenară două rezoluții prin care solicită impunerea de sancțiuni autorităților din Belarus și celor responsabili de otrăvirea lui Aleksei Navalnîi. În rezoluția pe Belarus, eurodeputații au subliniat că nu îl recunosc pe Aleksandr Lukashenko drept președinte legitim al țării.

Charles Michel a arătat că cina de joi seară va fi dedicată în totalitate situației din estul Mediteranei și relațiilor cu Turcia.

“Obiectivul nostru este de a crea un spațiu pentru un dialog constructiv cu Turcia pentru a atinge stabilitatea și securitatea în întreaga regiune și pentru a asigura respectarea deplină a suveranității și a drepturilor suverane ale tuturor statelor membre ale UE. Acest lucru va fi posibil numai dacă Turcia se angajează în mod constructiv”, a spus Michel, după ce premierul grec Kyriakos Mitsotakis și președintele turc Recep Tayyip Erdogan au dat semnale că sunt dispuși să se angajeze în căi diplomatice de soluționare a diferendelor.

Cu toate acestea, președintele Consiliului European a avertizat că “toate opțiunile rămân pe masă pentru a apăra interesele legitime ale UE și ale statelor sale membre”.

Pe agenda summitului se vor mai afla subiecte precum Piața Unică a Uniunii Europene, politica industrială și politica digitală ale Uniunii.

Citiți și Klaus Iohannis participă joi și vineri la Consiliului European: Autonomia strategică a UE trebuie construită pe baza unei piețe interne depline și funcționale

“COVID-19 a dezvăluit, fără îndoială, unele dintre punctele slabe ale UE. Dar cred că ar trebui să transformăm acest lucru într-o oportunitate, evaluând critic împreună cum să facem UE mai rezistentă. În mod crucial, aș dori să discutăm cum putem îmbunătăți cel mai bine autonomia strategică a UE alături de o economie socială de piață deschisă și competitivă. În acest context, vom avea o discuție aprofundată vineri dimineață cu privire la deblocarea întregului potențial al pieței unice, dezvoltarea unei politici industriale ambițioase și exploatarea oportunităților oferite de cele mai recente dezvoltări digitale”, a spus Michel, în scrisoarea sa.

Într-un moment cu presiune uriașă pe toate sistemele medicale, cum este cel pe care îl traversăm astăzi din cauza COVID-19, asigurarea asistenței medicale de la distanță – pentru cazurile care nu reprezintă urgențe – și responsabilizarea pacienților sunt mai importante ca oricând, a transmis eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) în cadrul unui eveniment intitulat ”Care este rolul pacienților în gestionarea sănătății lor?”, organizat de Politico, la care au participat și alți decidenți politici europeni, pacienți, experți în domeniul medical și lideri ai industriei sanitare.

Europarlamentarul român, care este și raportorul Programului de Sănătate al UE, EU4Health, a subliniat că ”cetățenii trebuie să joace un rol activ în gestionarea stării lor de sănătate pentru a preveni probleme medicale precum bolile de inimă sau cancerul pulmonar, dar și pentru a monitoriza și gestionarea bolilor.

De altfel, Cristian Bușoi a propus și susținut finanațrea și implementarea unor ”instrumente digitale cu rol important în prevenirea și gestionarea bolilor, precum platformele e-Health și m-Health”.

Partidul Socialiștilor Europeni solicită o nouă Garanție europeană pentru copii pentru a monitoriza și combate sărăcia în rândul acestora, în condițiile în care 1 din 4 copii din Europa sunt expuși riscului sărăciei.

„Copiii sunt unul dintre cele mai vulnerabile grupuri în fața dificultăților economice – iar criza COVID nu îmbunătățește lucrurile. Credem că niciun copil nu ar trebui să suporte consecințele crizei și nu mai putem tolera această situație. Solicităm o nouă garanție europeană pentru copii, finanțată corespunzător, pentru a monitoriza și combate sărăcia în rândul copiilor. Această garanție ar trebui să aibă ca obiectiv educație gratuită de calitate pentru toți copiii”, este mesajul socialiștilor europeni.

În 2015, Parlamentul European a solicitat o garanție pentru copii care să contribuie la asigurarea faptului că fiecare copil din Europa cu risc de sărăcie sau excluziune socială are acces la: îngrijire medicală gratuită, educație gratuită, educație și îngrijire timpurie gratuită, locuințe decente și nutriție adecvată.

În 2017, Parlamentul a solicitat Comisiei Europene să pună în aplicare o acțiune pregătitoare privind stabilirea unui posibil sistem de garanții pentru copii. În acest context, Comisia a comandat un studiu privind fezabilitatea unei garanții pentru copii pentru copiii vulnerabili.

Studiul oferă o analiză aprofundată a proiectării, guvernanței și implementării schemelor existente și le compară cu valoarea adăugată a unui sistem de garantare pentru copii, concentrându-se pe următoarele grupuri țintă: copii care trăiesc în situații familiale precare, copii care locuiesc în instituții, copiii migranților și refugiaților recenți și copii cu dizabilități și alți copii cu nevoi speciale.

Partea finală a studiului oferă câteva indicații preliminare cu privire la modul în care concluziile și soluțiile identificate pentru cele patru grupuri de copii vulnerabili ar putea fi extinse la grupuri mai mari și, în cele din urmă, la toți copiii din UE.

Patru ateliere tematice, câte unul pe fiecare dintre cele patru grupuri țintă de copii defavorizați, au avut loc în septembrie și octombrie 2019. Aceste ateliere au oferit oportunitatea discuțiilor cu o gamă largă de părți interesate și factori de decizie. 

Concluziile studiului de fezabilitate au fost discutate la o conferință a părților interesate de la Bruxelles în februarie 2020. Raportul final cu concluziile și recomandările studiului de fezabilitate a fost publicat în iunie 2020.