Giorgia Meloni consideră că UE ar trebui să ia în calcul suspendarea temporară a regulilor privind deficitul, dacă războiul din Iran persistă 

Uniunea Europeană ar trebui să ia în calcul o suspendare temporară a regulilor privind deficitul bugetar, dacă războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului se reaprinde, a declarat joi prim-ministrul italian Giorgia Meloni, anunță Reuters, citat de Agerpres. 

Într-un discurs ținut în Parlamentul de la Roma, Meloni a mai spus că guvernul său este pregătit să ia toate măsurile posibile pentru a preveni potențialele comportamente speculative cu privire prețurile la energie, inclusiv introducerea unor taxe pe profiturile excepționale înregistrate de companiile energetice.

„Credem că discutarea unei posibile suspendări temporare a Pactului de Stabilitate și Creștere nu ar trebui să fie un tabu. Nu o derogare pentru statele membre individuale, ci o măsură generală”, a spus Meloni.

Declarațiile lui Meloni sale vin în contextul în care guvernul de la Roma se pregătește să își reducă previziunile de creștere pentru 2026 și anii următori, ceea ce face mai dificilă pentru Italia reducerea deficitului sub plafonul de 3% din PIB, cerut de UE, în acest an, așa cum era planificat.

Citiți și: UE ar putea suspenda normele care obligă țările membre să reducă deficitul sub 3% din PIB în cazul în care conflictul din Iran continuă, sugerează ministrul italian pentru afaceri europene

Țările membre sunt obligate, potrivit tratatelor europene, să respecte o serie de valori de referință când vine vorba de politicile economice și bugetare: deficitul nu trebuie să fie mai mare de 3%, iar datoria publică nu trebuie să depășească 60%. 

Ponderile acestea sunt calculate în raport cu PIB-ul fiecărei țări. 

În contextul pandemiei de COVID-19, Uniunea Europeană a introdus o clauză derogatorie, adică a suspendat aceste prevederi privind deficitul. Clauza derogatorie a fost eliminată în 2024, UE relansând evaluările privind deficitul excesiv. 

În prezent, zece state sunt vizate de procedura de deficit excesiv, printre acestea aflându-se România, Polonia, Franța, Italia sau Belgia. 

În cadrul discuțiilor cu reprezentanții Comisiei Europene, România și-a asumat un plan fiscal structural pe șapte ani (2025-2031), prin care se angajează să reducă deficitul sub pragul de 3% din PIB la finalul acestuia. 

În vederea atingerii acestei ținte, țara noastră a recurs la o serie de măsuri de ajustare fiscal-bugetară, asumându-și angajamentul în fața Comisiei Europene de a avea anul acesta în deficit de 6% din PIB.