Anul 2017 este anul profundelor schimbări electorale, anul în care actualele forțe politice trebuie să demonstreze că sunt mai puternice decât populismul care a luat amploare pe întreg continentul european. Rămână de văzut dacă Europa va continua pe drumul incluziunii și al toleranței sau vocile xenofobe vor fi auzite din fotoliile celor mai înalte funcții din statele europene.
Anul acesta vor avea lor deopotrivă alegeri parlamentare și prezidențiale, cele din urmă fiind mai puțin numeroase însă la fel de importante.
Astfel, alegeri parlamentare vor fi organizate pe 5 februarie în Liechtenstein, pe 15 martie în Olanda, 2 aprilie în Armenia și Bulgaria (dată încă necunoscută). În luna iunie vor avea loc alegeri în Franța (11 și 18 iunie) și Albania, urmând ca în luna septembrie Germania și Norvegia să organizeze alegeri parlamentare, iar în octombrie Republica Cehă.
În ceea ce privește alegerile prezidențiale aceste sunt următoarele: Germania (11 februarie), Serbia (9 aprilie), Franța (23 aprilie primul tur și 7 mai cel de-al doilea tur) și Slovenia (noiembrie).
La alegerile prezidențiale din primăvara acestui an din Franța vor lua parte François Fillon, candidatul dreptei, Marine Le Pen, candidatul extremist al Frontului Național, radicalul socialist Jean-Luc Melenchon și fostul ministru al Economiei, Emmanuel Macron, care refuză să participe la primarele socialiste. În tabăra socialistă, care își va desemna candidatul la finalul acestei luni, favorit pare a fi Manuel Valls.
În toate scenariile, candidatului partidului de extremă de dreapta Frontul Național, Marine Le Pen, și reprezentantul dreptei, Francois Fillon, ar accede în turul al doilea dacă scrutinul ar avea loc astăzi, cu Fillon câștigător.
În Germania, președintele este ales pe o durată de cinci ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului și este ales în cadrul Convenției Federale, un corp constituțional format din membrii Bundestag-ului și un număr de reprezentanți din partea land-urilor în mod proporțional cu populația statelor respective. Mandatul actualului președinte, Joachim Gauck, expiră în martie 2017.
În ceea ce privește alegerile parlamentare din Germania în urma cărora va fi desemnat un cancelar, favoriți pentru această nominalizare și, implicit, pentru o confruntare cu Angela Merkel, candidatul CDU, sunt Sigmar Gabriel, actual vice-cancelar și ministru al Economiei și Martin Schulz, președintele Parlamentului European.
Același sondaj a verificat și scenariile în care fie Schulz, fie Gabriel ar fi oponenți Angelei Merkel pentru poziția de cancelar. În cazul în care Schulz ar fi candidatul SPD, acesta ar obține 36% din voturi, iar Merkel 43%. Dacă nominalizarea social-democraților ar fi Sigmar Gabriel, atunci Angela Merkel ar câștiga 57%, față de doar 19 procente ale lui Gabriel.
–
