Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a început miercuri o vizită oficială în Finlanda, fiind primit cu onoruri la Palatul Prezidențial din Helsinki de către omologul său finlandez, Alexander Stubb. Zelenski a sosit în Finlanda marți, împreună cu soția sa, Olena Zelenska, la invitația președintelui Stubb și a soției acestuia, Suzanne Innes-Stubb, potrivit EFE, preluat de Agerpres.

După ceremonia de bun venit, Zelenski și Stubb vor avea discuții oficiale axate pe sprijinul militar și financiar al Finlandei pentru Ucraina, precum și pe soluțiile pentru încheierea războiului declanșat de Rusia. La aceste discuții vor participa și mai mulți membri ai guvernului finlandez, printre care ministrul de externe, Elina Valtonen, ministrul apărării, Antti Hakkanen, și ministrul finanțelor, Riikka Purra.

Together with the First Lady @ZelenskaUA, I am on an official visit to our friends and principled allies—Finland.

Meetings will be held with President Alexander Stubb and First Lady Suzanne Innes-Stubb, Speaker Jussi Halla-aho and members of Parliament, Prime Minister Petteri… pic.twitter.com/3zRtvxn5o1

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) March 18, 2025

Vizita liderului ucrainean în Finlanda are loc într-un moment delicat, la doar o zi după convorbirea telefonică dintre președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, în care cei doi lideri au discutat despre o încetare imediată a focului asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Totuși, câteva ore după această discuție, Rusia a lansat atacuri cu drone asupra a două spitale din regiunea Sumî, în nord-estul Ucrainei, și asupra infrastructurii energetice a companiei naționale de căi ferate din Dnipropetrovsk. De asemenea, forțele ruse au lovit infrastructura electrică din Sloviansk, un oraș din regiunea Donetsk, unde se desfășoară lupte intense între trupele ruse și cele ucrainene.

Marți seară, Zelenski a declarat că Putin a respins, de fapt, propunerea Statelor Unite privind o încetare completă a focului, oferind în schimb doar un armistițiu care să limiteze atacurile la infrastructura și obiectivele energetice.

În cadrul vizitei sale la Helsinki, președintele ucrainean va avea o întâlnire și cu premierul finlandez, Petteri Orpo, cu președintele parlamentului, Jussi Halla-aho, precum și cu reprezentanți ai principalelor companii din industria de apărare. Această vizită reflectă sprijinul continuu al Finlandei pentru Ucraina și angajamentul de a întări cooperarea militară și economică în contextul războiului în desfășurare.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat că Moscova nu poate fi de încredere, după ce o convorbire telefonică între președintele SUA, Donald Trump, și liderul rus, Vladimir Putin, a dus la un acord temporar prin care Rusia s-a angajat să înceteze atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, scrie The Guardian.

„Dacă citiți cele două relatări oficiale ale convorbirii, este clar că Rusia nu dorește cu adevărat să facă niciun fel de concesii”, a declarat Kaja Kallas reporterilor la Bruxelles. 

Președintele rus Vladimir Putin nu a acceptat o încetare a focului mai largă, de 30 de zile, susținută de Statele Unite și pe care Ucraina a declarat că este pregătită să o accepte, ci o încetare a focului limitată la infrastructura energetică din Ucraina, liderul rus dorind oprirea tuturor livrărilor de arme către Ucraina ca o condiție prealabilă pentru orice acord de încetare completă a focului.

Potrivit unui comunicat al Kremlinului, președintele rus a ridicat „puncte semnificative” cu privire la împiedicarea ca un astfel de armistițiu să fie folosit de Ucraina pentru a mobiliza mai mulți soldați și a se reînarma.

Comunicatul Kremlinului subliniază că o prioritate pentru Rusia rămâne „necesitatea de a opri mobilizarea forțată în Ucraina și de a reînarma forțele armate ucrainene”, iar o „condiție-cheie” pentru prevenirea escaladării războiului este “încetarea completă a ajutorului militar străin și a furnizării de informații către Kiev”.

Într-o declarație publicată după convorbirea lui Donald Trump cu Vladimir Putin, Casa Albă a declarat că cele două părți au convenit să poarte „negocieri tehnice” privind o încetare a focului maritim și, ulterior, încetarea totală a focului și pacea permanentă.

În prima reacție publică după discuția telefonică între președinții Trump și Putin, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că Ucraina ar sprijini o propunere a Statelor Unite de a opri atacurile asupra infrastructurii energetice rusești și că speră să discute cu președintele american Donald Trump despre convorbirile sale cu Vladimir Putin.

Premierul canadian Mark Carney a anunțat marți un acord cu Australia de șase miliarde de dolari canadieni (3,8 miliarde de euro) pentru construirea de radare cu scopul de a supraveghea Arctica, avertizând că prioritățile Statelor Unite ‘încep să se schimbe’, notează AFP.

“Lumea se schimbă și adversarii noștri sunt din ce în ce mai îndrăzneți”, a declarat Mark Carney presei la Iqaluit, în Nunavut, teritoriu din nord-estul Canadei.

“Instituțiile și normele internaționale care au asigurat securitatea Canadei sunt în prezent puse în discuție. Iar prioritățile Statelor Unite, aliatul nostru, altădată strâns aliniate cu ale noastre, încep să se schimbe”, a continuat el, potrivit Agerpres.

A strong, secure Arctic is essential to Canada’s sovereignty.

The world is changing. Our adversaries are watching. We’re making investments now to keep Canada safe for generations to come.https://t.co/aLMeoxHrcF

— Mark Carney (@MarkJCarney) March 19, 2025

După o vizită în Europa, premierul, care și-a preluat mandatul vineri, a mers în acest teritoriu canadian apropiat de Groenlanda, “pentru a reafirma suveranitatea și securitatea Canadei în Arctica”.

Donald Trump și-a exprimat în repetate rânduri dorința de a anexa Groenlanda, un teritoriu autonom danez.

Australia este o forță în tehnologia radarului trans-orizont, un sistem avansat care permite reperarea amenințărilor pe o zonă largă.

O investiție de 420 de milioane de dolari a fost, de asemenea, anunțată marți de prim-ministrul canadian pentru a consolida prezența militară a Canadei în Nordul Îndepărtat pe tot parcursul anului.

“Securizarea Canadei este o prioritate strategică absolută a guvernului nostru”, a subliniat Mark Carney. “Va trebui să facem mai mult în acest sens”, a adăugat el.

La rândul său, ministrul apărării Bill Blair a anunțat la începutul acestei luni crearea a trei noi centre militare în Arctica.